2,134 matches
-
a considerat ceva normal și de la sine înțeles, fără să conștientizeze acest lucru. A găsit resurse energetice pozitive pentru aproapele său aflat în suferință și a reușit, de multe ori în mod incredibil, să schimbe destinele celor lipsiți de perspective. Omenia și vocația pentru chirurgia pe care a slujit-o cu credință o jumătate de secol a făcut din el un medic și un chirurg cu totul special. Cei apropiați povestesc cum dispărea discret de la petrecerile de familie pentru a ajunge
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
un talent pedagogic înnăscut, atât profesiunea cât și principiile morale pe care le-a moștenit de la tatăl său Dascălul Ardelean Cezar Ivașcu, participant la Actul Unirii din 1 Decembrie 1918. Familia l-a educat în cultul muncii corect făcută, al omeniei și al iubirii de cultură. Din această familie deosebită a înțeles că prioritatea sa în viață este APROAPELE său deznădăjduit de suferință, pe care trebuie să-l trateze, să-l vindece și să-i sădească în suflet speranța alinării și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ale evoluției vertiginoase în știință și tehnică, celula familială se confruntă cu grele încercări. Această situație antrenează o criză a valorilor noastre morale și culturale care, odinioară, ne făceau mândri. Într-adevăr, în numeroase familii, valori precum dreptul întâiului născut, omenia, respectarea tradițiilor străvechi, respectul față de străini etc. nu mai constituie astăzi o prioritate. Este vorba despre imitarea sălbatică a unor modele pentru care nu stăpânim nici cadrele, nici conținuturile și care, adesea, au drept corolare perversiunea, cultul violenței, delincvența etc.
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și societatea”. Existența umană este una culturală. În lucrarea sa, „Trilogia culturii” Lucian Blaga consideră: „cultura rezultă ca o emisiune complementară prin specificitatea existenței umane ca atare, care este existență în mister și pentru revelare”. „Cultura este o mărturie a „omeniei”, a unei variante existențiale, cea mai profundă dintre toate, deschisă către orizontul misterului, clădită totuși pe mari jertfe și sacrificii.” [...] „Cultura e împlinirea omului”. Ideea de cultură, la dimensiunea poporului, e raportată la valorile concrete autohtone. Noțiunea de timp, a
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
lăsând ochii în jos” rușinea, umilința celor învățați cu respectul față de ceilalți; r. 6 7: „Dacă este că a lăsat Dumnezeu să fim mai mari peste alții, ar trebui să avem milă de dânșii, că și ei, sărmanii, sunt oameni!” omenia, mila, dreptatea mai-marilor față de supușii lor, lucruri ce ar trebui să fie inerente poziției suveranilor; p. 93, r. 25 26: „dacă n-am ținut samă de vorbele lui, am ajuns slugă la dârloagă” încălcarea sfatului părintesc atrage după sine necazuri
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
asupra binelui duce la neglijarea, chiar anihilarea răului; p. 126, r. 18 19: „Harap-Alb, mergi sănătos! De-am fost răi, tu ni-i ierta, căci și răul câteodată prinde bine la ceva” iertarea și recunoașterea greșelii văzute ca fețe ale omeniei; orice rău trebuie uitat până la urmă și poate fi privit drept motiv de raportare și apreciere a binelui; p. 127, r. 3 4: „Fugi de-acolo, vină-ncoace! Șezi binișor, nu mi da pace!” indecizie și prefacere naivă a îndrăgostiților
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ca gest firesc, ce nu afectează în nici o măsură pe cel ce o înfăptuiește; p. 43, r. 18 : „Omul putea să nu ne deie nimic” evidențierea alegerii de a răsplăti o faptă, atunci când există și alternativa neglijării acesteia; se evidențiază omenia necondiționată și fără finalitate precisă; r. 29 30 : „haide să ne judecăm, și cum a zice judecata, așa să rămâie” încrederea în instituțiile statului și recunoașterea autorității acestora; p. 44, r. 29 30 : „apă răce din fântână, fie de sufletul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cei ce iau mită, o categorie, se pare, destul de numeroasă. ION ROATĂ ȘI VODĂ CUZA p. 47, r. 5 6 : „om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni” lauda calităților oamenilor simpli, plini de bunătate și omenie, aceasta fiind o caracteristică generală a acestei categorii sociale; r. 9 10 : „spunea omului verde în ochi” sinceritatea este o dovadă de curaj și de maturitate; r. 24 27 : „ca să le ticneasă veselia, împărțeau bucățica de pâne cu orfanii, cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
îmbogățesc, totodată, aspectele problematice, lasă deschise porțile pentru noi eforturi de gândire și clarificări. De regulă, dezbaterile sunt aprinse, vii, cănd ideile puse în discuție derivă din caraterul lor problematic. Astfel, pot fi obiectul unor aprinse dezbateri idei problematice ca: omenie și corectitudine (principialitate morală), sinceritate și minciună, rău moral și rău necesar, demnitate și modestie, obligație și datorie, datorie și dragoste, dreptate și generozitate, plăcere și fericire, iertare și intoleranță morală etc. Problematizarea este cerută ca metoda educativ - morală și
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
de rea credință”. După război T. devine un precursor, apoi un exponent al realismului socialist, glorificând în versuri convenționale binefacerile noului regim și înfierând capitalismul și burghezia: Cântece de suferință și biruință (1946), Tălmăciri din cartea vremii (1947), Mai multă omenie... (1947), Spovedania unui atom (1947), Ale noastre, ale voastre... (1948) etc. Totodată, experimentează formule „minore”, îndeosebi literatura pentru copii, romanul de aventuri și genul SF. De pildă, Gheizerul înghețat (1969) este o încercare în linia prozei lui Jack London, condimentată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
pe soldații însoțitori să o elibereze, impresionându-i prin puritatea ei morală. SCRIERI: Avantajul de a fi câine, București, 1938; Pagini de istorie contemporană - Doctorul Lupu, București, 1938; Cântece de suferință și biruință, pref. Ion Pas, București, 1946; Mai multă omenie..., București, 1947; Spovedania unui atom, București, 1947; Tălmăciri din cartea vremii, București, 1947; Ale noastre, ale voastre..., București, 1948; Moftulică, București, 1950; Jucăriile noastre, București, 1951; Zi de vară până-n seară, București, 1952; Flacăra vie (în colaborare cu Liviu Floda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
june ageamiu să-și deschidă ochii și să vază cît e de falsă bătrîna proxenetă sulemenită, cănită și magiunită și să se hotărască odată a-i da un categoric adio-oriental, precum merită o așa paciaură lipsită de cea mai elementară omenie [...]. Așadar, meditează, spălîndu-te de urmele necuratului contact [...]. Scuză-mi, dragă Mihalache, poliloghia (trivială, poate)." Cu trei ani înaintea morții, pare că Ion Luca își face mea culpa într-o scrisoare de felicitare către bătrîna proxenetă: "Un școlar puțin însemnat, care
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în lagărul de la Vapniarka. În 1943 e transferat în închisoarea de la Râbnița, unde supraviețuiește masacrării deținuților, survenită în noaptea de 18/19 martie 1944. Reușește să se întoarcă în țară pe jos, fără acte și fără resurse materiale, ajutat de omenia unor militari din armata română aflată în retragere. Ajuns la București, trăiește în clandestinitate până în august 1944. Din septembrie lucrează la ziarul „Zori noi” din Deva, în 1945-1949 se află la Cluj, unde are diferite funcții în conducerea județeană de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
show care oferă o versiune revăzută și corijată a prăbușirii comunismului în România. Această prăbușire nu se mai datorează curajului civic al unor anonimi care scandează "Jos comunismul" înfruntând gloanțele, ci unui grup de activiști de partid luminați, comuniști de omenie, care înlătură dictatura clanului Ceaușescu și dăruiesc poporului român libertatea și democrația. Tragica realitate a unor figuranți inocenți, uciși sau răniți în acest spectacol de "sânge și lumină", e atent instrumentalizată, pentru a pune în scenă rezistența eroică a noii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
născut, care trăiesc și care petrec tot într-o patrie cu dânsul, căci printr-aceasta se mărește și se îmmulțește cinstea patriei; să fie om bun cinstit și drept, căci atunci se laudă patria când locuitorii ei sunt oameni de omenie, de treabă, cinstiți, buni și drepți; când binele patriei cere ca să dea cineva dintr-al său numai el singur, să dea cu bucurie, pentru că dă din cel ce este al patriei nu dintr-al său, pentru că ori ce are cineva
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
văzut cel mai în clar în disputa dată în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională ținea cu dinții de necesitatea unui "sistem româno-centric" în predarea istoriei universale (Bogdan, 1904). În manualul său din 1902 de Istoria omeniei pentru clasa a II secundară, I. Găvănescul stăruie asupra necesității predării istoriei universale din perspectivă românescă, fapt ce reclamă deplasarea "centrul[ui] de gravitate și punctul[ui] din apus în răsărit". Înțelegerea universalului trebuie să pornească de la particularul românesc, motiv
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În „darul de a gîndi” este cuprinsă Întreaga gîndire, și nu numai cea logică; noi gîndim, de obicei, omenește, adică și cu o participare afectivă și morală (cineva poate gîndi cu mai puține performanțe logice, Însă cu mult bun-simț, cu omenie). * „Ferește-te de sfaturi! Problema e prea grea și răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta Însă rareori se potrivește cu natura celui ce te Întreabă. Altfel spui tu, altfel Înțelege el. Sfătuind prudență, produci slăbiciune, și unde
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o puternică identitate morală, Își poate crea un destin, Își poate impune un anumit stil de viață. * „Acolo unde trebuie să Încetez să mai fiu moral, nu am nici o putere.” (J.W. Goethe) Măsura adevărată a omului o dă bunătatea, omenia: „Dragostea de oameni face mai mult decît toate celelalte virtuți” (Chateaubriand). * „Lingușirea e mai periculoasă decît ura.” (B. Gracian) Pentru că, ne spune D. Boileau: „...orice lingușitor trăiește pe socoteala celui pe care-l laudă”. * „Moralitatea e pentru suflet, ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a vieții lor ca s-o facă pe cealaltă nefericită.” (La Bruyère) Acest fapt se Întîmplă mai ales atunci cînd omul se lasă dominat de plăceri senzoriale și de dorințe materiale, care-i vor strica pînă la urmă nu numai „omenia”, ci și „sănătatea”; „ Cine mănîncă pînă se Îmbolnăvește postește pînă ce se Însănătoșește”; Cine iubește beția Își bea banii, mintea și sănătatea”; Niciodată nu te vei socoti fericit, dacă nu te vei purta cinstit” etc. (proverbe). * „Nu trebuie să judeci
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de S.-Exupéry) În situații de boală, de suferință, sufletele oamenilor au tendința - mai mult ca oricînd - de a intra Într-o relație empatică cu tot ceea ce le Înconjoară, astfel că, mai mult decît „bucuria”, „suferința” Îi face să elibereze omenia din ei. * Scriitorul F. Kafka ne ajută să Înțelegem cum un mod bizar de a gîndi duce, implicit, la adoptarea unor decizii absurde: „Sinucigașul este deținutul care vede Înălțîndu-se o spînzurătoare În curtea Închisorii, face greșeala să creadă că-i
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acum, fiecare puțin cîte puțin” (idem). * „Orice om pe care Îl Întîlnesc Îmi este superior Într-un fel oarecare. De aceea Învăț pe lîngă dînsul.” (R.W. Emerson) În ultimă instanță, sufletul nostru are nevoie de sufletul celuilalt, adică de omenie: „Ești om cît admiri și În măsura În care admiri” (Mihai Ralea). * „Ești Însuți ce păstrezi În suflet din oamenii pe care i-ai cunoscut.” (N. Iorga) Adică recunoștința față de Împlinirile pe care le-ai realizat prin alții: „Regăsesc mereu - spune Gog - bucăți
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să-i fie rivali. Profesorul și istoricul David Sturdy îl apreciază pe Lully pentru talentul și versatilitatea sa. O opinie diferită ne este prezentată de către Donald Jay Grout, care afirmă că Lully este o combinație de talent muzical, lipsă de omenie, șmecherie comercială și un comportament lingușitor, care i-au asigurat o carieră strălucită sub patronajul lui Ludovic al XIV lea:„pagină după pagină de muzică lipsită de imaginație, palidă, slabă armonic, monotonă, cu un ritm stereotip, limitată melodic, sterilă în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
locuiește în mine”, spune Sf. Apostol Pavel. în rugăciune și meditație, omul adevărat descoperă masca tuturor aparențelor din el. De multe ori, în dorința de a-și acoperi interiorul, cineva împrumută masca bunătății și a dreptății, masca cinstei și a omeniei. Pentru aceasta, pentru a combate acest păcat atât de înșelător și de degradant, Mântuitorul se adresează fariseilor din timpul său și celor de azi: „Vai, vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Pentru că voi curățiți partea din afară a paharului, dar înăuntru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
realitate nu are mai puține inhibiții decât tipul docil", ne asigură celebra autoare nord-americană (1998, p. 58). Un lucru îi este clar și nimeni nu-l poate convinge de contrariu: omul este lup pentru om. Puterea face dreptul; destul cu omenia și cu mila. c. Indivizii care fug de oameni se caracterizează prin trebuința internă de a pune o distanță emoțională între ei și ceilalți, de a se izola. Mai precis, este vorba de decizia lor conștientă sau inconștientă "de a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o realizare artistică în care atmosfera, simetria compozițională, tipurile pun în lumină un mesaj umanist, o pled oarie implicată pentru puritatea sentimentelor de prietenie și iubire, pentru libera lor desfășurare, cu conflicte care se rezolvă p rin victoria dragostei, a omeniei, împotriva prejudecăților și calculelor, a mentalităților conservatoare, meschine. Take, Ianke și Cadâr fac parte din galeria originală a personajelor lui Victor Ion Popa, oameni buni și generoși, guralivi și certăreți. Prototipurile lor aparțin Bârladului de altădată: Take e Petrache Peiu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]