2,887 matches
-
sale cuvinte. Atingerea universalității plecând de la faptul particular era o tehnică îndrăgită de Sui, care studiase în India filosofia speculativă cu Nampuseptari. Îmi arătă o nouă rană la picior, dar eu nu mă simțeam dornic să-i cunosc necazurile. Un păianjen își abandonă un fir de pânză în bătaia vântului. Poate că-l agățase chiar de Sui. Detectam numai un segment subțire care ar fi putut fi agățat oriunde. Văzui că fratele Wang abandonase și el găleata cu apă și peria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
plecat în Germania din necesități de servici, am devenit atent la toate cotloanele casei și pot spune cu mâna pe inimă că mi-am ascuțit simțurile. Nu mai împart îngrijirea apartamentului cu cineva, deci trebuie să ochesc singur pânzele de păianjen, să identific anomaliile sonore în funcționarea țevilor sau robinetelor, să controlez dacă mocheta nu necesită curățare și să estimez dintr-o privire nivelul prafului depus pe televizor. Așa se face că, după ce mi-am antrenat văzul și auzul timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Platon crescuse cu un metru, și acum arăta ca un pin. Era de înălțimea mea. - Îți mai pun? - Nu, nu, sărut mâna, e suficient. Ați pus și îngrășământ, nu? - Păi sigur că da, făcu maică-mea, destrămând o pânză de păianjen de lângă ușă. Ei, cum mai e, se apropie apoi de Platon și-i mângâie ramurile, o să-ți fie dor? - O să-mi fie, mai ales că aș vrea să vin și eu cu voi. Vorbele astea o puseră pe gânduri. - Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pe care, atunci când se adunau mai multe, le lega și făcea din ele volume de zeci de fascicole. Pe rafturile din camera noastră se regăseau clasici ai literaturii ruse, franceze, engleze, americane, dar și cărți ca „Ușa cu șapte broaște”, „Păianjenul galben”, „Imaginea femeii goale”, „Puntea suspinelor”, „Educația sexuală” și multe altele. Tata întocmise un registru pe autori, cu locul cărților pe raft, în așa fel că atunci când aveai nevoie de vreuna, consultai registrul și te duceai direct la cartea dorită
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
peste noi și țânțarii mușcau din carnea noastră la discreție. Văzusem cândva un film cu jungla din Matto Grosso din Brazilia, cu niște oameni care munceau zi lumină în niște condiții de groază, în ploaie, mușcați de șerpi, țânțari și păianjeni otrăvitori. Noi nu eram departe de acele condiții mizerabile ale oamenilor din jungla braziliană. Cu chiu și vai, după vreo oră, am ieșit din acea primejdie, am pus Zambilica pe drum solid și am hotărât să nu mai înaintăm în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
supusă înaintea babei. Din ce în ce mai mici între întinderile de apă, cele două ființe se confundau sub lucirea înșelătoare a zilei. LINGURARUL Șandramaua se clătina în zmucitura roții care, din cupe, azvârlea șuvoaiele pline de spumă. Cu promoroacă de omètiță, pânzele de păianjen tremurau pe poduri. Pietrele râșneau grăunțe. în teică, hadaragul clămpănea iar, pe crainic, lampa atârnată în cuiul unsuros fumega în pâcla care de abia scotea chipurile din umbră. Pe podul coșului tăifăsuiau o fată ș-un bărbat ghebos. Strânsă la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la o vecină care, fără învoirea lui, dusese și răspuns la feciori că bătrânul e pe moarte. Fire tare, moșul încă nu-i ceruse lângă el. Se vedea că odaia e de văduvoi : aerul închis, mirosind a bătrân, geamurile cu păianjeni, podmolul cu gropi și dâmburi de noroi. Un horn afumat, o masă joasă, rasă cu cuțitul, două scăunele cioplite din bardă și patul pe care stătea moșneagul alcătuiau toată zestrea încăperii. Pe scândurile patului grosolan, un mindir din paie, o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de lângă bucătărie, în care dacă intri, mintea începe să-ți joace feste. Acolo timpul curge invers, în sensul misterului de la începutul existenței mele - rămas pentru totdeauna nedezlegat prin moartea prematură a mamei Ana. În aceste două locuri în care doar păianjenii se încumetă să-și țeasă pânza, în care vântul încă mai poate fi auzit printre crengile de pe care au fost culese fructele legate în borcane cu compoturi rămase încă de pe vremea când trăia mama Ana, făcute chiar de mâna ei
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
plante medicinale - mentă, mușețel, salvie, roiniță și măcriș... Din acesta din urmă nouă, copiilor, ne plăcea să mâncam până când ne apuca burticaria. Nu existau în casă bomboane sau televizor, distracția noastră era să mâncăm măcriș din grădină și să prindem păianjeni ca să „le facem operația“ : să le smulgem, unul câte unul, picioarele. Deasupra, în vârful dealului, la nivelul stadiului volatilizat al existenței, se află biserica și cimitirul, la care se poate ajunge ieșind din livadă pe o mică portiță de lemn
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
solul sterp din jurul uzinei. Lefty vedea acum șinele de cale ferată, silozurile uriașe de pe malul râului, cărbunele, cocsul și minereul de fier așezate ca Într-o cutie de condimente uriașă și pasarelele care se Întindeau deasupra capului său ca niște păianjeni giganți. Înainte să fie absorbit pe poartă, zări un cargobot și o bucată din râul pe care exploratorii francezi Îl numiseră după culoarea lui roșiatică, asta cu mult Înainte ca apa să devină portocalie de la reziduuri sau chiar să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de mormintele sultanilor, și Îi veni o idee. A doua zi dimineața se duse jos, În subsolul casei de pe Hurlbut și se apucă de treabă. Dădu jos cârnații condimentați ai Desdemonei de pe țevile de Încălzire. Curăță cu mătura pânzele de păianjen și puse un covor peste podeaua de pământ. Aduse jos pielea de zebră a lui Jimmy Zizmo și o prinse pe perete. În fața chiuvetei construi un băruleț din deșeuri de cherestea și Îl acoperi cu plăci de gresie desperecheate: arabescuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Înclinați. Alții căzuseră pe copacii din apropiere sau se prăbușiseră la pământ, scoțându-și la iveală rădăcinile. Era o senzație de cimitir: peste tot scheletele cenușii ale copacilor. Razele lunii, strecurându-se printre ei, luminau băltoace argintii și pânze de păianjen. Se reflectau din părul roșcat al Obiectului, care Înainta rapid În fața mea. Înaintam stângaci, haotic, prin mlaștină. Rex imita sunete de animale care nu sunau ca nici un animal. Cutiile de bere Îi zăngăneau În rucsac. Picioarele noastre dezrădăcinate bâjbâiau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
făcut decât să o privesc. Părul Îi era răsfirat pe pernă. Buzele Îi erau Întredeschise. Ceva Îi strălucea În ureche - probabil fire de nisip de pe plajă. Dincolo de ea, pe masa de toaletă, scânteiau pulverizatoarele. Tavanul era undeva sus, deasupra. Simțeam păianjenii care-și vedeau de treabă prin colțuri. Cearșafurile erau reci. Din plapuma rulată la picioarele noastre ieșeau fulgi. Crescusem În miros de covoare noi, de cămăși de poliester scoase fierbinți din uscătorul de rufe. Aici cearșafurile egiptene miroseau a tufe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Băteam toată ziua ulițele satului, găsisem un fel de grajduri abandonate, la etaj cu depozite de fin, și urcam acolo pe o scară... îmi luam cărțile mele, cele mai multe SF, și citeam acolo, în fân, privind cum se cațără pe mine păianjenii sferici pe picioroange subțiri ca ața... Mă sileam să mă gândesc la Sanda, însă - lucru care mi s-a întîmplat apoi atât de des, oricât de mult aș fi iubit o fată sau alta - mi-am dat seama, contrariat, că
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
albastră. Primul lucru pe care l-am făcut după trezirea aceea bruscă a fost să zâmbesc. Totul în jurul meu era diferit, pentru că eu eram altul. Povestirea lui Camus n-avea mai multă legătură cu ceea ce mi se întîmplase decât fânul, păianjenii, plopii, amurgul. Totuși, "Căderea" a fost primul text pe care l-am înțeles cu adevărat vreodată. Nu am recitit cartea asta, pe care o am și acum în bibliotecă, iar restul operei lui Camus mai curând m-a dezamăgit. "Exilul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Justine din cartierul copt, nici pe Frieda din pivnițele Pragăi, nici pe Alejandra, pentru că încă nu le întîlnisem pe toate în icoana unei singure fetițe-femei, cu un oraș rotit în jurul ei ca o fustă largă sau ca o pânză de păianjen. începusem să scriu pe atunci un roman-sonet, cu paisprezece capitole grupate în patru părți. Fiecare capitol trebuia scris în alt stil, în loc de rime urma să găsesc subtile corespondențe între capitolele unu și trei, doi și patru... Forma era minunată, dar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
străduțe care azi nu mai există (așa cum nu mai există în mintea mea înrăită loc pentru dragoste), cu case roz, cu marchize de geam colorat, cu leandri înfloriți, cu curți, cu pisicuțe răsucindu-se-n iarbă. Ne opream să zgândărim păianjenii grași, atârnând între trandafiri, ne încîlceam prin fundături uitate de Dumnezeu, cu construcții spectrale, cu gorgone sprijinind ferestre oarbe, cu lei de piatră și dragoni de ciment, sparți și îngălbeniți, călăriți de fetițe cu ochelari. Când mai trec astăzi, din
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
acum nu știu cum am dat de acel miracol. Plictisiți la culme, cu copilul terorizat după noi, am coborât într-o doară la subsolul bazinului cu foci. Acolo se făcea mai întîi un coridor cu terarii de-o parte și de alta. Păianjeni. Păsărari, tarantule, în fine, toate mărimile, formele și culorile. Scârboșenii după părerea Cristinei, inexistente după a Ioanei (care nu putea fi convinsă să deschidă ochii), izvoare de plăcere infinită după a mea. Apoi, insecte mimetice (concurs: cine le distinge primul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nivelul unui indianism facil. Este partea cea mai convențională a filmului și, în mod reflex, Jodorovski se întoarce la ce știe să facă și o face cum numai el știe. Unul dintre cei zece are viziunea corpului său năpădit de păianjeni uriași. Altul vede un bătrân cu sâni de femeie, care în clipa următoare devin două capete de tigru ce-i împroașcă fața cu două șuvoaie de lapte otrăvitor. Una dintre femei comite felatio într-un mod ciudat cu un taur
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o placă de platină, ea l-a îngrijit ca o infirmieră și a suportat o lungă văduvie. Comuniștii i-au luat tot, au redus-o la rolul de arhivar într-un subsol de minister, umed, neîncălzit, unde, printre pânze de păianjen, căcăreze de șoarece, gândaci și limacși, apăreau sub dosare și șobolani striviți. Își ajuta și-și împrumuta surorile chiar dacă avea o pensie mică și nu căpăta nimic înapoi, îi plăcea să meargă la cinematograf, la teatru, să călătorească cu autocarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
înghețat, fulguie, fotbalul se poate juca și în doi din moment ce Cubanezu trage de oriunde, cu latul, cu șiretul, cu șpițul, cu exteriorul, și eu apăr tot, mă tăvălesc prin zăpadă, sar la rădăcina barelor, plutesc sub transversală, boxez, scot de la păianjen, urlu, țip, îmi frec colțurile gurii cu mănușile fleașcă, îmi tot ridic pantalonii care sunt grei de apă și m-au lăsat cu burta goală, resping orice minge și el plesnește, urlă, țipă (nu ca mine, de fericire, ci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
gândaci), oricâte piciorușe a smuls (cu infinită precauție, astfel încât zborul să le devină mai dificil, și nu doar imposibil), oricâți pterodactili musculoși au fost constrânși să trăiască cu un ac de gămălie înfipt în abdomen ca să ajungă mai apoi hrana păianjenilor pitulați după calorifer, la oricâte delegări subacvatice au fost obligați să ia parte în capsula transparentă a vreunui submarin cu formă de pahar, ca să nu mai vorbim despre atâtea și atâtea specimene care au servit cercetărilor medicale într-un sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
schimbe pulovărul, pe Matei l-a scos de acolo Filip, așa e Filip?, tu l-ai tras de mână pe Matei?, eu nu îmi amintesc atât de bine, pluteam liniștit deasupra, atingeam cu nasul petele de igrasie și pânzele de păianjen de pe tavan, se prea poate chiar să nu fi fost acolo, acolo era tata (n-are nimic a face dacă tata va mai veni vreodată va aprinde lumina va cere senvișuri va pleca), iar tata era cam supărat, toți tații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
-și visase să se facă aviator, ci argitect și gebul), tipul bănuiesc c-ar fi vrut să-și frece palmele, dar se abținea strategic, se simțea călare pe cai mari, galopa, mă credea prins cu totul în plasa lui de păianjen kaki, amâna să-mi dea lovitura mortală doar de dragul oratoriei, până când l-am întrerupt, așa, într-o doară, mestecând un dumicat de pâine, și l-am întrebat ce se întâmplă dacă pilotul și copilotul au diaree. După războiul cald de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
foi mâzgălite și fotografii, dacă sub pat zac laolaltă un ciorap roșu, o minge de tenis, o riglă, un cotor de măr, coji de alune, o insignă de pionier, un creion cu vârful tocit și un extensor (între corzile căruia păianjenii țes ca la gherghef), în fine, dacă toate sunt așa cum sunt, nu înseamnă că lucrurile se petrec alandala. Dezordinea e una, iar haosul e alta. Exemple: 1. pe Elena Ceaușescu o chema, de fapt, Ramona. Dar, pentru a afla asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]