17,360 matches
-
de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-a vândut să-și ridice casa și să-și cumpere o vacă pentru lapte la copii și cai pentru deplasare și munca câmpului. În gospodăria unui țăran sunt multe lucruri necesare, mai ales când
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie. Ajuns lângă strana sa, se alătură corului bărbătesc al bisericii. Avea o voce
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri valoarea oii
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri valoarea oii din simbrie, nu fu pe placul moșului. Își iubea mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât este de hotărât îi promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri valoarea oii din simbrie, nu fu pe placul moșului. Își iubea mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu câteva ca acum. Moș Constantin dorea să dea o petrecere odată cu aducerea oilor acasă, mai ales
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu câteva ca acum. Moș Constantin dorea să dea o petrecere odată cu aducerea oilor acasă, mai ales că avea și un băiet cu numele de Dumitru, așa că îl invită și pe preotul Plutașu să-l onoreze cu prezența familiei sale la această aniversare, totodată să-i binecuvânteze și oile. Așeză sub salcâmul falnic din fața
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
dea o petrecere odată cu aducerea oilor acasă, mai ales că avea și un băiet cu numele de Dumitru, așa că îl invită și pe preotul Plutașu să-l onoreze cu prezența familiei sale la această aniversare, totodată să-i binecuvânteze și oile. Așeză sub salcâmul falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui de baștină. - Bună ziua Floareo și Constantine, spuse părintele Plutașu când intră pe poartă. - Sărut dreapta părinte, răspunse bunica emoționată, de onoarea de al avea oaspete pe bătrânul preot. Bine ați venit la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
să tot șez. Să sosească și coana preoteasă. I-am trimis vorbă să vină și ea. - Foarte bine părinte. Chiar, nu am mai stat de vorbă de ceva vreme cu coana preoteasă. Părintele ca și ceilalți invitați trecu pe la țarcul oilor și binecuvântă animalele, să fie sănătoase, să facă miei frumoși și să dea mult lapte. Le stropi cu busuiocul înmuiat în aghiazma adusă de bunica Floarea și apoi după ce binecuvântă întreaga gospodărie, ca și pe cei prezenți, se așeză la
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Floarea și apoi după ce binecuvântă întreaga gospodărie, ca și pe cei prezenți, se așeză la masă obosit de atâta stat în picioare în timpul slujbei din biserică. Sosise între timp și coana preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de oile din țarc, era cel de al treilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Nu-i plăcea nici oieritul și nici agricultura. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
a scărpina, Holerele, lipitorile de pe popor le scutura, Lucrarea interioară ce sieși și-o ordona Și cugetu-i drept de creștin și-l impunea! Și când dușmanul se încumeta la luptă Cu cea mai grea ură din a iadului ruptă, De oaia cea mai blândă în dragostea-i curată, De atâta lup, lupta-n mușcătura-i cea cruntă! Un brav viteaz ce-n luptă se avânta voios, Mângâind în spadă-i turbanul până la os, Să-și poarte coșmarul pe când încă trăind, Să
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
bune. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la trei - patru sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar merge în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii returnau proprietarilor oile avute în grijă încă din primăvară, și își primeau restul de simbrie. După ieșirea de la liturghie, fiecare proprietar merge în prundul vacilor să-și aleagă oile proprii, care purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul toată săptămâna s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]