4,789 matches
-
În apele fulgerate de turbulențe : ...răsare, răsare soarele! Norii storși de seva întunericului Trezesc din somn curcubeul estului Și al sticlei revărsate În lacuri și ape însuflețite De fulgere și tunete necumpănite; Și ar vrea să spună cât trăiește Ne ocrotește, ne păzește Cu lacrimi fierbinți și aurii Adevăruri purpurii grăia; Prin aura sa ne arăta : Voința sa, puterea sa. Rotaru Elena - Robertina, Clasa a IX-a Două rânduri Încerc să scriu doar două rânduri Acum că e departe, rău... Din
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
loc de perină, te privea. Trebuia să ai grijă să dormi iepurește dar încălțat, ca să nu rămâi cu picioarele goale în câștigul celor treziți mai dimineață. Mama hangiului, doamna Condorupis, o grecoaică bătrână și bună ca pâinea caldă, ne-a ocrotit ba, măsură peste măsură, ne înapoia banii pe care îi plăteam pentru mâncat și dormit. Pentru aceasta, după aproape 60 de ani, nu-i mai putem uita numele și figura ei de mamă și bunică blândă și duioasă. În fine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
sub zecile de kilograme de cărămidă și mortar. Înger sub palma lui Dumnezeu, Cezărica, cu ple carea ei în Cer și-a salvat frățiorii.. Poate că și acuma și pentru totdeauna îi privește din ceruri, acolo unde este, și le ocrotește existența. * Nașii Vernescu ne-au chemat la Ploiești și ne-au dat aparatul lor de radio cu 2500 de lei. Era tot un “Herald” ca și cel rămas în Basarabia. Directorul școlii de la Coasta Lupii, Petrică Ciobotaru, era deranjat de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
luat hoții pâinița de gura copchiilor. Ce mă fac eu acum? Unde să caut pâinea? V-am așteptat cum așteaptă orbul lumina, să veniți cât mai repede că sîntem români ca și voi, avem același sânge dar voi, în loc să ne ocrotiți veniți și ne jefuiți și vă bateți joc de noi! Cine mi-a luat pâinea de pe masă și rochițele de pe perete să nu-i mai dea Dumnezeu să se întoarcă acasă, să nu-și mai vadă copchiii și să nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cai, Și zgomot de săbii, țipete- n noapte, Și răcnete, plânsete, jale, căci vai!!! Cruntă urgie în Betleem se abate!” Înspăimântați, ei se grăbesc la drum, dar cu greu înaintează prin deșert, căci vântul stârnește nisipul și Sfânta Fecioară suspină, ocrotind la pieptul ei Divinul său Fiu. Regele Irod, care era un om foarte rău, temânduse că Pruncul Nou-Născut la Betleem, despre care proorocii au vestit că va fi “un Mare Împărat”, o să-i ia tronul, a trimis oșteni care să
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
să nu rămînă toată noaptea pînă dimineața. 19. Să aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pîrga celor dintîi roade ale pămîntului. Să nu fierbi un ied în laptele mamei lui. 20. Iată, Eu trimit un înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum, și să te ducă în locul, pe care l-am pregătit. 21. Fii cu ochii în patru înaintea Lui și ascultă glasul Lui; să nu te împotrivești Lui, pentru că nu vă va ierta păcatele, căci Numele Meu este în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
învățați și pedepsiți să poată citi orânduiala bisericii dupe cum se cuvine. Și pentru ucenicii de la amândouă ocoalele, cei care se vor sili cu învățătura și vor fi săraci, lipsiți de cele trebuincioase, încă să aibă grijă mitropolitul a i ocroti și a-i chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană, pentru ca să nu lase învățătura dintru acea pricină.” Când am terminat de citit și îmi trăgeam sufletul, bătrânul a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mai mult val peste carte aceasta, unii ca acie vor fi de mare certare. Într-alt chip nu va fi. Aceasta poruncim.” Tocmai pe când eu o făceam pe grozavul - în sinea mea - că am ghicit pricina pentru care vodă îl ocrotea pe cizmarul Gheorghie, bătrânul mi s-a adresat, arătându-mi o nouă descoperire: „În timp ce tu te împăunai cu faptul că ai găsit cauza pentru care Gheorghie cizmarul era ținut aproape de vodă Ghica, eu am găsit această „carte de volnicie” dată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
se va răfui la timp cu cei în drept". Până atunci obținuse de la comandament să-i fie lăsat la dispoziție. Lică fusese deci nevoit să descopere farmecul satelor. Printre săteni nu se prea știau bine rosturile lui. clar, de vreme ce era ocrotit de "boierii", nimeni nu-1 bănuia. Când totul se sfârșise, odată cu întoarcerea celor dintâi, Lică părăsise Prundenii fără ziua bună. Se dusese întîi la domnișoara să cerceteze pe Sia. întrevedere fără simpatie. Lică se temea de întrebări și domnișoara era rău
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lui, fără ca duduia Mari să arate vreo mirare sau nemulțumire. La înapoierea regimentului, Lică, deși era neliniștit, se dusese la sediu și ceruse reangajarea provizorie. Frica îl trimetea în chiar vizuina lupului, dar și prudența. Acolo, în preajma pericolului, se putea ocroti mai bine. In dezordinea fericită a reîntoarcerii, când se făceau liberări, se dau concedii și se simțeau viduri mari, cererea lui fusese binevenită. Pe camarazi Lică îi evita. Amintirile lor proaspete de eroism îl supărau. Conversațiile care nu aveau alt
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și, cum Lică fusese sever, se simți dispusă spre indulgență. Avea înduioșări: Biata fată! Srescută prin străini! Lică făcuse tot ce putuse, dar el avea acum alte obligații.. . Noroc că Rim era de zahăr, și Sia se putea fără grijă ocroti la ei! ... Cine știe cum vine timpul! Poate găsește s-o mărite, și Rim consimte să-i dea acolo o mică zestre. Seara, în birou, pe când Rim tălmăcea încet deoparte cine știe ce vorbe cu fata, Lina făcea astfel de visuri, blânde ca lâna
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o fată pipernicită și sfiicioasă cum părea Mika-Le să fi comis faptele ce se spuneau despre ea, era lucru ce se înregistra cu regret și nu putea convinge deplin buna lui credință. O primise milostiv și se pregătea s-o ocrotească. O credea dezmoștenită: ochii ei mirați, părul arăpesc, păpușa de lemn a trupului nu puteau încape în gustul lui onest. Ii făcea plăcere că Elena e frumoasă 214 prin diferență și era mândru că e soțul surorei celei regale. Către
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
trimită fata de acolo fără știrea lui Lică? . . . Cum să spună lui Rim să se astîmpere? Ici-colo o apucau și toiuri de indignare! Ce neobrăzare pe nemernica de Sia! Ce nerușinare pe păcătosul de Rim! In casa lor! ... O fată ocrotită de ei! ... a lui Lică! . . . Căci era bine înțeles că nici Rim, nici Sia nu știau despre maternitatea ei. puțina ei dragoste pentru Sia și purtarea de totdeauna a fetei cu ea făceau ca reacțiile materne să-i lipsească conflictului
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
250 - Nu e Lică tatăl meu?! Acest efect, care nu era cel așteptat, nu fusese pe placul Linei. - Cine vrei să fie tată-tu? Lică e! . . . E vorba de mamă-ta . . . £u sunt, nerușinato ... eu! ... Eu care te țiu, te ocrotesc și vreau să te mărit! Cuvinte grele, cu un înțeles lămurit și care puteau face pe Sia să intre subt pământ. . Să-ți fie de bine! Da' asta e poveste veche! zisese grosolana fată. Lina înțelesese atunci că Lică i-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
triplu, multiplu, al situației ei și prin pericol. Rim aflase de concurența deloială si fructuoasă odată cu febra de 40°. Grija, indignarea, mila, prudența se precumpăneau. Refuzul Linei îl aruncase pe primul plan, silindu-1 la demersuri penibile pentru demnitatea lui abia ocrotită de paravanul gemenilor, de care era silit să se folosească. Sia suferea dureri cumplite fără să se îmblînzeaseă, cu dinții strânși și vorbe urâte, gata de scrâșnit. Se uita câinos la gemeni, la R'im și chiar la biata duduia
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de jucării, de zâmbete. Angelica radia! Știa că acum în cămăruța lor se află încă un înger. Vru să îl vadă și închise ochișorii. Atunci, în spatele pătuțului, zări un înger frumos așa cum sunt toți îngerii, plin de lumină, care îl ocrotea cu aripile lui pe micuțul ei frățior. Flavius creștea ca în poveste, iar Angelica nu înceta să îi mulțumească lui Dumnezeu și să-i vorbească îngerașului ei. Inimă de înger Costeluș stătea culcat pe iarbă, pe spate, cu ochii mari
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
M-am personalități: oprit predilect asupra Nichifor Crainic, Radu acelor Gyr, mari Ion Petrovici, Vasile Voiculescu, creatori complecși de cultură, filosofi și poeți, care au trecut prin infernul penitenciar comunist, cu mulți, foarte mulți ani de iad, pe autor Dumnezeu ocrotindu-l să beneficieze doar de câțiva ani de surghiun și să cunoască parțial nesfârșitul lanț al ororilor pe care cei cu lungi termene = somități românești în toate domeniile, dar și atâția tineri, capacități sclipitoare, care în condiții de normalitate ar
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ea, nu va sta înaintea ei cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanțuri împotriva ei. 33. Se va întoarce pe drumul pe care a venit, și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul. 34. Căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s-o mîntuiesc din pricina Mea, și din pricina robului Meu David." 35. În noaptea aceea, a ieșit îngerul Domnului și a ucis în tabăra Asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Și cînd s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
văzut lacrimile. Iată că te voi face sănătos; a treia zi, te vei sui la Casa Domnului. 6. Voi mai adăuga cincisprezece ani la zilele tale. Te voi izbăvi, pe tine și cetatea aceasta, din mîna împăratului Asiriei, și voi ocroti cetatea aceasta din pricina Mea, și din pricina robului Meu David." 7. Isaia a zis: "Luați o turtă de smochine." Au luat-o și au pus-o pe umflătură. Și Ezechia s-a vindecat. 8. Ezechia zisese lui Isaia: "După care semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
ca urmare a trecerii prin anii și evenimentele care ne-au marcat. E lucru cât se poate de firesc! Vrând să vorbesc la Sibiu, unde se afla colegul V. Balosin cu soția în grija și dragostea filială, pentru a-i ocroti de rigorile iernii, deși nu era o oră prea târzie, mi s-a răspuns că cel solicitat de mine s-a culcat și m-am mulțumit să le transmit indirect felicitările și urările tradiționale, însă o bănuială tot am avut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
când dascălii au primit „bobocii de cl. I”, strigându-i pentru prima dată și când aceștia pășeau pe sub buchetele de flori ale școlarilor mai mari cu emoția de neuitat înscrisă pe fețele lor frumoase, căutându-și MAMA ce-i va ocroti pe parcursul anilor. Privindu-i, fără să vreau, mi-am reamintit cu vădită emoție - niciodată târzie - de primul meu an de școală, din care mai păstrez chipul învățătoarei mele dragi. Revin, totuși, la momentul respectiv. După ce mi-am rostit cuvântul, mă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și așteaptă enoriașii credincioși. Din capul locului, autorul relatează despre personalitatea Sfântului Ioan de la Tutova - existent între 1782 - 1842 care „S-a făcut de bunăvoie cerșetor, viețuind în smerenie și sărăcie, a miluit pe săraci și bolnavi, a apărat și ocrotit pe orfani, văduve și nedreptățiți, a împodobit și ctitorit multe biserici” - vezi coperta cărții. Personalitatea lui Lumânărică este implantată într-o epocă de o deosebită efervescență politică, social - economică și culturală a Moldovei, ilustrată prin personalitățile proeminente ale secolelor al
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de foc, ce a urmat, au fost ca un tragic strigăt de alarmă, asupra dezastrului,care se extindea, cu o viteză fantastică. O echipă de debarasatoriîi scoase, pe mire și pe mireasă, din așternutul nupțial,îi transportă repede și-i ocroti,într-un colț al grădinii. Erau cu câte ceva foarte sumar pe ei. Și i-au nvelit cu o pătură, parțial pe sub ei, parțial pe deasupra. Buimaci, neștiind șiî neînțelegând ce-i cu ei și cu ce se întâmplă acolo, priveau năuciți
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
tranzacție cu tranzacție, celui mare, mare de tot, depus la vestite bănci din lume. Asigurat și răsasigurat. Din toate punctele de vedere. Piața ta de idei este una dintre cele mai active de pe glob; larg cunoscută, cu grijă încurajată și ocrotită de către colaboratori. Cel de sus, deie-ți sănătate, și multă putere,în toate! Și, bine-ai venit,în rândurile miliardarilor de început de secol al douăzecișiunulea! VRAIȘTEA Când Ion Antonescu a ordonat, din bordeiul militar, situat în vecinătatea localității Fălciu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mele răzvrătite. Să știți că nu. Cum, nu? De ce, adică, nu? De aia. Pentru că, eu vă sunt caimacană, și voi, toate, și cu totul, sunteți la mâna mea. Toate legile sunt de partea mea. Toate legile mă apără și mă ocrotesc. Pardon, a îndrăznit, una din ele, să ridice capul, spre adevăr. Deci, cam tu ai fi capul răutăților. Cam tu ai fi cea mai bățoasă. Lasă; ai să vezi, că, te debățoșez, eu, de-ai să mă ții minte. Ba
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]