3,276 matches
-
însoțit de suita sa militară, s-a îndreptat cu un tren special spre Brăila, unde a ajuns în dimineața zilei de 14 noiembrie, la orele 94030. Domnitorul a fost primit cu mult entuziasm de către populație și cu cele mai înalte onoruri de către autoritățile locale din Brăila. Astfel, primarul orașului a ținut un discurs în care afirma: "Steagul României, care a fost purtat victorios dincolo de Dunăre, pe câmpiile de bătălie ale Bulgariei, va fâlfâi acum asupra marii provincii, spre a o cuceri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
simtu că ne ia cu încetu simpatia populațiunii căci nu am venitu ca eliberatori dupe cum ne anunțam. Tot ce se pote închipui am făcut și fac eu și funcționarii noștri spre împăcarea spiritelor dar me credu dator a încunoșciința Onor ministru din timpu și a afirma cu convicție că ocuparea militară rusă a Kustendji [Constanței, n.n.] vatămă cele mai vitale interese politice și naționale ale noastre"521. În aceste condiții, în orașul Constanța, tensiunile dintre soldații ruși și localnici au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289. De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii români (...) așteptă învățătorii ce le-am promis și am cerut Onor Minister al Instrucțiunei să le numescă"1290. În localitățile Aliman și Gârlița din plasa Silistra Nouă și Vlahkioi din plasa Medgidia, lucrările de construcție a școlilor începuseră și se aflau în plină desfășurare. La Almaliu, Canlia și Parakioi "construcțiunile vor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
folosul pentru dânsa ce pote trage din școla română"1299. La fiecare școală din comunele locuite de către musulmani "vom autorisa (...) pe cel mai capabil hoge al comunei ca să predea limba și religiunea mahometană"1300. Măsuri speciale au fost adoptate de către "Onor Minister al Instrucțiunii Publice" care "a complectat măsurile pentru instrucțiunea publică prin crearea de șase burse destinate elevilor din acest județ"1301. De altfel, în ianuarie 1881, "șase elevi dobrogeni, dintre care trei români și trei musulmani, sunt deja în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
armeană în orașul Constanța 1309. Tot în orașul Constanța "catedrala română va fi (...) în curând începută. Guvernul a alocat în budgetul Statului pe anul trecut 25 000 lei nuoi în acest scop"1310. Proiectul acestei catedrale "se lucreză (...) de către arhitecții Onor Minister al Cultelor", iar administrația comunală a "fixat locul catedralei"1311. Pentru o mai bună îngrjire a sănătății publice "pentru bolnavii săraci se află în Constanța înființat un spital în care se trateză, de-o dată, între 20 și 35 bolnavi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
primarul orașului Constanța, de D-l Remus N. Opreanu, președintele comitetului pentru ridicarea statuei, și de un public numeros. P.S.S. Parthenie, episcopul Dunărei de Jos a luat de asemenea parte la acestă serbare, la care trupele din garnisonă au adus onorurile militare cuvenite"1476. În cadrul discursului rostit cu acest prilej, domnul Remus Opreanu afirma: "(...) a fost destul ca un om, să vină din ceatatea eternă din Roma în exil aci, să sufere, să plângă în nemuritore versuri, pe malurile acestei mări
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mai falnic fiind că numai prin Dobrogea, cu țermurile sale întinse pe mare, flotila noastră a putut lua acest avânt, ast-fel că drapelul român este acum cunoscut și respectat în țările cele mai depărtate. Ridic dar acest pahar în onorul Dobrogei, arătând că această frumoasă provincie, în care sentimentul românesc s-a înrădăcinat într-un timp așa de scurt, să prospereze și să se desvolte în liniște și pace; în sănătatea orășenilor din Constanța, care făcându-Ne o primire tot
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
La începutul anului 1900, ca urmare a rezultatelor fructuoase obținute în administrația județului Tulcea de către domnul prefect Ioan Nenițescu, un grup de cetățeni ai județului adresa o telegramă ministrului de Interne, Gheorghe Grigore Cantacuzino, telegramă prin care erau exprimate mulțumiri "onor guvernului care ne-a (...) trimis ca prefect al județului pe domnul Ioan Nenițescu, una din persoanele cele mai celebre, care e mai presus de așteptările noastre"2366. În cadrul telegramei primită la ministerul de Interne la 27 martie 1900, semnatarii arătau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
statuii marelui Traian, imperatorul romanilor"2371. Având în vedere toate acestea, în încheierea telegramei, semnatarii își exprimau recunoștința față de "generosul și patriotul nostru prefect"2372. În același sens, se arăta că "datoria ne impune a ruga cu înalt respect pe onor guvern (...) să aducă felicitare pentru marea recunoștință ce populațiunea județului Tulcea datorește domnului Ioan Nenițescu"2373. Ca urmare a demisiei domnului Gheorghe Cănănău din funcția de prefect al județului Constanța, la 3 iunie 1900, ministrul de Interne, generalul George Manu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a României a efectuat o vizită în Dobrogea. Primul oraș din Dobrogea vizitat cu această ocazie a fost Ostrov, unde familia regală a ajuns "vineri, 30 aprilie, la orele 1430" la bordul vasului Orientul, "după ce la Silistra i se făcuseră onorurile trăgându-se 21 focuri de tun"2729. Orașul Ostrov era "frumos pavoazat"2730, familia regală fiind aclamată de mii de oameni veniți special pentru acest eveniment. Printre cei sosiți în oraș cu această ocazie se aflau și "domnul general Vasiliu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bietul bătrân căzu pe scaun. Orice manieră cuviincioasă îi lipsea lui Ghiță Mărgărit. Îngâmfarea, poltroneria și toate defectele erau pedepsite de el prin execuții care făceau deliciul sălii. Revenit în propagandă electorală, academicianul Mârza culegea într-o sală de restaurant onorurile cuvenite omului politic. Împrejurare tocmai nimerită pentru a-l stârni pe Mărgărit. Rezemat la bar în coate, Ghiță comenta cu glas tare trecerea suitei academicianului, punctânduși observațiile cu câte un sughiț. IAȘII ÎN 1952 I Implicată în organizarea șezătorilor literare
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în port. La ora 1030, Elena și Mihai, însoțiți de generalul Condeescu, ministrul Armatei, și de amiralul Scodrea, s-au urcat pe bordul vasului-amiral „Curaçao”, unde au fost primiți de amiralul Davies cu întregul său Stat Major. Vasul-amiral a dat onorul prin lovituri de tun, sunete de sirenă și trompetă. Marele pavoaz și pavilionul regal englez au fost ridicate în vârful marelui catarg. Plutonul de Gardă Colonială a dat onorul. Fanfara vasului a intonat Imnul regal român. La pupa vasului a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de amiralul Davies cu întregul său Stat Major. Vasul-amiral a dat onorul prin lovituri de tun, sunete de sirenă și trompetă. Marele pavoaz și pavilionul regal englez au fost ridicate în vârful marelui catarg. Plutonul de Gardă Colonială a dat onorul. Fanfara vasului a intonat Imnul regal român. La pupa vasului a avut loc o frumoasă paradă militară cu defilarea în monom a întregului echipaj. Mihai și Principesa au privit defilarea cu vădit interes. Au vizitat apoi interiorul cuirasatului, punțile, turelele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai de la 25 octombrie a fiecărui an se va sărbători odată cu ziua numelui, la 8 noiembrie, de Sf. Mihail și Gavril. În acest an, la 8 noiembrie se va oficia, în Capitală, un Te Deum la biserica Domnița Bălașa, cu onorurile militare obișnuite, la care vor asista membrii guvernului și reprezentanții înaltelor autorități militare și civile. De asemenea, se vor oficia Te Deum-uri în toată țara. Marți, 29 octombrie. Regina Maria împlinește 60 de ani. La Palatul Peleș are loc un
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
trenului pentru Varșovia, după care s-a instalat în vagonul polonez, trimis de Președintele Poloniei. Ajuns la Varșovia (24 mai), Mihai a fost întâmpinat de reprezentantul Președintelui Republicii și de ministrul de Externe polonez Al. Beck. I s-a dat onorul de către o companie a Școlii de Ofițeri. De la gară, s-a deplasat la Palatul Prezidențial, unde a fost găzduit. La sosire, o companie a dat onorul. Șeful Casei civile a Președinției Republicii și aghiotantul președintelui l-au condus în apartamentele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Președintelui Republicii și de ministrul de Externe polonez Al. Beck. I s-a dat onorul de către o companie a Școlii de Ofițeri. De la gară, s-a deplasat la Palatul Prezidențial, unde a fost găzduit. La sosire, o companie a dat onorul. Șeful Casei civile a Președinției Republicii și aghiotantul președintelui l-au condus în apartamentele ce-i fuseseră rezervate. Gazeta „Polska”, oficiosul guvernului polon, publica informații elogioase despre Mihai: că i se dă o educație deosebită etc. și sublinia importanța vizitei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
comandorul Fundățeanu etc. Marți, 25 mai. Mihai face o vizită de rămas bun președintelui Moscicki. Apoi a plecat la gară, însoțit de șeful Casei Militare a Președintelui. În fața gării, o companie de cercetași și o companie de vânători au dat onorul. Pe peronul gării, Mihai - însoțit de ministrul Beck - a trecut în revistă o companie a Școlii de Ofițeri de Geniu. La ora 1535, trenul a pornit spre București, în sunetele imnului național românesc. Mihai era însoțit de Al. Duiliu Zamfirescu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în gara Mogoșoaia (ora 9). Sunt primiți de guvern, în frunte cu prim ministrul Gh. Tătărescu și patriarhul Miron Cristea. Cortegiul se îndreaptă spre Școala de Ofițeri de Infanterie din Dealul Spirii. Gen. Manu dă raportul (ora 1030). Elevii dau onorul. Se oficiază slujba religioasă. Gen. Manu citește lista promoției 1937, promoția „Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba Iulia.”. Șef de promoție al Școlii de Ofițeri de Infanterie era Mihai. Carol, copleșit de înduioșare, a pus tresele de sublocotenent pe umerii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Fundățeanu, maiorul Sidorovici, profesorii Școlii Palatine (preotul Nae Popescu, Chr. Musceleanu, I. Bratu, V. Băncilă, I. Conea etc.) și colegii de clasă. La Liceul de Fete „Regina Maria” a fost întâmpinat de directoarea școlii. Un detașament de străjere a dat onorul, iar comandanta a raportat. Elevele au cântat Imnul regal. Mihai și însoțitorii au vizitat: laboratorul de științele naturii; sala de geografie; laboratorul de fizică; sala străjerelor, unde i s-a dat raportul; sala Crucii Roșii, unde elevele făceau lucrări de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și convorbirile au luat sfârșit puțin după ora 1710. Mihai nu a fost de față la convorbiri. Apoi Hitler l-a însoțit pe Carol până la automobil, luându-și rămas bun. O companie din garda personală a lui Hitler a dat onorul. Peste ani, Mihai îl va caracteriza pe Hitler ca fiind un personaj „ungemütlich” (antipatic, neplăcut). Carol s-a înapoiat pentru moment la München, apoi a plecat să-l viziteze pe vărul său, principele Ernest de Saxa, la castelul acestuia de lângă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
1939 Duminică, 1 ianuarie. Ora 11. Carol al II-lea și Mihai sosesc în gara Mogoșoaia, venind de la Sinaia cu trenul regal. De aici s-au deplasat cu automobilul la Patriarhie, unde o companie din Regimentul „Mihai Viteazul” a dat onorul, muzica intonând Imnul regal. La Patriarhie au asistat, începând de la ora 1115, la tradiționalul Te Deum, cu prilejul prăznuirii Anului Nou. Mai erau prezenți membrii Casei Civile și Casei Militare a regelui, consilierii regali, membrii guvernului etc. Slujba religioasă a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dată la sosirea în țară Regele Carol I”. La ora 10, trenul regal a sosit în gara Turnu Severin-Port. Peste 10 minute, Carol al II-lea și Mihai au coborât din vagon. O companie din Regimentul 31 Dorobanți a dat onorul, iar două monitoare de pe Dunăre au tras salve de artilerie. În ușa gării fluviale au fost întâmpinați de șeful guvernului, Armand Călinescu. S-au deplasat spre tribună. Aici o companie din Regimentul 1 de Artilerie Timișoara a dat onorul (ora
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dat onorul, iar două monitoare de pe Dunăre au tras salve de artilerie. În ușa gării fluviale au fost întâmpinați de șeful guvernului, Armand Călinescu. S-au deplasat spre tribună. Aici o companie din Regimentul 1 de Artilerie Timișoara a dat onorul (ora 1030). Erau prezenți membrii guvernului și consilierii regali. În gara fluvială, Carol și Mihai sunt întâmpinați de primarul orașului, după care s-au instalat în tribuna regală. La ora 11, din susul Dunării se ivește un vapor cu pavilionul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu salve de artilerie de pe un distrugător din rada portului Constanța. Carol și Mihai, urmați de suită, coboară din tren. Sunt întâmpinați de primarul orașului Constanța. Se cântă Imnul regal. O Companie de Onoare și un detașament de Străjeri dau onorul. Amiralul Bărbuneanu dă raportul, Carol al II-lea trece în revistă Compania de Onoare și Detașamentul de Străjeri, apoi urcă la bordul iahtului „Luceafărul”. În acest timp, Mihai, însoțit de amiralul Schmidt, comandantul litoralului maritim, și de col. Dămăceanu, se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
frumos amenajată pentru staționarea automobilelor. La mijloc e o imensă masă de piatră, pe care e dăltuit frumos câmpul de bătaie și locul ocupat de trupe. Constat că americanii, deși nu au o prea bogată istorie, o cultivă cu toate onorurile. Am trecut prin țară la noi, pe urmele atâtor vestigii, fără ca să ne atragă atenția călătorilor. La Adamclisi am rătăcit pe ulițele satului până ce În sfârșit am dat de cea mai interesantă carte de vizită a romanilor pe teritoriul nostru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]