9,057 matches
-
critice” și mai târziu la „Falanga”, unde este redactor. Publică, de asemenea, la „Luceafărul”, „Viața literară”, „Tribuna” ș.a. Din acești ani datează volumele Cea dintâi durere (1907), Odată! (1907), Într-o noapte de mai (1908), 1877. Schițe din război (1908), Nucul lui Odobac (1910), Din lumea celor cari nu cuvântă (1910), Amintiri și schițe (1910). În 1911 este ales președinte al Societății Scriitorilor Români, la a cărei întemeiere contribuise. Din octombrie, același an, ca director al Teatrului Național din Craiova, îl
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
în orizont rural e văzută sub specia durității morale, a împietririi sufletești. S-a vorbit chiar de pesimismul lui G., legat poate de influențe naturaliste prin intermediul lui Maupassant, din care și traduce. Câteva narațiuni, de un realism crud, Punga, Înecatul, Nucul lui Odobac, Ochiul lui Turculeț, au drept protagoniști rurali aspri, în genere lipsiți de emotivitate. Nuvela Punga, reprezentativă prin poetică, alternând între ironie tăioasă și observație glacială, nu departe de mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
lui Turculeț, au drept protagoniști rurali aspri, în genere lipsiți de emotivitate. Nuvela Punga, reprezentativă prin poetică, alternând între ironie tăioasă și observație glacială, nu departe de mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un nuc enorm de pe pământul său simbolizează ordinea moștenită. Natură posesivă, Ruja lui Cazacu, măritată cu Mitru Odobac, nepotul bătrânului, exprimă vederile ultimei generații, refractară rânduielilor date. În conflict ireconciliabil, părțile nu acceptă nici un compromis; întocmai ca țăranii normanzi ai lui Maupassant
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
eroii lui G. rămân neclintiți pe pozițiile lor. Înalt, taciturn, „uscat ca un schivnic”, bătrânul Odobac scapără priviri de stăpân necontrazis. La Ruja, fiica unui hoț de cai, feminității i se substituie o voință crâncenă. Neînduplecată, ea vrea să taie nucul, iar pe terenul liberat să planteze vie. Fixată în această decizie, își asociază sprijinul tinerilor din jur, încredințați că nucul provoacă molime și suge „tot sucul satului”. Cum coaliția partidei tinere nu poate fi înfrântă, Odobac se spânzură în vârful
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
necontrazis. La Ruja, fiica unui hoț de cai, feminității i se substituie o voință crâncenă. Neînduplecată, ea vrea să taie nucul, iar pe terenul liberat să planteze vie. Fixată în această decizie, își asociază sprijinul tinerilor din jur, încredințați că nucul provoacă molime și suge „tot sucul satului”. Cum coaliția partidei tinere nu poate fi înfrântă, Odobac se spânzură în vârful nucului. „Tu tot tare rămâi până la sfârșit”, conchide el, murind. Posteritatea a arătat interes mai cu seamă volumului de schițe
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
iar pe terenul liberat să planteze vie. Fixată în această decizie, își asociază sprijinul tinerilor din jur, încredințați că nucul provoacă molime și suge „tot sucul satului”. Cum coaliția partidei tinere nu poate fi înfrântă, Odobac se spânzură în vârful nucului. „Tu tot tare rămâi până la sfârșit”, conchide el, murind. Posteritatea a arătat interes mai cu seamă volumului de schițe Din lumea celor cari nu cuvântă, literatură de scurt metraj, fabule în fond, alcătuind un mic bestiarium. Diferite ca timbru narativ
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
pref. Mihail Dragomirescu, București, 1909; Unirea. 24 ianuarie 1859, București, 1909; Amintiri și schițe, București, 1910; Din lumea celor cari nu cuvântă, București, 1910; ed. îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1992; ed. îngr. și pref. Serafim Duicu, Craiova, 1994; Nucul lui Odobac, București, 1910; Trei vedenii, București, 1910; ed. 2, București, 1912; Culegătoare de rouă. O lacrimă pe-o geană. Fericirea. Cioplitorul, București, 1911; Visul lui Pilat, București, 1915; O lacrimă pe-o geană, București, 1915; Priveliști din țară, București
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Vrabie, Craiova, 1941; Opere alese, îngr. și introd. Ion Negoescu, București, 1955; Pagini alese, îngr. Virgiliu Ene, București, 1956; Scrieri alese, I-II, îngr. și introd. Teodor Vârgolici, București, 1963; Nuvele, schițe, însemnări, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1974; Nucul lui Odobac, postfață Constantin Cubleșan, București, 1982; Când stăpânul nu-i acasă, Craiova, 1992; Meșterul de oglinzi, Iași, 1994; Înecatul. Darul lui Dumnezeu, București, f.a.; Suflet de femeie. Întâmplarea. Conu Iordache Iovu, București, f.a. Traduceri: Alphonse Daudet, Nevestele artiștilor, București
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
f.a. Repere bibliografice: N. Iorga, Boierimea de țară se duce..., „Sămănătorul”, 1905, 47; M. Dragomirescu, O carte de schițe, „Epoca”, 1906, 78, 79; Chendi, Schițe, 63-68; M. Dragomirescu, „Cea dintâi durere”, CVC, 1908, 9; Sadoveanu, Cărți, I, 71-73; M. Dragomirescu, „Nucul lui Odobac”, CVC, 1910, 3; D. Anghel, Pe un volum de E. Gârleanu, R, 1911, 13-14; N. Iorga, Emil Gârleanu, „Neamul românesc”, 1914, 26; Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, omul și scriitorul, FLR, 1914, 40; Mihail Sorbul, Emil Gârleanu, RP, 1916
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Roza”, și la cele pentru copii din București: „Luminița”, „Arici Pogonici”, „Cutezătorii” ș.a. Cu toate că începuturile literare ale lui G. se leagă de poezie, când revine în viața literară se va dedica scrisului pentru copii, prima lui culegere de povești fiind Nucul lui Toderiță, tipărită în 1952. Harul basmelor, odată descoperit, se va revărsa necontenit într-o mulțime de snoave, povești, basme, legende, poeme versificate, toate alcătuind o lume fermecată, care atrage - dacă nu acaparează - publicul mai tânăr sau mai vârstnic, prin
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
versuri, Călătorii, cuprinzând poeme scrise între 1940 și 1970. Autorul și-a încercat mâna și în scenariul de film (Măriuca) sau de teatru, fără să exceleze, așa cum a făcut-o în literatura pentru copii. SCRIERI: Litanii de seară, București, 1942; Nucul lui Toderiță, București, 1952; Ciuboțelele ogarului,București, 1954; Nuielușa de alun, București, 1954; Poveste mică pentru cei mici, București, 1954; Povestea lăcrămioarelor, București, 1955; Profesorul cel nou, București, 1955; Izvorul fermecat, București, 1956; Minunata-mpărăție cu palate de hârtie, București
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
un limbaj pronunțat metaforic, creator de imagini plasticizante: „Era ca și când n-ar fi fost/ Acea grădină fermecată/ Ca o poemă pe de rost/ Știută într-un vechi alt-dată.../ Mireasma fructelor i-o simt/ Ca pe-o iubire ce mă plânge -/ Nuci amărui cu miez de-argint,/ Harbuji cu adâncimi de sânge”. SCRIERI: Confidențe, București, 1957; Despre copilărie, București, 1957; Versuri, București, 1967; Transfigurări, București, 1969; Umbra faptei, București, 1973; Amintirea miresmelor, București, 1977; Smalțuri, București, 1979; Sanctuar tulburat, București, 1986. Traduceri
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
modern. În Lacătul apei (1986), de exemplu, L. folosește o modalitate ficțională tradițională, cu subiecte aparent cuminți: Calul, narațiune unde și animalul îmbătrânește odată cu satul, Stânca de săpun, relatând călătoria inițiatică a unor copii, Identitate, despre lumea țiganilor nomazi, Aproape de nuci, povestea unui cimitir semifantastic, legând miraculos lumea celor plecați de cei vii, Luna în crivăț, imaginea copilăriei furate etc. Cea mai reușită nuvelă este Ploaie curată, având ca motiv central dragostea; izbutită este și Lacătul apei, un „scurt roman”, unde
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
în holul mare, își schimbau cărțile și caietele pentru a doua ziși apoi ieșeau afară, pentru că dormitoarele erau închise. În zilele când terminau orele mai devreme, Măriuca pătrundea în livada „interzisă” de legende și se pierdea în gânduri sub coroana nucului bătrân,pe care-l simțea frate cu nucul ei de acasă. Uneori o mai însoțea și Leana cu care se împrietenise de-a binelea (aveau paturi vecine în dormitor). Veșnic flămândă, Leana căuta prin frunzișul de sub nuc vreo nucă ascunsă
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
pentru a doua ziși apoi ieșeau afară, pentru că dormitoarele erau închise. În zilele când terminau orele mai devreme, Măriuca pătrundea în livada „interzisă” de legende și se pierdea în gânduri sub coroana nucului bătrân,pe care-l simțea frate cu nucul ei de acasă. Uneori o mai însoțea și Leana cu care se împrietenise de-a binelea (aveau paturi vecine în dormitor). Veșnic flămândă, Leana căuta prin frunzișul de sub nuc vreo nucă ascunsă sau pierduta de vreo cioară, cu care să
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
gânduri sub coroana nucului bătrân,pe care-l simțea frate cu nucul ei de acasă. Uneori o mai însoțea și Leana cu care se împrietenise de-a binelea (aveau paturi vecine în dormitor). Veșnic flămândă, Leana căuta prin frunzișul de sub nuc vreo nucă ascunsă sau pierduta de vreo cioară, cu care să-și mai potolească foamea. Urma clopoțelul cu care eleva „de serviciu” vestea ora mesei. Făcuse și Măriuca „de serviciu” și tăiase cu un cuțit bont atâta pâine, cât nu
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
zarea-n strai de aur o îmbracă, Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă. Un stol de grauri de pripas, Ca un penel stropind grăbit Un rest de tuș în el rămas, Pătează cerul în pepit. În nucul cel de-un leat cu veacul Se-oprește-o zburătoare pe furiș Și-n urma ei, de-a berbelecul, O nucă zornăie pe-acoperiș. * O nouă toamnă-adaug iar La anotimpurile-mi grele, O altă filă-n calendar Foșnește-n degetele mele. Și
O NOUĂ TOAMNĂ... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381271_a_382600]
-
floarea de tei, Prin râuri ce fug din munți spre coline Și-n lacrima blândă a ochilor mei. În clopote surde și-n cuiburi de cuc, Aleargă cu vântul o frunză de soc, O lasă uitării, pe-o creangă de nuc, Iar eu caut steaua ce-aduce noroc. Din ce a fost ieri, azi nimeni nu știe, La porți de granit doar gândul vorbește, Spre lumi paralele răspunsul învie, Iar Timpul rănit, în cuvânt, se oprește. Culeg dimineața din ramuri de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
naiul prin floarea de tei,Prin râuri ce fug din munți spre colineși-n lacrima blândă a ochilor mei.În clopote surde și-n cuiburi de cuc,Aleargă cu vântul o frunză de soc, O lasă uitării, pe-o creangă de nuc, Iar eu caut steaua ce-aduce noroc.Din ce a fost ieri, azi nimeni nu știe,La porți de granit doar gândul vorbește,Spre lumi paralele răspunsul învie,Iar Timpul rănit, în cuvânt, se oprește.Culeg dimineața din ramuri de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
2015. La mijloc de ulicioară, Pe un ciot, în fapt de seară, (Serios sau într-o doară) Se certau un corb și-o cioară Că-n curtea lui Moș Ilie, Cel de lângă prăvălie, S-au vândut (nu-i jucărie) Două nuci la preț de-o mie. -Cine n-a dat veste-n sat, Că eu acum am aflat? Nucile s-au terminat. Zise corbul supărat. Ce mai zarvă! Ce tam-tam! Dară uite! Sus pe ram O nucuță. Tre' s-o am
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
mai mult La mijloc de ulicioară,Pe un ciot, în fapt de seară,(Serios sau într-o doară) Se certau un corb și-o cioarăCă-n curtea lui Moș Ilie,Cel de lângă prăvălie, S-au vândut (nu-i jucărie) Două nuci la preț de-o mie.-Cine n-a dat veste-n sat,Că eu acum am aflat?Nucile s-au terminat.Zise corbul supărat.Ce mai zarvă! Ce tam-tam!Dară uite! Sus pe ramO nucuță. Tre' s-o am!Nu
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
Nucă, rugină de pârău, leahne (borsune) și calaican”, „Coajă de nucă, scoarță (rânsă sau muguri) de arin negru, calaican”, „Coajă de nucă, scoarță de arin negru, calaican, piatră acră și huște”, „Coajă de nucă, arin, calaican și cenușă”, „Frunză de nuc, amenti sau coajă de arin și calaican”, „Nuc, ștevie și piatră acră”, „Sovârf și usuc”, „Sovârf, piatră acră și smoală”, „Sovârf și calaican”, „Sovârf, arin, leșie și calaican”, „Arțar, calaican, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Arțar, caraboi, piatră acră și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Coajă de nucă, scoarță (rânsă sau muguri) de arin negru, calaican”, „Coajă de nucă, scoarță de arin negru, calaican, piatră acră și huște”, „Coajă de nucă, arin, calaican și cenușă”, „Frunză de nuc, amenti sau coajă de arin și calaican”, „Nuc, ștevie și piatră acră”, „Sovârf și usuc”, „Sovârf, piatră acră și smoală”, „Sovârf și calaican”, „Sovârf, arin, leșie și calaican”, „Arțar, calaican, funingine și mușuroi de cârtiță”, „Arțar, caraboi, piatră acră și piatră vânătă”, „Sovârf, arțar, piatră acră, funingine și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lămâi dulci cultivați tot în hârdaie” - constata, la Mitropolia din Târgoviște, o amenajare cu un vădit caracter utilitar: „[...]. De acolo coborî într-o grădină mare pe care nu o poți vedea în toată lungimea ei și care este înconjurată de nuci mari. Jumătate este plantată cu viță de vie și trandafiri, iar cealaltă jumătate cu meri, peri, gutui, cireși, pruni numiți «inimă de porumbelț și altele [precum] și cu zarzavaturi semănate ca: bob, varză, pătrunjel și altele de acest fel” (Ibidem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]