5,528 matches
-
oricăror reglementări referitoare la dreptul de asociere și la activitatea sindicală. Articolul 28 Sindicatul apăra drepturile membrilor săi ce decurg din legislația muncii și din contractele colective de muncă în fața organelor de jurisdicție și a altor organe de stat sau obștești, prin apărători proprii sau aleși. Articolul 29 (1) Consiliile de administrație ale unităților au obligația de a invita delegații aleși ai sindicatelor să participe în consiliile de administrație la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social sau cultural. ... (2) În
LEGE Nr. 54 din 1 august 1991 cu privire la sindicate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107576_a_108905]
-
Formatiile sanitare veterinare și serviciile prevăzute la alin. 1 se organizează și funcționează în baza unui regulament elaborat de către Direcția generală sanitară veterinara." Articolul 2 Următoarele denumiri și expresii din cuprinsul Legii nr. 60/1974 se înlocuiesc după cum urmează: a) "obștesc" cu "public"; ... b) "Republica Socialistă România" cu "România"; ... c) "Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor" cu "Ministerul Agriculturii și Alimentației"; ... d) "comitetul executiv al consiliului popular" sau "consiliul popular" cu "consilii locale sau județene, respectiv al municipiului București", după caz
LEGE Nr. 75 din 14 decembrie 1991 pentru modificarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107612_a_108941]
-
splendidă sintagmă n.n.) dezvăluie astăzi goala noastră rezistibilitate?" De ce? Tot Eminescu a răspuns: civilizația vorbelor, negustoria de principii, fuga de muncă, "desfrâul naturilor catilinare" / "nulități catilinare", caracterele "arare" etc. Și lista poate fi lungită... Și nu în ultimul rând "neunirea obștească", cum zicea Kogălniceanu, mesianicul nostru pozitiv (după formula impusă de G. Călinescu). Venind vorba de Kogălniceanu, un mare spirit întemeietor, apărând "duhul național", să reamintim că fiul agăi Elie îndemna la moderație. Voia reforme "blânde și graduale" și o "bună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Micle nr. 16; D-na Burghelea - str. Curcubeului nr. 2; Lenuța și Măndica - București, Izvor nr. 2. Expediată luni, 23 decembrie 1940 Scumpă și iubită Inimioară, Deși făcusem atâtea planuri și-mi pusesem atâtea speranțe în aceste zile de bucurie obștească, totuși ne vedem iarăși cu depărtarea așezată între noi, tocmai când ar fi trebuit să fim mai aproape și să nu ne mai săturăm privindu-ne cum numai iubirea adevărată știe să privească. Să dăm totuși slavă Bunului Dumnezeu și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
sfârșitul lunii decembrie. Profit de această situație și fac multe plimbări prin pacurile orașului. Pentru Anul Nou 1975 doresc din toată inima ani mulți, cu deplină sănătate și multe bucurii în viață, împreună cu familia. Succese remarcabile în activitatea didactică și obștească. Să auzim numai de bine, Apostoleanu. 30 XII. 1974 Sincere urări de sănătate, mulți ani plini de voie bună și nespusă bucurie, precum și petrecere frumoasă de sfintele sărbători. Anul Nou 1977 să vă aducă tot ce vă poate face fericiți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Eugen Bianu, doctor în drept, reprezentantul României la Interpol, subdirector general al Siguranței Statului (1930-1938 și 1940-1947), director general al Direcției Generale a Poliției (1938-1940), un polițist cu o vastă experiență, este autorul unei vaste și complexe lucrări, intitulate Ordinea Obștească. Aceasta reprezintă o îmbinare armonioasă între istoria Poliției române, normele legislative a activității Ministerului de Interne și îndrumarea modului în care trebuia acționat de către organele din subordine pentru rezolvarea sarcinilor specifice. Titlul cărții este analizat și explicat extrem de clar la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și logic să se subînțeleagă și să se cuprindă și o stare de liniște și de siguranță”. În concluzie, Bianu arată că era suficient să se utilizeze pentru întreaga titulatură doar formula „comprimată și unitară de «ordinea publică» sau ordinea obștească!”. Pe lângă acest termen, în uz se păstra, la data respectivă, și noțiunea de «ordinea și siguranța publică», ultima parte fiind o transformare din «liniștea publică», termen căzut în desuetitudine. Siguranța publică reprezenta „starea pașnică de lucruri, necesară asigurării existenței statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-au statuat recrutarea, organizarea și înzestrarea noilor formațiuni. Nașterea Jandarmeriei în Țările Române a avut loc în Moldova, când domnitorul Grigore Alexandru Ghica a transformat Corpul Slujitorilor în Corp de Jandarmi, la 3 aprilie 1850. Acesta a solicitat Divanului Obștesc la 25 februarie 1850, printr-un Ofis, luarea în discuție a proiectului privind reformarea Corpului slujitorilor. La 21 martie 1850, Divanul a votat Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; a doua zi, Domnitorul a fost înștiințat de încheierea lucrărilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
martie 1850, tot printr-un Ofis, s-a aprobat încheierea discuțiilor. La 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în Corp de Jandarmi, actul fiind comunicat în aceeași zi cu numărul 27 Divanului Obștesc și cu numărul 28 Sfatului Ocârmuitor, devenind astfel ziua de naștere a Jandarmeriei. Atribuțiile noii înființate arme au fost specificate la pagina 96 din Legiuire: „Corpul de jandarmi este menit pentru ținerea liniștii și siguranței întregului principat, pentru îndeplinirea slujbei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ai Gărzilor Naționale în ținuturi și județe. Coordonarea activității s-a efectuat prin Statul Major al Gărzilor Naționale, care a avut următoarea organigramă: 1. Serviciul Organizării. 2. Serviciul de Informații, cu misiunea de a centraliza datele privind problemele de interes obștesc și care aveau ca beneficiar pe secretarul general al F.R.N.. 3. Serviciul Educației și Propagandei. 4. Serviciul de Studii și Coordonare. 5. Serviciul Administrativ. La conducerea Serviciului de Informații și, interimar, la Serviciul Educației și Propagandei a fost numit căpitan
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai clară a necesităților informative structurile teritoriale au primit un model de referat, care a cuprins obiectivele de interes care trebuiau atinse de agenți: 1. Informații cu caracter politic. 2. Informații cu caracter de disciplină socială. 3. Probleme de interes obștesc ce trebuie cunoscute de F.R.N.. 4. Contact de colaborare cu autoritățile de stat în caz de manifestații ale F.R.N. și chiar independente de F.R.N. 5. Propaganda făcută: mijloace și rezultate. 6. Informații referitoare la activitatea Gărzii Naționale locale. 7. Propuneri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Râmnicu-Sărat, la sfârșitul lunii iulie 1944 și a fost trimis la Biroul Statistic Militar pentru cercetări. Acesta avea asupra sa acte eliberate de diferite autorități din Bălți, inclusiv un certificat de inapt pentru serviciul militar, dar apt pentru serviciul obștesc, emis de comisia de pe lângă Cercul Teritorial Bălți. Rezultatul anchetei a dovedit că actele erau false, iar singurul defect a constat în aceea că nu aveau nici o viză a unei autorități de poliție sau jandarmerie între 1940 și 1944. Individul s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Bucovina. Din punct de vedere politic, aderenții legionari aflați în libertate s-au îndreptat spre partidele „denumite istorice”, unde sperau să-și refacă platforma politică. 2. Activitatea elementelor germano-hitleriste a fost redusă la maxim prin deportările pentru munca de folos obștesc, arestările și internările în lagăr a supușilor și minoritarilor germani. Totuși, unii militari germani au rămas în România cu acte false, iar în munți s-a retras cei care s-au sustras de la munca de folos obștesc. 3. Activitatea teroristă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
munca de folos obștesc, arestările și internările în lagăr a supușilor și minoritarilor germani. Totuși, unii militari germani au rămas în România cu acte false, iar în munți s-a retras cei care s-au sustras de la munca de folos obștesc. 3. Activitatea teroristă a grupării ucrainene banderiste s-a manifestat în Bucovina și Maramureș prin acte violente asupra populației evreiești. Un sprijin în favoarea obiectivelor ucrainene l-a constituit și numirea unor conaționali de orientare banderistă la conducerea administrativă a Maramureșului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de afaceri sau are interese contrare. Articolul 13 Sînt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, persoanele care au suferit condamnări pentru delapidare, furt, tilharie, distrugere cu intenție, înșelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dauna avutului obștesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală și cercetare abuzivă și infracțiuni contra păcii și omenirii. Articolul 14 Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în baza propriului regulament de organizare și funcționare
HOTĂRÎRE nr. 231 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea regiei autonome "Monetaria statului" şi "Imprimeria Băncii Naţionale a României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107751_a_109080]
-
pentru activitatea desfășurată în această calitate. Articolul 16. Sînt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație, persoanele care au suferit condamnări pentru delapidare, furt, tilharie, distrugere cu intenție, înșelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dauna avutului obștesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală și cercetare abuzivă și infracțiuni contra păcii și omenirii. Articolul 17. Atribuțiile, răspunderile și competențele consiliului de administrație sînt următoarele: 17.1. aprobă structura organizatorică
HOTĂRÎRE nr. 231 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea regiei autonome "Monetaria statului" şi "Imprimeria Băncii Naţionale a României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107751_a_109080]
-
de consum, meșteșugărești și agricole, alți agenți economici cu capital de stat aflați în curs de reorganizare, precum și beneficiarii de investiții care se încadrează în categoriile de agenți economici sus-menționați. Nu participă la această acțiune, în calitate de plătitori, unitățile bugetare, organizațiile obștești și firmele particulare. Articolul 3 Acțiunea de compensare se va încheia la data de 31 august 1991, conform normelor elaborate de Bancă Națională a României. Articolul 4 Pentru creditele de compensare nelichidate din disponibilitățile fiecărui agent economic, consiliile de administrație
HOTĂRÎREA nr. 465 din 5 iulie 1991 privind decontarea prin compensare a plăţilor restante existente în economie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107899_a_109228]
-
un consiliu științific, numit de președintele Fundației culturale române. Din consiliul științific, vor putea face parte oameni de știința, cultura, personalități politice și alți cetățeni români de înalt prestigiu. Articolul 4 Centrul de studii transilvane va avea personal salariat și obștesc. Centrul de studii transilvane își reia activitatea cu următorul personal salariat: 1 director, 1 director adjunct, 1 demograf, 1 etnolog, 1 lingvist, 1 istoric, 1 economist, 1 jurist, 1 documentarist și o secretara-dactilografa. Încadrarea și salarizarea personalului Centrului de studii
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
prezenței hotărîri. Articolul 24 Comisia Națională pentru Statistică va da publicității, pînă la 15 ale fiecărei luni, indicii de creștere a prețurilor de consum la nivel lunar și trimestrial. Articolul 25 Se recomandă unităților cu capital privat majoritar, cooperatiste și obștești, sistemelor de asigurări sociale - altele decît cel de stat - să aplice măsurile de protecție socială prevăzute de prezență hotărîre. Articolul 26 Nerespectarea prevederilor prezenței hotărîri atrage răspunderea, după caz, disciplinară, materială sau penală, conform legii. Articolul 27 Indexarea veniturilor prevăzute
HOTĂRÎRE nr. 579 din 27 august 1991 cu privire la indexarea salariilor, pensiilor de asigurări sociale de stat, militare şi I.O.V.R. şi alte măsuri de protecţie socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107965_a_109294]
-
plus unu din numărul membrilor consiliului. Articolul 22 Sînt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administrație persoanele care au suferit condamnări pentru delapidare, furt, tîlhărie, distrugere cu intenție, înșelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dauna avutului obștesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală și cercetare abuzivă și infracțiuni contra păcii și omenirii. Articolul 23 Atribuțiile, răspunderile și competențele consiliului de administrație sînt următoarele: 1. aprobă structura organizatorică și
HOTĂRÎRE nr. 530 din 1 august 1991 privind înfiinţarea de regii autonome şi societăţi comerciale în domeniul cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107936_a_109265]
-
consiliul împuterniciților statului nu pot face parte persoane care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, furt, tîlhărie, distrugere cu intenție, abuz de încredere comis în dauna avutului obștesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale. Consiliul împuterniciților statului prezintă semestrial Centrului Național al Cinematografiei un raport asupra activității desfășurate de societatea comercială și un
HOTĂRÎRE nr. 530 din 1 august 1991 privind înfiinţarea de regii autonome şi societăţi comerciale în domeniul cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107936_a_109265]
-
consiliul împuterniciților statului nu pot face parte persoane care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, furt, tîlhărie, distrugere cu intenție, abuz de încredere comis în dauna avutului obștesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale. Consiliul împuterniciților statului prezintă semestrial Centrului Național al Cinematografiei un raport asupra activității desfășurate de societatea comercială și un
HOTĂRÎRE nr. 530 din 1 august 1991 privind înfiinţarea de regii autonome şi societăţi comerciale în domeniul cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107936_a_109265]
-
consiliul împuterniciților statului nu pot face parte persoane care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, furt, tîlhărie, distrugere cu intenție, abuz de încredere comis în dauna avutului obștesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, precum și pentru alte infracțiuni prevăzute de lege referitor la societățile comerciale. Consiliul împuterniciților statului prezintă semestrial Centrului Național al Cinematografiei un raport asupra activității desfășurate de societatea comercială și un
HOTĂRÎRE nr. 530 din 1 august 1991 privind înfiinţarea de regii autonome şi societăţi comerciale în domeniul cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107936_a_109265]
-
lor aprobării Parlamentului. Articolul 15 Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Economiei și Finanțelor vor emite precizări privind stabilirea și plata drepturilor cuvenite ca urmare a aplicării prezenței hotărîri. Articolul 16 Se recomandă unităților cu capital privat majoritar, cooperatiste și obștești, sistemelor de asigurări sociale - altele decît cele de stat - să aplice măsurile de protecție socială prevăzute în prezența hotărîre. Articolul 17 Nerespectarea prevederilor prezenței hotărîri atrage răspunderea, după caz, disciplinară, materială sau penală, potrivit dispozițiilor legale. Articolul 18 Începînd cu
HOTĂRÎREA nr. 780 din 16 noiembrie 1991 cu privire la indexarea salariilor, pensiilor de asigurări sociale de stat, militare şi I.O.V.R. şi alte măsuri de protecţie socială, pentru perioada noiembrie-decembrie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108069_a_109398]
-
art. 22 din Legea nr. 29/ 1978 privind formarea, planificarea, destinația și vărsarea beneficiilor; - Decretul nr. 179/1962 privind impozitul pe veniturile cooperativelor și ale celorlalte organizații cooperatiste, de consum și meșteșugărești, precum și ale întreprinderilor și organizațiilor economice ale organizațiilor obștești, republicat; - art. 1-10 și 21 din Legea nr. 2/1977 privind impozitul agricol; - Hotărîrea Guvernului nr. 741/1990 privind impozitul pe beneficiu la unitățile economice de stat; - tabelul cotelor de impozit pentru impunerea beneficiilor întreprinderilor mici și a asociațiilor cu
HOTĂRÎREA nr. 804 din 30 noiembrie 1991 privind impozitul pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108075_a_109404]