9,870 matches
-
decenii în urmă când am urmărit filmele "Lawrence al Arabiei" și "Doctor Jivago", partituri datorate lui David Lean, de asemenea alte momente desprinse din coloana sonoră a recentului serial "Harry Potter", partituri semnate de John Williams, compozitor și șef de orchestră care apare în persoană în fața orchestrei de la B.S.O., în fața publicului. Se estimează o prezență de peste 15.000 de spectatori, aici, pe marea peluză de la Tanglewood. Poți întâlni tineri muzicieni avizi de a-i cunoaște pe marii maeștri, poți întâlni
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
filmele "Lawrence al Arabiei" și "Doctor Jivago", partituri datorate lui David Lean, de asemenea alte momente desprinse din coloana sonoră a recentului serial "Harry Potter", partituri semnate de John Williams, compozitor și șef de orchestră care apare în persoană în fața orchestrei de la B.S.O., în fața publicului. Se estimează o prezență de peste 15.000 de spectatori, aici, pe marea peluză de la Tanglewood. Poți întâlni tineri muzicieni avizi de a-i cunoaște pe marii maeștri, poți întâlni muzicieni venerați care susțin cursuri de
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
000 de spectatori, aici, pe marea peluză de la Tanglewood. Poți întâlni tineri muzicieni avizi de a-i cunoaște pe marii maeștri, poți întâlni muzicieni venerați care susțin cursuri de măiestrie, poți audia un ansamblu de legendă cum este Boston Symphony Orchestra. Iar publicul este și el diferit și foarte deschis cunoașterii comunicării... Acesta este spiritul locului.
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
Chiril este, de fapt, mai complicat și îl explică pe îndelete Brummer, cu inteligența lui pătrunzătoare: "Baza democrației este - începu bătrânul reluându-și apăsat mersul și însoțind fiece cuvânt cu o bătaie largă a mâinii ca și cum ar fi dirijat o orchestră de estradă - este sau decurge din "prezumția de inocență", tipică societăților evoluate în care, până la proba contrarie, orice individ este considerat nevinovat, o scânteie divină în focul universal. N-ai dreptul... înțelegi tu?... n-ai dreptul să-l lipsești pe
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
Beethoven încă din anii primei maturități. Cu ani buni înaintea ultimei simfonii, la nici patruzeci de ani, aceeași temă apărea pentru prima dată în creația compozitorului, în cadrul acestei atât de speciale lucrări care este Fantezia pentru pian, soliști vocali și orchestră, lucrare pe care Beethoven însuși a prezentat-o în calitate de solist performer. în destule situații, inclusiv la noi, în vremea din urmă, partea soliștilor este preluată de cor. Ideea centrală a lucrării - idee promovată cu fermitate de tânărul muzician - o reprezintă
Beethoven... sau prestigiul unui brand by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9455_a_10780]
-
tânărul muzician - o reprezintă aici forța afirmării valorilor umane, forța umanității în acțiune. Este dinamica unei asumări tipic bărbătești, un act de voință, de responsabilitate, ce pornește din străfundurile conștiinței de sine, voință afirmată de asemenea prin intermediul fundamentului sonor al orchestrei, de partida contrabașilor, exact ca și în finalul ultimei simfonii. Conștient sau nu, compozitorul reia principiul afirmat cu milenii în urmă de marii tragici greci, principiu exprimat ulterior cu claritatea gândirii noționale, inițial de Platon, ulterior de Aristotel. Alianța dintre
Beethoven... sau prestigiul unui brand by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9455_a_10780]
-
i-au animat pe organizatorii ultimelor concerte de stagiune ale filarmonicilor din București și Brașov atunci când, în ultimele zile ale lunii iunie, au programat - chiar la aceleași ore - această spectaculoasă lucrare beethoveniană care este Fantezia pentru pian, soliști, cor și orchestră. Numai faptul că filarmonica bucureșteană reia concertul în preziua sfârșitului de săptămână a făcut posibil să pot audia ambele versiuni. La Brașov, în Sala Coloanelor din Casa Armatei, Fantezia... a fost prezentată de pianistul Dan Grigore cu prilejul acestui serial
Beethoven... sau prestigiul unui brand by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9455_a_10780]
-
opus-uri simfonice, Eminesciana III, de Pascal Bentoiu și suita simfonică Planetele, lucrare datorată englezului Gustav Holst, au împlinit imaginea preocupărilor de ultimi ani, preocupări consecvent susținute de conducerea Filarmonicii bucureștene. Mă refer la educarea profesională a tinerilor membri ai orchestrei, la informarea pertinentă a publicului privind creația secolului trecut, la efortul întreprins pe direcția repunerii în circuitul vieții de concert a creațiilor majore ale repertoriului autohton. Atât la Brașov, cât și la București, publicul a ovaționat îndelung strădania artiștilor. Aplauze
Beethoven... sau prestigiul unui brand by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9455_a_10780]
-
Henry Pousseur, în mijlocul unei rețele de relații inepuizabile, alegând (dar știind bine că alegerea sa e condiționată de obiectul pe care-l urmărește) gradele sale de apropiere, punctele lui de revenire, scara lui de referințe (vezi Ștefan Niculescu: Eteromorfie pentru orchestră mare și Formanți pentru coarde cu sau fără alte instrumente). Sub aspect formal putem identifica opera deschisă cu sintagma lui Umberto Eco: opera în mișcare. Datorită compunerii și recompunerii virtuale a părților componente, o operă în mișcare poate îmbrăca aparența
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
spectacol în două acte și un intermezzo, lucrare a cărui libret a fost realizat de cei trei frați Alagna, David fiind cel care a conceput muzica. Se înțelege de la sine, participarea în spectacol a lui Roberto este sine qua non. Orchestra Națională din l^Ile-de-France colectiv simfonic aflat sub conducerea marelui maestru al repertoriului francez, a lui Michael Plasson, împlinește imaginea de afiș a acestei prime audiții absolute ce a avut loc în prima decadă a lunii iulie. Așteptăm cu interes
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
de la nașterea celor doi autori, artiști care, în prima jumătate a secolului trecut, au definit în spirit și în muzică, datele unui umanism european autentic, de dramatică substanțialitate. O zi mai târziu, tot la Ateneu, sub conducerea lui Cristian Mandeal, Orchestra de Cameră a Filarmonicii a susținut un program pe cât de pretențios pe atât de ambițios. A fost parcurs ciclul integral al celor șase concerte brandemburgice de Johann Sebastian Bach, un ciclu de lucrări ce marchează apogeul stilului instrumental concertant al
Impresionant final de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9504_a_10829]
-
de tortură aflat la capătul unei punți metalice suspendat în mijlocul unui furnal dezafectat, scufundat într-o lumină difuză. Leitmotivul filmului îl reprezintă muzica soporifică, "glamorous", din anii '40 a lui Ary Barroso, care se acordă minunat cu strălucirea alămurilor unei orchestre și a music hall-urilor selecte. Îți susură în ureche, îți deschide porțile visului, instalîndu-te confortabil într-o stare beatifică, cu sentimentul unei detașări trecute printr-un pahar de VAT 69. Cînd de ridici din fața ecranului după ce filmul s-a terminat
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
de Britten, Femeia fără umbră și Salomea de Strauss, Aida și Falstaff de Verdi. Cel mai recent premiu obținut este cel al "Europei francofone", pentru Boris Godunov de Mussorgsky, pus în scenă de Teatrul La Monnaie. Discografia sa cu aceeași orchestră include și importante lucrări simfonice, precum Simfonia a doua de Mahler sau Concertele pentru pian de Prokofiev. Cât despre colaborarea lui Kazushi Ono cu regizorul Richard Jones, al cărui ambitus operal include Îngerul de foc și Inelul Nibelungilor, aceasta nu
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
passacaglia, folosită și de alți autori ai vremii, îndeosebi cei germani (Berg sau Hindemith) e pusă în valoare extraordinar de Richard Jones. Reluarea temei muzicale - de pildă, în momentul nunții - e ilustrată tragi-comic de nuntașii împărțiți pe "compartimente", ca la orchestră, care dau de dușcă pe rând sticlele de votcă, un "balet" aproape clasic al "băutului în cor", al pierderii minților la scară de masă. Născut la 25 septembrie 1906, Șostakovici, o Balanță mereu echilibrată, a înțeles că valoarea marilor "dezechilibre
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
și marele rol pe care l-a creat Anatoli Kotscherga, dar mai ales de interpretarea sopranei Evelyn Herlitius, pe care o știam din roluri wagneriene (Brunhilde și Kundry): un ambitus "vrăjitoresc", de la cele mai suave la cele mai "răzbunătoare" sonuri. Orchestra nu a avut nici o "scăpare", iar suflătorii (aplaudați, de altfel, la scenă deschisă) ar face cinste celor mai mari filarmonici din lume. Nu știu cum am putea face să o aducem pe Evelyn Herlitius în România: cred că, între starurile actuale ale
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
a împărtăși celor de acasă din propria lor aventură. Unică, irepetabilă, exemplară.Circulația valorilor este impresionantă. Este firească. La nivelul învățământului artistic, la nivelul vieții muzicale înseși. Sunt gânduri pe care nu le-am putut evita audiind două dintre concertele orchestrelor Radiodifuziunii bucureștene. Sunt concerte pe al căror podium solistic au evoluat violoncelistul Mihail Jojatu - activează actualmente în Statele Unite, în spațiul artistic atât de pretențios al celebrei Orchestre Simfonice din Boston, apoi flautistul Matei Ioachimescu, pendulând între Viena și București în
Tineri performeri by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9550_a_10875]
-
Sunt gânduri pe care nu le-am putut evita audiind două dintre concertele orchestrelor Radiodifuziunii bucureștene. Sunt concerte pe al căror podium solistic au evoluat violoncelistul Mihail Jojatu - activează actualmente în Statele Unite, în spațiul artistic atât de pretențios al celebrei Orchestre Simfonice din Boston, apoi flautistul Matei Ioachimescu, pendulând între Viena și București în zonele atât de dense ale creației camerale, simfonice, solistice, de asemenea violonistul Alexandru Tomescu, personalitate artistică consistentă, cu puternic impact prioritar în rândurile publicului tânăr. Cu toții etalează
Tineri performeri by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9550_a_10875]
-
concert, a festivalurilor de profil, a asociațiilor specializate în a facilita parcurgerea acestui circuit. Este bine, este mai puțin bine... o vom vedea în perioadele următoare. Căci muzica deceniilor din urmă dispare treptat din programele marilor instituții muzicale, ale marilor orchestre simfonice, spre exemplu, și, se retrage - în schimb - în spațiul restrâns, elitist, rezervat, al festivalurilor specializate, în bună parte... departe de marele circuit al vieții de concert. O știm cu toții, cu secole în urmă - de la Monteverdi la Haydn, atât în
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
inclusiv în cazul Filarmonicii bucureștene. "Pomenire", un Requiem românesc, amplă lucrare vocal simfonică de autentică respirație românească creștin-ortodoxă, lucrare datorată compozitorului Ștefan Niculescu, a fost prezentată în cadrul recentei ediții - cea de-a 17-cea - a Festivalului "Săptămâna muzicii contemporane". La conducerea Orchestrei Naționale Radio, a Corului Academic s-a aflat tânărul dirijor Tiberiu Soare secondat de maestrul de cor Dan Mihai Goia. Cu câteva luni în urmă lucrarea a beneficiat de o imprimare specială realizată de aceleași formații aflate atunci sub conducerea
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
publicului de concert, atunci când nu livrează un simplu joc al combinațiilor sonore. Au putut fi audiate creații majore, de autentică consistență spirituală. Astfel s-a dovedit a fi "Ou" de Octavian Nemescu, lucrare prezentată în primă audiție absolută cu participarea Orchestrei "Concerto" a Universității Naționale de Muzică, formație condusă de Dorel Pașcu Rădulescu. Dintr-o categorie apropiată fac parte lucrările propuse de compozitoarele Doina Rotaru și Maia Ciobanu. Orientări noi pe direcția procesării "live", în concert a surselor sonore, chiar a
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
de Călin Ioachimescu - lucrare aprecită chiar de la lansare, în urmă cu câțiva ani, rezistă cu succes în timp depășind bariera obișnuită a primei audiții. Iar aceasta, inclusiv grație demersului interpretativ atât de angajat datorat violoncelistei Anca Vartolomei, datorat colaborării cu Orchestra de Cameră Radio condusă de Pieralberto Cattaneo. Inclusiv la nivelul realizării în concert - dată fiind participarea de această dată vocală a unui muzician de talia lui Cristian Alexandru Petrescu! - lucrarea "Archipelagus", de Anatol Vieru, a constituit o descoperire în zona
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
coloane galben-aurii, unde nici nu simți cum trec cele patru ore, chiar stând pe scaune incomode (plușul ar "absorbi" sunetul), pe o căldură de 40 de grade (fără aer condiționat: face zgomot). Acustica sălii e cu totul specială, cu sunetul orchestrei "domolit" de fosa ascunsă sub scenă, unde nu orice dirijor face față, pentru că sunetul orchestrei ajunge la public cu întârziere, după ce urcă mai întâi spre scenă, în timp ce vocile cântăreților ajung direct - drept care cântăreții nu au voie să țină seama de
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
incomode (plușul ar "absorbi" sunetul), pe o căldură de 40 de grade (fără aer condiționat: face zgomot). Acustica sălii e cu totul specială, cu sunetul orchestrei "domolit" de fosa ascunsă sub scenă, unde nu orice dirijor face față, pentru că sunetul orchestrei ajunge la public cu întârziere, după ce urcă mai întâi spre scenă, în timp ce vocile cântăreților ajung direct - drept care cântăreții nu au voie să țină seama de orchestră, ci numai de dirijor. A fost deci o șansă să pot asculta Maeștrii cântăreți
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
domolit" de fosa ascunsă sub scenă, unde nu orice dirijor face față, pentru că sunetul orchestrei ajunge la public cu întârziere, după ce urcă mai întâi spre scenă, în timp ce vocile cântăreților ajung direct - drept care cântăreții nu au voie să țină seama de orchestră, ci numai de dirijor. A fost deci o șansă să pot asculta Maeștrii cântăreți din sală. Regia Katharinei Wagner plasează acțiunea piesei în prezent și se concentrează exclusiv asupra discursului despre artă, mutându-l în domeniul artelor plastice, pentru a
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
forma cea mai rea a artei cu tendință? Dincolo de acest final sumbru, mult-disputata regie a Katharinei Wagner e însă, una peste alta, plină de umor, vie, inventivă, netrenând nici o clipă. Corul condus de Eberhard Friedrich e ireproșabil, ca întotdeauna, iar orchestra festivalului foarte bună, chiar dacă alți dirijori scot, de exemplu, mai multe detalii în evidență în scena bătăliei generale în ritm de fugă decât o face Sebastian Weigle. De aceea, vestea că spectacolul va fi disponibil și pe dvd, începând din
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]