19,586 matches
-
casele mari au întotdeauna femei frumoase, senzuale. Hai..., să lăsăm... Ziceai că ai ceva mărunțiș; începem la cinci bani. Nu-i cinstit, v-am zis. Am doar șase lei și cincisprezece bani. Dacă-i pierd, n-am cu ce lua pîine și țigări cînd ajung acasă, iar de cîștig, înseamnă să fiu escroc: adică mă așez la masă cu atît și mă ridic plin de bani?! Plin de bani! rîde profesorul. Hai că ești încrezut, ce, joci cu un țînc? Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Masa de seara, între orele 18:00-19:00. Chinezii respectă cu destul de multă strictețe acest program și fiecare masă durează sub o oră, însă mesele festive țin puțin mai mult, una-două ore. Dimineața, chinezii mănâncă ceva ușor: supă de orez, pâine chinezească (mantou) sau o prăjitură și un pahar de lapte. Ori în loc de orez și pâine, 100 de grame de tăiței și un ou fiert. Dejunul (sau masa de prânz) este considerată cea mai importantă dintre cele trei mese. Se servesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
program și fiecare masă durează sub o oră, însă mesele festive țin puțin mai mult, una-două ore. Dimineața, chinezii mănâncă ceva ușor: supă de orez, pâine chinezească (mantou) sau o prăjitură și un pahar de lapte. Ori în loc de orez și pâine, 100 de grame de tăiței și un ou fiert. Dejunul (sau masa de prânz) este considerată cea mai importantă dintre cele trei mese. Se servesc patru, cinci feluri de preparate, din care nu lipsesc carnea, legumele, supa sau ciorba. În loc de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
100 de grame de tăiței și un ou fiert. Dejunul (sau masa de prânz) este considerată cea mai importantă dintre cele trei mese. Se servesc patru, cinci feluri de preparate, din care nu lipsesc carnea, legumele, supa sau ciorba. În loc de pâine, chinezii mănâncă orez (mifan) sau pâine chinezească (mantou). Pentru cei care lucrează în instituții sau fabrici, masa de prânz este mai simplă și se servește de obicei la cantină un castron de orez, un fel sau două de mâncare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
un ou fiert. Dejunul (sau masa de prânz) este considerată cea mai importantă dintre cele trei mese. Se servesc patru, cinci feluri de preparate, din care nu lipsesc carnea, legumele, supa sau ciorba. În loc de pâine, chinezii mănâncă orez (mifan) sau pâine chinezească (mantou). Pentru cei care lucrează în instituții sau fabrici, masa de prânz este mai simplă și se servește de obicei la cantină un castron de orez, un fel sau două de mâncare și supă sau ciorbă. Cina se ia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
postcomuniști, care speră astfel să-și păstreze titlurile, profiturile și scaunele, ba chiar supraînălțate, și sub noua stăpânire. Să întemeieze dinastii. Depinde doar de America dacă le va accepta slugărnicia lacomă sau va da, în sfârșit, cu ei de pământ. Pâinea lui Dumnezeutc "Pâinea lui Dumnezeu" Când eram mai tânăr, sfâșiam cu sete și prăzile ușoare. Preotul era și el tânăr, sincer și auster - din păcate și cu duhul. Încerca să-mi predice iubirea de Domnul rostind cu convingere, aproape cântat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
astfel să-și păstreze titlurile, profiturile și scaunele, ba chiar supraînălțate, și sub noua stăpânire. Să întemeieze dinastii. Depinde doar de America dacă le va accepta slugărnicia lacomă sau va da, în sfârșit, cu ei de pământ. Pâinea lui Dumnezeutc "Pâinea lui Dumnezeu" Când eram mai tânăr, sfâșiam cu sete și prăzile ușoare. Preotul era și el tânăr, sincer și auster - din păcate și cu duhul. Încerca să-mi predice iubirea de Domnul rostind cu convingere, aproape cântat, fraze de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
domnule Popescu”. Oricât de greu îmi venea să accept asta, în glasul lui era o milă autentică. Amărâtului ăsta naiv și sfertodoct îi era milă de mine! În Coca-Cola multă și neagră ca sângele străluceau luminile New York-ului. - Nu lua pâinea de la gura lui Dumnezeu, a mai zis preotul și vocea lui mi s-a părut dintr-o dată rece și mieunată. Marea Ciordealtc "Marea Ciordeal\" Un ins care rămâne la putere un sfert de veac nu poate fi decât un hoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cu chipul Lui adevărat. Cuprins Fiul Ploii 5 Musca pe tavan 7 The dizzy little giant 12 Principiul disperării 16 Râsul morții 20 Din Jurassic Park în Dracula Park 25 Imunitate pentru crimă? 29 Singurătatea Americii 34 Baronii NATO 38 Pâinea lui Dumnezeu 43 Marea Ciordeală 45 Menstruație la cap 48 Săraci lipiți ecranului 53 Sindromul Huta Certeze 58 Momânia 62 Normă și noimă 66 Juzii corupți 68 Timpul nerușinării 72 Prof. univ. dr. Beuran - Elena Ceaușescu la pătrat 77 Cultura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
duce cu capul plecat - ca la începutul romanului - până la scăunel (te rog, Coșuță, rămâi așa până am să mă întorc la tine), și e prea de tot, sunteți chiar toți aici, Angelica mucioasa, da, te văd mozolind același colț de pâine și-ți văd și scârboșeniile alea verzi care picură veșnic ca un robinet stricat, Cornel și Diana, cum vă țineți de mânuțe și d-aia nu mai pot eu, Rox... - băiețică, povestea! - asta a fost o tovarășă care nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Știu doar că m-am trezit buimac (asta v-am spus), cu pâlpâirile alea de neoane și draci încolăciți în minte, am luat o carte cu poze și text puțin, Albă ca Zăpada, și am intrat în bucătărie. Mama prăjea pâine pe plită, iar mirosul acela și becul aprins (era tare mohorât afară) făceau, nu știu cum să zic, ca bucătăria să pară primul și ultimul loc de pe pământ, singurul de a cărui existență nu te puteai îndoi, ca și cum Dumnezeu crease, mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
primul și ultimul loc de pe pământ, singurul de a cărui existență nu te puteai îndoi, ca și cum Dumnezeu crease, mai întâi de toate, nu lumina, apele sau uscatul, ci bucătăria asta a noastră din Drumul Taberei și pe mama înăuntru prăjind pâine, ca apoi să mă cheme și pe mine din somn cu o carte de povești în mână. Nu știu ce rost avea cartea acolo, nu i-am aruncat nici o privire, o știam pe dinafară, dar, mă simt nevoit să repet, când ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de importanță își au sensul lor. Filip nu era, poate nu era nici duminică, dar în privința borcanului de muștar (în care privirea mea a intrat fără ca eu să percep nici cea mai mică neliniște), a dimineții și a mirosului de pâine prăjită nu trebuie să aveți vreun dubiu. Aș mai putea să mă prefac că auzeam, subțiat de geam, tropăitul cailor pe asfalt de la o căruță de țigani și pe țigani strigând „tiche goae, ooo!“, dar ceva îmi spune că suprapun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
atâtea tunele și răspântii și cărări dacă nu e nimeni să locuiască înăuntru?“. Cred că asta m-am întrebat și eu. Și așa, ca o împletire firească între un răspuns la o întrebare logică și un miracol cu miros de pâine prăjită, fără ca mama, întoarsă cu spatele, să bănuiască măcar ce se întâmplă în bucătăria apartamentului 40, au apărut pe lume cei doi prieteni nedespărțiți, tovarășii de nădejde ai copilăriei mele, Știm și Ștam. Nu am chiuit de bucurie și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să apară părinții, și el aștepta mai mereu până la cinci-șase, ziua aia fusese o excepție, scăpase maică-sa mai devreme de la serviciu și-l luase acasă. Îi cunoștea pe toți, erau camarazii lui, oameni serioși cu care catapulta bucăți de pâine la masa de prânz și cu care slăbea șuruburile de la paturile pliante ale fetelor atunci când pedagogul ieșea pe culoar să fumeze. Ungea biscuiții tacticos, fără grabă, parcă-l gâdila ceva pe dinăuntru, lua cu un băț din resturile digestiei câinelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și Întâilegiuitor în hotărârile, treburile și acțiunile unui regat. Nici nu vă puteți închipui cât pot fi ele de multe. Să-ți bați joc de Angelica mucioasa. Să primești cele mai bune jucării. Să ți se împartă întotdeauna colțul de pâine. Să nu care-cumva să pretinzi că le iubești pe Roxana, Diana și Ana Maria, pentru că altfel vei avea de pătimit. Să nu le spui niciodată celor trei fete că sunt iubite în secret, pentru că rușine mai mare nici că există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și pe Emil Zátopek), punea cozile din magazine pe seama unei idei perverse a comuniștilor (de-a da oamenilor o ocupație și un scop în viață, ca să nu se gândească la libertate, la drepturile lor și la alte prostii). Mirosul de pâine prăjită se întindea în casă, ademenitor, înaintea tuturor meselor cu Mircea. Pe munte, mirosul acela ca de prăjituri nu ne urmărea, dar pâinea prăjită apărea întotdeauna din rucsacul lui, când ne opream să mâncăm. S-a întâmplat odată, vara, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în viață, ca să nu se gândească la libertate, la drepturile lor și la alte prostii). Mirosul de pâine prăjită se întindea în casă, ademenitor, înaintea tuturor meselor cu Mircea. Pe munte, mirosul acela ca de prăjituri nu ne urmărea, dar pâinea prăjită apărea întotdeauna din rucsacul lui, când ne opream să mâncăm. S-a întâmplat odată, vara, să scriu un minuscul roman, în patru părți, pe care l-am botezat Patimile culinare ale bunicului meu. Suna așa: 1. Tanti Frosa, trufe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
strategic, se simțea călare pe cai mari, galopa, mă credea prins cu totul în plasa lui de păianjen kaki, amâna să-mi dea lovitura mortală doar de dragul oratoriei, până când l-am întrerupt, așa, într-o doară, mestecând un dumicat de pâine, și l-am întrebat ce se întâmplă dacă pilotul și copilotul au diaree. După războiul cald de pe aleea Băiuț, atins până la urmă, din cauza temperaturii lui ridicate, de un suflu de afecțiune între combatanți, în bucătăria noastră se instaura războiul rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sigur că era duminică pentru că lumina dospea dincolo de geamuri, blândă, calmă și neclintită, Filip se prefăcea că sforăie ca un tigru, iar eu, cuibărit la pieptul lui, încercam din răsputeri să-i imit ferocitatea, peste noi plutea un miros de pâine prăjită și ceai, duminica intrase cumva și în aparatul de radio, torcea ca o pisică uriașă printr-un concert de pian al lui Ceaikovski, se ghemuise prin colțuri și unghere și se rostogolea leneșă peste stradă, se aciuase până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
aștepți desenele animate și cele cinci minute de Stan și Bran și că, de fapt, nici desenele și nici Stan și Bran nu sunt în stare să-ți dăruiască o bucurie mai mare decât nimicul ăla cu muzică simfonică și pâine prăjită în care un frate mai mare, după ce s-a prefăcut mort, tocmai a înviat ca să te urmărească pe sub plapumă. Dacă mai exista un viitor - și o cruce strălucitoare și roșie ca să-l anunțe -, el trebuia să mai aștepte. Cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cu cele În care trăiesc șobolanii. A deschis o ușă de lîngă rafturi și a scotocit Într-o debara, scormonind cu brațele, icnind și aruncînd diverse lucruri pe podeaua din spatele lui - haine, ghete, un pick-up parțial stricat, un prăjitor de pîine, o groază de reviste Life, și mai multe cutii. Îmi amintea de un cîine care scurmă În țărînă. De cealaltă parte a rafturilor, În direcția opusă debaralei, se afla un soi de firidă cu o chiuvetă și un blat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Ben, și Într-un final s-a decis pentru numele de Ernie. The importance of being Ernest. Ernest Hemingway. Ernie. Mi-a dat oricît unt de arahide și lapte am vrut și mi-a oferit la micul dejun bucățele de pîine prăjită și orice mînca el și era de părere că mi-ar plăcea, de pildă orez, pe care Îl fierbea, sau cremă de porumb, pe care o scotea dintr-o cutie. Am descoperit Împreună că șobolanilor nu le plac deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
CAPITOLUL 10 Deși poate că lumea n-ar fi bănuit asta, Jerry era o persoană foarte conștiincioasă și chibzuită atunci cînd era treaz. Îi plăcea să culeagă tot felul de lucruri stricate de la gunoi și să le repare - prăjitoare de pîine, pick-up-uri și alte asemenea lucruri. Uneori reușea, alteori nu. Dacă nu reușea, le arunca undeva În fundul camerei, iar, dacă reușea, le Îngrămădea, alături de restul chestiilor care mai erau acolo, În debara. Era În stare să-și petreacă jumătate de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
partea asta de oraș. Cred că, În mintea lor, acest loc dispăruse deja. CAPITOLUL 11 Într-o dimineață superbă de septembrie, Jerry m-a luat pentru prima oară cu el În parc. Tocmai ne terminaserăm micul nostru dejun obișnuit, cu pîine prăjită și cafea tare, cînd el s-a dus și a dat jos căruciorul roșu din vîrful unui maldăr de cutii. Am crezut că o să pună În el aparatul de făcut gofre și prăjitorul de pîine care zăceau În debara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]