2,055 matches
-
pace. Aliații vestici, În special Statele Unite, refuzau să acorde mai mult decât recunoașterea de fapt a unui statu-quo câtă vreme „problema germană” nu era soluționată. Dar acum, având În vedere că Înșiși germanii Întindeau o mână vecinilor de la est, poziția occidentalilor urma să se schimbe; dorința liderilor sovietici era pe cale să se realizeze. În cadrul ambițioasei lor strategii de destindere a relațiilor cu URSS și China, președintele Richard Nixon și secretarul său de stat, Henry Kissinger, au fost mai deschiși decât predecesorii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
economică, finanțarea deficitului și ocuparea deplină a forței de muncă erau inerent dezirabile și reciproc utile. Adversarii consensului aveau două tipuri de argumente. Primul era pur și simplu acela că gama de servicii sociale și avantaje cu care se obișnuiseră occidentalii nu era viabilă. Al doilea, frecvent În Marea Britanie (unde economia națională se târâse din criză În criză În toată perioada postbelică), era că, viabil sau nu, statul intervenționist era un impediment pentru creșterea economică. Statul, insistau acești critici, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prim-secretarul Erich Honecker se lăuda că economia RDG se află Între primele zece din lume (oaspetelui Mihail Gorbaciov i-a scăpat un pufnit sonor). Un domeniu În care regimul excela era fabricarea și exportul de date false: mulți observatori occidentali Îl credeau pe Honecker. Cei mai entuziaști admiratori ai RDG se aflau chiar În Germania Federală. Succesul vizibil al Ostpolitik În dezamorsarea tensiunilor și Înlesnirea comunicațiilor interumane și economice dintre cele două jumătăți ale Germaniei a făcut ca Întreaga clasă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Berlin, până la semnarea unui acord final de pace, a rămas un oraș a cărui soartă depindea oficial de puterile ocupante: Franța, Marea Britanie, SUA și Uniunea Sovietică. Nici britanicii, nici francezii nu se grăbeau să Îi vadă pe germani reuniți. În măsura În care occidentalii se gândeau la o Germanie unificată, ei Își imaginau acest lucru la sfârșitul unui lung proces de schimbare În Europa de Est, nu la Început. Cum observa În decembrie 1989 Douglas Hurd (ministrul britanic al Afacerilor Externe), reflectând la sfârșitul iminent al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de soldați din forțele de menținere a păcii. Temându-se pentru soarta Căștilor Albastre, guvernele occidentale au implorat ONU și NATO să cedeze. Forța internațională, departe de a-i tempera pe sârbi, le oferea acum protecție suplimentară. Încurajate de lașitatea occidentalilor, pe 11 iulie forțele sârbilor bosniaci conduse de Mladiæ au pătruns sfidător În una dintre „zonele sigure” ale ONU, orașul Srebrenica din estul Bosniei, plin de refugiați musulmani Înspăimântați. Srebrenica era „protejată” oficial nu doar de mandatul ONU, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vulnerabil, Între presiunea așteptărilor Înșelate ale viitorilor „cetățeni europeni” din Est și relația deloc evidentă cu marea putere de peste ocean. Cum planurile pentru un viitor european comun Îi obligau din nou să țină cont de Întinsele hotare estice al continentului, occidentalii s-au Întors, de nevoie, la trecutul european comun. Anii 1945-1989 au căpătat astfel un caracter parantetic. Războiul deschis dintre state, o trăsătură a vieții europene timp de 300 de ani, atinsese Între 1913 și 1945 un nivel apocaliptic: circa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Austria, tinerii contestatari onești au acum posibilitatea să Înlocuiască serviciul militar cu o perioadă la Gedenkdienst (Serviciul Comemorativ, Înființat În 1991 și finanțat de stat), lucrând ca ghizi și stagiari În marile instituții consacrate Holocaustului. Nu Încape Îndoială că occidentalii (și mai ales germanii) au acum nenumărate ocazii de a se confrunta cu ororile din trecutul recent În toată magnitudinea lor. Cum spunea cancelarul german Gerhard Schröder la a 60-a aniversare a eliberării deținuților de la Auschwitz, „amintirea războiului și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a proceselor istorice ale ultimilor 60 de ani. Deducem de aici că În demersul său a prevalat țintirea directă a Adevărului, și nu scrutarea printre gene a ideologiei și nici emfaza Înecată În concepte și speculații meschine a atâtor academici occidentali pentru care lumea se oprește la nivelul propriilor obsesii nombriliste. Așezat sub semnul unei fraze a lui Thomas Mann, din Muntele vrăjit, despre impenetrabilitatea trecutului, care ni se Înfățișează cu atât mai inaccesibil, mai „legendar” cu cât e mai apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
33; controlarea destalinizării 287-288; cotizant la Fondul Monetar Internațional 111; criza cubaneză 236; denunțarea Tratatului Uniunii (1922) 600; desființarea 601; desființarea fermelor colective 390; dezastre ecologice 547-548; dezbatere deschisă 549; dezvantajul sistemului economic 529-530; dilemă militară 543; distrugerea de către Aliații occidentali 107; drepturi și libertăți 520-527; economia secundară 531; eliberarea statelor-satelit 552, 554-575; excepții de la planurile economice postbelice 167-168; finanțarea terorismului 438; generația ’60 389-391; glasnost 547; Gosplan 530; guvene de uniune națională 130; guverne de coaliție 130; imperiu multinațional 39
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politicieni și de „analiști” în mod constant în toată perioada modernității, până după 1989, în ciuda eșecului său repetat. În ciuda celor trei valuri ale eșecului acestui conglomerat de ipoteze și „credințe ideologice” pe care îl numim sincronism, a fost relansat de occidentali și îmbrățișat de est-europeni în ultimul deceniul al secolului tocmai încheiat sub forma teoriilor și ideologiei tranziției. Eșecul sau criza acestui „sistem de gândire” a îmbrăcat forma „valurilor succesive” sau a „cascadei în trepte”: începutul de secol este al crizei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fără rezerve Germaniei Occidentale, și Rusia, care a forțat prin mijloace politice retragerea capitalului occidental, România s-a aflat la mijloc. Nu în sensul că ar fi reprezentat o miză a competiției între cele două mari forme de capital - cel occidental, dominant, și cel rusesc și asiatic în ascensiune -, ci în forma, mai puțin avantajoasă, de a fi fost neinteresantă și pentru unii, și pentru alții. Rezultatul a fost că România a căpătat un „grad de libertate” suplimenar și că l-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
finanțare, împinși spre o piață - piața unică europeană - pe care nu pot decât să piardă, și divizați în grupări rivale incapabile să se unească în fața pericolului extern, pierd în numai câțiva ani tot avantajul acumulat atât de greu în fața capitalului occidental. Sunt condamnați în mass-media și în imaginea populară, hăituiți de justiție, grav afectați de politicile de aderare și subminați de propriile conflicte interne. Ultima lor resursă este politica și ultima zvâcnire are loc cu prilejul alegerilor din 2004. Împotriva voinței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
renunță la acordul cu FMI. Și încearcă, pe cât posibil, să protejeze interesele capitaliștilor autohtoni, dacă nu ale tuturor, măcar ale celor care îi sunt apropiați politic și personal. Însă perspectivele unei asemenea politici sunt pesimiste. Globalizarea, în forma expansiunii capitalului occidental către și prin România, nu poate fi înfrântă de capitaliști de mărime mică și medie, construiți în mai puțin de un deceniu de clasa politică românească. În anii care vin, România va fi acoperită de val și va deveni una
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Nici una din cele două chestiuni nu țineau de Comisia de Control a Aliaților, ele trebuind discutate, așadar, la o ședință a Celor Trei Puteri. Sovieticii, însă, au refuzat și întrucît implementarea Declarației de la Yalta necesita consultări între cele trei puteri, occidentalii nu aveau cum să mai producă schimbări 225. Americanii s-au hotărît, în schimb, să-și arate nemulțumirea față de regimul Groza limitîndu-și la maximum contactele cu acesta 226. Hotărîrea sovieticilor de a nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mult mai grave decît protestele legate de Tratat. Cea mai importantă era demiterea lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru de Justiție. Demult considerat ca unul din cei mai dotați și populari lideri ai partidului,413 Pătrășcanu era privit de către occidentali ca fiind un comunist moderat. Unii aveau să-l asemene mai tîrziu cu Tito, liderul nonconformist al Iugoslaviei 414. În 1946, Pătrășcanu vădise sentimente puternic naționaliste și ceruse Partidului Comunist să conserve valorile patriotice ale României. Înverșunarea sa naționalistă îi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovietici. De altfel, a și atras atenția asupra acestui aspect în toamna anului 1953, cînd a făcut Occidentului o serie de propuneri oficiale. Liderul român a mărit accesul jurnaliștilor occidentali în România și a redus restricțiile de călătorie impuse diplomaților occidentali, permițîndu-le să călătorească pe o rază de 30 km în afara orașului București 808. Pe 14 februarie 1954, acesta a anunțat că principiile stabilite de Beijing și Moscova în privința relațiilor viitoare dintre cele două țări aveau să stea la baza raporturilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Intern de Administrație Financiară (IRS) ar fi permis sau nu ca această societate mixtă să funcționeze ca o "companie cu cheltuieli". IRS a refuzat să recunoască o astfel de societate, din cauza avantajelor neloiale privind taxele care ar fi revenit firmei Occidental Petroleum, compania-mamă a Island Creek Coal Company. IRS a forțat Occidentul să-și transforme acordul cu România mai curînd într-unul de cumpărare pe termen lung decît de asociere (Lucrare informativă, Societatea mixtă România-Island Creek, 6 iunie 1976, 2 p.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
motive ale emigrării au fost politice. Cei mai mulți s-au stabilit în Franța, Anglia, Germania și S.U.A. Parisul a devenit capitala exilului românesc. Aici s-au stabilit Eugen Ionesco, Monica Lovinescu, Paul Ierunca, Emil Cioran, Paul Goma. Se spera în sprijinul occidentalilor pentru eliberarea României de sub dominația comunistă. Emigrația a acționat pentru revenirea la democrație, folosind diverse metode: articole în presa străină; scrisori către diverse guverne; editarea de ziare proprii; colaborarea cu opoziția din România; demersuri pe lângă puterile occidentale în vederea sprijinirii rezistenției
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1962); o războiul din Vietnam (1964-1975); o războiul din Afganistan (1979 1988); Blocada Berlinului (24 iunie 1948-12 mai 1949) în iunie 1948, sovieticii au blocat căile terestre și feroviare de acces în Berlinul de Vest dorind să-i oblige pe occidentali să părăsească orașul din cauza lipsei de alimente și de alte produse și de a reunifica fosta capitală a Germaniei sub dominația lor; americanii au organizat un „pod aerian” pentru a aproviziona orașul; avioanele au aterizat la intervale de 3 minute
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mai 1949, a fost instituită RFG cu capitala la Bonn; la 12 mai 1949, sovieticii au pus capăt blocadei; la 7 octombrie 1949, Moscova a proclamat RDG; Blocada Berlinului a avut urmări importante: a fost un mare succes psihologic al occidentalilor; a determinat țările occidentale să-și coordoneze politicile de apărare prin înființarea N.A.T.O.; a arătat că nu se mai putea ajunge la un compromis în ceea ce privea Germania, divizarea menținându-se pe termen nedeterminat; Cea mai gravă criză a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
IV.1 *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ │Costuri unitare - munte 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel nr. IV.2 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.3. Zona III - Carpații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel nr. IV.2 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe *) 1 euro = 4,20 lei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
unitar IV.1. Zona I - partea estică a Carpaților Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel nr. IV.2 ┌──────┬─────────���─────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.3. Zona III - Carpații Meridionali și Munții Banatului - roci metamorfice Tabel nr. IV.3 ┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐ │Nr. 4.1.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
IV.1 *Font 9* ┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐ │Nr. │ │Costuri unitare - munte 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel nr. IV.2 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.3. Zona III - Carpații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
Orientali - sedimentar Tabel nr. IV.1 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaților Occidentali și munții Apuseni - predominant magmatic Tabel nr. IV.2 *Font 9* 4. Cheltuieli pentru investiția de bază, │ │din care: 4.1.1.│Sistemul rutier 4.1.2.│Lucrări de artă 4.1.3.│Poduri, podețe *) 1 euro = 4,20 lei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]