4,287 matches
-
că ar vrea să plece. Dar chiar așa, dragul meu, cum îți explici că tot de aceleași răuri ne plângem, de atâta vreme, unii la alții ? Pentru că de am fi chiar atât de mulți nemulțumiți și chiar atât de mulți onești, cum s-ar mai înmulți răul ? Parcă însă, din generație în generație... Profesorul se întrerupe și o coboară pe Yvonne de pe genunchi, simțind deodată ochii musafirului fixați stăruitor asupra lui. Este posibil ca acesta să aibă o rezervă asupra lucrurilor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și domnii își aruncau unii altora semne de recunoaștere discretă, bezele, ridicau pălării etțetera, iar cele mai frecvente comentarii erau provocate de nemulțumirea generală că, odată cu starea de asediu, guvernul a interzis consumul băuturilor spirtoase, văzând deci acest spectacol frivol, onestul domn Nicolaid (infirm din cealaltă campanie) s-a indignat. Cum, a spus, în ziua când s-au anunțat primele pierderi, peste cinci sute de răniți, iar morți desigur mai mulți de câți ni se spune, este posibil ca aici să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
grup, băiat cu liceul, volubil și isteț, dar suferind de un complex provincial, se pare că scrisul lui Îngrijit Îl califică pentru funcția de furier al comandantului. Între răcani, cei mai numeroși sînt constănțenii, par și cei mai uniți. Par onești, nu arată că ar fi deranjați de faptul că sîntem piloși, ne ajută cu diverse informații să ne integrăm. Deci... decorul e clasic. El ar trebui să rămînă același pe parcursul următorului an - Încă nu am reușit să Înțeleg ce păcate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ghimpată. Natura umană e complexă, iar această societate nobilă scoate În evidență diferențele. Nu, În nici un caz nu sînt un personaj din ecranizarea propriei mele vieți. Ci sînt chiar eu, prins Într-o realitate sordidă, care nu poate fi ecranizată onest, fără mici Înflorituri cinematografice. Dar există realități, iar În miezul lor alte realități, și tot acest ghem e, de fapt, doar o parte din miezul altei realități. Iar Între ele există uși, unele deschise, altele Închise. CÎnd ușile sînt deschise
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Craiova, e curier la o unitate de tancuri, l-a trimis un căpitan cu ordin de serviciu să-i facă un comision, prilej cu care o să-și petreacă și el Revelionul acasă. E un tip subțire, blond, pare un tip onest, de treabă. Se vede cum toată reticența lui inițială, stînd la taclale În compartiment (interlocutorul lui e un tip Îmbrăcat ciudat, cu o sprînceană rasă În care se vede o cicatrice urîtă și niște resturi de vînătăi sub ochi), dispare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
decât... — Ba nu-i numai asta, o întrerupse Brian. Nu-i vorba numai de băutură. Spune-i un dezechilibru chimic, dacă vrei. — George face ce fac toți bărbații. Numai că în cazul lui lucrul e mai vizibil. Pentru că-i mai onest? — Pentru că-i un prost. Știi foarte bine că George nu-i la fel ca toți bărbații și treaba ține de prea multă vreme. E violent cu Stella... — Zău? Cine spune asta? — Mă rog, în nici un caz Stella. Dar știi foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ce încurcătură îngrozitoare și ce ghinion pe ea să nimerească în așa ceva! George îi spusese odată: „Tu nu ești cu nimic mai rea decât celelalte femei, fetițo, numai că la tine se vede. Ești ca și mine. Noi suntem mai onești, suntem deschiși“. Dar nici asta nu era drept. „Nu cutezăm să ne apropiem de masa ta, preamilostive, care te-ai încrezut în virtutea noastră. Nu suntem vrednici să culegem nici firimiturile de sub masa ta...“ Continuitatea vrăjii mărețelor cuvinte era asigurată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Adam își spuse: „Trebuie să încetez cu gândurile astea ciudate despre Rufus și trebuie să fiu mai bun cu tatăl meu și să-i vorbesc și să nu-l mai necăjesc“. Anthea Eastcote își spuse: „Trebuie să fiu sinceră și onestă față de Hector Gaines și să mi-l scot din cap pe Joe Tanner“. Nicky Roach își spuse: „Trebuie să studiez mai serios și să nu mă mai culc cu toate fetele, în dreapta și-n stânga“ (dar acest din urmă gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
are nici o legătură cu cealaltă. Urmă o tăcere pe parcursul căreia părintele Bernard simți un impuls aproape covârșitor de a mai vorbi despre George. Sunt convins că te gândești să renunți la preoție, spuse Rozanov. — Zău? De ce? N-ar fi mai onest din partea dumitale? Cu crezurile pe care le ai, probabil simți că te găsești într-o poziție falsă, că trăiești o minciună. Probabil că ai făcut niște jurăminte. Nu le încalci? Mă rog, în zilele noastre oamenii se simt destul de liberi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dar însă stabilește că cel care este iertat nu poate continua în aceeași manieră viața; el trebuie să efectueze o schimbare prin care să renunțe la rău. În tot acest proces, confesorul îl va ajuta pe penitent prin toate mijloacele oneste de care dispune, folosind pentru aceasta un anumit vocabular, adecvat celebrării sacramentale. 2.6.2 Vocabularul dialogului Fidel structurii pe care o propune Ritualul Penitenței, în cadrul dialogului său cu penitentul, confesorul este invitat să folosească un limbaj al milostivirii, pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în grijă. Factorul agreabilitate nu a fost identificat ca important în studiile asupra impactului stresului (Penley & Tomaka, 2002), dar el caracterizează persoane ce valorizează relația cu ceilalți, având o viziune optimistă despre natura umană, considerând că oamenii sunt în general onești, decenți și demni de încredere (Buchanan, Goldberg & Johnson, 2005). Astfel de credințe pot fi puternic afectate de expunerea la traume provocate uneori de alți oameni. Toate fațetele acestui factor corelează pozitiv cu măsuri ale stresului traumatic secundar. Cadrele medicale altruiste
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Buchanan, Goldberg & Johnson, 2005). Astfel de credințe pot fi puternic afectate de expunerea la traume provocate uneori de alți oameni. Toate fațetele acestui factor corelează pozitiv cu măsuri ale stresului traumatic secundar. Cadrele medicale altruiste și pline de compasiune, modeste, oneste, cărora le displac confruntările, încrezătoare în bunătatea ființei umane sunt mai vulnerabile la simptomatologia stresului traumatic secundar. Compasiunea și altruismul le determină să vină mai des în ajutorul celor în nevoie, să se implice emoțional mai mult. În același timp
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
asociat în primul studiu cu nivelul STS, deși nu este de obicei asociat cu stresul general, este agreabilitatea. Factorul agreabilitate caracterizează persoane ce valorizeaza relația cu ceilalți, având o viziune optimistă despre natura umană, considerând că oamenii sunt în general onești, decenți și demni de încredere (Buchanan, Goldberg & Johnson, 2005). În studiul anterior, toate fațetele acestui factor corelau pozitiv cu scale STS. Altruismul, compasiunea, modestia, onestitatea, cooperarea, încrederea în bunătatea ființei umane sunt caracteristici care nu predispun la alte forme de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
nu este un argument, este o izbucnire de disperare; dacă fiecare și-ar țipa disperările pe toate drumurile, nu s-ar mai putea trăi. Pe altă hârtie, notam argumentele care erau de partea ei: ― femeia nu voise decât să muncească onest, să-și ducă viața ei amărâtă până la capăt; și dintr-odată s-a văzut lipsită de această posibilitate; ― ea n-a răspuns glumei sau grosolăniei unui frizer; ceea ce a strigat în ea a fost disperarea care o sufoca; ― un om
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
din județul Iași primit cu ordinul N-o 7768. 1) Școala de gradul II din cotuna Tabăra, comuna Bivolarii (cu învățătoriul Sava Mîndru) nu-i trecută în tablou. Nu cred însă că e de privit ca desființată. 2) În cotuna Oneștii, comuna Șipotele (N-o 14 în tabloul Ministeriului) e prevăzută ca existând o școală de gradul II, cu un învățătoriu numit N. Marian, despre care subsemnatul nu știe nimic, căci nu i s-au trimis nici cataloagele examenului general a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
185 [IOSIF VULCAN] [București, vara 1883] Mult stimate d-le și amice! Mulțumesc pentru onorarul trimis - cel întîi pentru lucrări literare pe care l-am primit vrodată-n viață. În România domnește demagogia și în politică și în literatură; precum omul onest rămâne aci necunoscut în viața publică, astfel talentul adevărat e înecat de buruiana rea a mediocrităților, a acelei școale care crede a putea înlocui talentul prin impertinență și prin admirație reciprocă. Iartă-mi, stimate amice, acest ton polemic, dar te
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ai trebui să nu fii femeie ca să nu mă-nțelegi... Tu nu ești fată mare să aibi a-ți pierde reputația, nu mai ești măritată, nu ai înainte-ți acele piedici care omoară amorul în încolțirea lui la un bărbat onest... Tu 351 {EminescuOpXVI 352} ești liberă... Ei bine, daca nu m-ai iubi ai avea milă de mine... căci mila are semnele amorului, are manifestațiile lui... Dară tocmai fiindcă mă iubești nu-mi acorzi nimic... Tocmai de aceea acorzi unui
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
statului, posesia: Nicu Andronic și Marcu Brociner Cioara " " Balasinovici [Bugetul comunei: ] Chișcărenii (Cioara) Primar 1800 [plus] 600 diurnă Drăgăneștii, propr. Ghițescu [posesia: ] Corjăscu Const. 3 ajutoare: 900 a 300 l. n. Glăvăneștii, " statului, " Vas. Coroiu Notariu 900 [plus] 300 diurnă Oneștii " Const. Ghica, o ține singur Aj. de not. 600 Plugarii " " " " " II " " " 600 Lupăria " Asachi " Md-me * Dreher Perceptor 800 Șipotele " stat " Const. Corjescu Șoldana răzășască Hulerii prop. Ivașco, pos. Haralamb Ciaunlea Bugetul școalelor: Lefile învățătorilor a 400 l. n........................... 800 Chiria
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a so.-.it în țară Victor Marcian. Fu o revelație. își găsise calea și omul. Marcian era văr bun cu Maxențiu. Era fiul unei surori a frumoasei Zaza, soră venită ca guvernantă într-un pension și măritată regulat cu un onest funcționar. Marcian, deși artist, era foarte ordonat în sentimentele lui familiale. Devotamentul lui pentru tatăl său era legendar. Chiar pe mătușica Zaza o tratase ca pe o rudă respectabilă. Copilărise cu Maxențiu, căruia îi trimetea regulat cărți poștale ilustrate de pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se înregistra cu regret și nu putea convinge deplin buna lui credință. O primise milostiv și se pregătea s-o ocrotească. O credea dezmoștenită: ochii ei mirați, părul arăpesc, păpușa de lemn a trupului nu puteau încape în gustul lui onest. Ii făcea plăcere că Elena e frumoasă 214 prin diferență și era mândru că e soțul surorei celei regale. Către Mika-Le se simțea superior, nu-1 paraliza admirația și era totuși o soră, o parcelă care nu-1 înmărmurea din marmura superbă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu sentimentul îi dictează purtarea. Crima lui Rim . . . - Ei, și tu cu crimele! - Crima lui Rim începe mai ales de-acolo de unde cunoaște adevărul. De unde a început și pentru noi revolta, începe pentru el morala. Dacă Rim știa și era onest, și-ar fi putut schimba atitudinea. Ar fi renunțat la schimonoselile lui din ideea că e fata nevestei. Gândul că e un fel de tată l-ar fi dezgustat de el sau de ea . . . - Numai să nu-1 excite tocmai ideea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
întîlnirii, se simțise de îndată plini de simpatie și înțelegere. In afară de transfigurarea pe care arta o da chiar exteriorului, erau între Marcian și Drăgănescu multe puncte de asemănare: origina salubră și obscură, firea pacinică și sfioasă, gusturile simple și oneste. Chiar la fizic aveau aceeași croială. Pe Marcian însă îi prelucrase muzica, adăogîndu-i ceva mai rafinat în înfățișare și în caracterul categoric, imperativ, ce lipsea voinții sobre a lui Drăgănescu. Pe un același model prim existau, astfel, și contraste mari
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ediții, ultima cu titlul: Octavian Goga (1944) “principala acuzație a fost aceea că, prin articolele publicate în anii 1936-1938 am contribuit la atmosfera care a determinat intrarea României în război, în 1941, deci: “crimă de război”.” În realitate, culturalul și onestul scriitor criticase formațiunile politice la guvernare, cum mai cu sârg și motivat ar face-o astăzi. În Gândirea, serie nouă, unde Pan M. Vizirescu m-a invitat și am colaborat până la decesul său și al monahiei Constantinescu, energica realizatoare administrativă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și tari, cu aceleași mentalități strâmbe de vulpoi și varani, plini de infatuare. Este un imperativ social deci, ca dincolo de orice culoare politică, dar în niciun caz de una singură! Să fie promovați în posturi oameni competenți, prin concurs - activi, onești, modești, concetățeni cu care să ne mândrim, pe care să-i stimăm în mod autentic și-n cuvântul cărora să credem. Oare, nu e aceasta și una din căile realizării consensului național? Și totuși... Exemplele și ideile nu au frontiere
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
viața din tranșee în care ofițerul Mânăstireanu își tratează subalternii ca un adevărat părinte educator (memorabilă rămâne pomenirea ostașilor cu „cireșele paterne”); momente postcomuniste, în care veteranul Alexandru Mânăstireanu este omagiat în solemne reuniuni oficiale și se străduiește să restituie onest un trecut, altfel în mare pericol de ocultare. Dar domnul Profesor nu trăiește în trecut: observă cu pătrundere și ascuțime a privirii și a judecății prezentul social și politic, personaje și întâmplări ale noului mileniu, de aici și din lumea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]