6,963 matches
-
ortodoxo-comunist, regăsim vocabularul și viziunile Vechiul și Noul Testament. Științele sociale au fost teologiei și numai aparent s-au emancipat. Misionare, imperialism, globalizare, occidentală sau ortodoxă? Care-i imperiul binelui și unde al răului? Unde-i viitorul luminos și cum ne păzim de cel necurat? Cine va opri dansul în jurul Vițelului de Aur și ne îndrumă spre Țara Făgăduinței? Cine reface speranța, aduce Vestea Minunată, Revoluția mondială? Cine ne salvează în vest și mântuiește în est? Cine ne duce în ispită? Ce
VIZIUNI ORTODOXE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342361_a_343690]
-
să fie din ce în ce mai greu de găsit pe la noi, oamenii. Câinii, în schimb - ca și toate animalele, în general − nu cer nimic, dar dau tot cât le stă în putință mediului nostru biologic ambient, având parcă dintodeauna menirea de a-l păzi și ocroti, astfel încât, dacă ajung uneori să se și răzvrătească, o fac numai constrânși de situațiile din care, prinși fiind, presimt că nu mai au nicio scăpare. Și cu toată loialitatea lor față de om, adeseori, sunt tratați cu o cruzime
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
știa el, Doamne? - că nu mai aveam de plecat nicăieri. Am fi preferat să stea cu noi, acasă, dar nu se putea așa ceva: când el știa că poate să plece, pleca fără a sta prea mult pe gânduri! Ursu nu păzea doar casa noastră. Libertatea era parte integrantă din felul lui de a fi. Știa că are curtea sa și cotețul său, păstrate de el în permanență curate - noi nu am curățat nimic după el prin curte și nici nu l-
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
afară și se mai întoarse cu un pește. Marinarul îl mâncă și pe acesta și adormi. Se trezi peste câteva ore cu o senzație de mai bine, dar totuși piciorul îl chinuia foarte tare. Lânga el erau așezați trei pești păziți de Ispas. Îi mâncă în grabă, zicând bogdaproste motanului și apoi se târâ până la pat făcând un efort supraomenesc să se urce în acesta. Din cauza efortului și a durerii leșină din nou. Mai trecură câteva zile, timp în care se
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
prăpastiei fiind așezată pe o fostă platforma de observație. Platforma o construiseră cu mulți ani în urmă deținuții din noua colonie engleză, din ordinul marinei militare a coroanei britanice, cu scopul de a se amplasa pe ea tunuri care să păzească coasta de est de vre-o invazie străină. Clădirea însă, era destul de nouă și foarte solidă. O reparară și o amenajară dându-i o formă de corabie. În loc de valuri, pluteau pe un hău de verdeață. Aveau chiar și un catarg
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
responsabilități. De unde oare acest sentiment atât de înrădăcinat față de muncă? Să ne întosarcem din nou la Geneza ( Geneza 2:15-18 ): "Domnul Dumnezeu a luat pe om și l-a așezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze și s-o păzească.... Inainte ca Eva să fie creată, Dumnezeu l-a creat pe Adam și l-a creat să lucreze. Este interesant de remarcat că deși pomii îi ofereau fructele lor lui Adam, el trebuia să-i cultive și să-i întrețină
NUMAI DRAGOSTEA NU ESTE DE AJUNS II de IONEL CADAR în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342420_a_343749]
-
cu o mașină de poliție iar pe Yoko cu alta. Unii ziceau că ar fi fost răniți amândoi. N-am putut vedea prea mult deoarece se adunase deja un puhoi de oameni. În intrândul porții blocului Dakota stătea doi indivizi păziți de mai mulți polițiști. Unul era un portar în uniformă care gestcula tot timpul și vorbea tare, celălat un tip grăsun, tăcut, cu un cap foarte rotund, zâmbind prostește! Așteptau cu toții să vină anchetatorii. Lumea era foarte agitată... S-au
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
să fie gata prin desăvârșirea străduinței de a fi plăcut lui Dumnezeu, știind că în ceasul în care nu gândește, vine Domnul”. [3] Trezvia ne ferește de amăgiri și de trufie. Sfântul Vasile cel Mare recomandă: „Fii treaz, sfătuiește-te, păzește cele prezente, poartă de grijă de cele viitoare! Nu părăsi, din pricina lenei, cele de față și nici nu-ți închipui că ai în mână cele ce nu sunt și poate nici nu vor fi”.[4] Exersarea trezviei, și a nădejdii
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
mă roagă ceva. Dar ... în acest context nu permit nimănui să intervină în destinul personajelor mele. * „M-am trezit la spital. Eram conectat la perfuzii. Singur în rezervă. Privind spre ușa am văzut prin geamul acesteia chipiul unui polițist. Sunt păzit! Acum îmi dau seama că cel care mi-a spus să fug era un poet ce venea la cenaclul „Vasile Sav”, pe care il conduceam și care lucra la morga că autopsier. am gândit. Mă frământa gândul de ce doctorul a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
furat-o de la mama. O ador și e doar o mogâldeața. Eu care aduc copii pe lume acum sunt depășit de eveniment. Da, si Delia se simte minunat, mâine va fi acasă. Îmi iau o săptămână de concediu și voi păzi cu cea mai mare atenție, perlele mele dragi. Am vorbit cu maică-ta la telefon. I-am interzis să vină deocamdată, acum eu sunt căpitanul vasului - casei mele. Arăți minunat, iubito! Ochii tăi sunt că două stele, atât de multă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342679_a_344008]
-
ochii minții lui Tudorel! Însă el nu vedea balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri care sperie copiii. Tudorel era un curajos. Cei de pe dealuri erau niște viteji uriași, cu soldații lor, care-l păzeau pe Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații au totdeauna dușmani? Așa că Izvoraș, ca orice împărat care se respectă și-a făcut rost de niște viteji uriași care să-l păzească
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri care sperie copiii. Tudorel era un curajos. Cei de pe dealuri erau niște viteji uriași, cu soldații lor, care-l păzeau pe Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații au totdeauna dușmani? Așa că Izvoraș, ca orice împărat care se respectă și-a făcut rost de niște viteji uriași care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
păzeau pe Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații au totdeauna dușmani? Așa că Izvoraș, ca orice împărat care se respectă și-a făcut rost de niște viteji uriași care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște soldați, strașnic înarmați, care să se lupte și să moară pentru împărat. După ce dușmanii împăratului erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
ochii minții lui Tudorel! Însă el nu vedea balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri care sperie copiii. Tudorel era un curajos. Cei de pe dealuri erau niște viteji uriași, cu soldații lor, care-l păzeau pe Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații au totdeauna dușmani? Așa că Izvoraș, ca orice împărat care se respectă și-a făcut rost de niște viteji uriași care să-l păzească
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri care sperie copiii. Tudorel era un curajos. Cei de pe dealuri erau niște viteji uriași, cu soldații lor, care-l păzeau pe Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații au totdeauna dușmani? Așa că Izvoraș, ca orice împărat care se respectă și-a făcut rost de niște viteji uriași care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
păzeau pe Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații au totdeauna dușmani? Așa că Izvoraș, ca orice împărat care se respectă și-a făcut rost de niște viteji uriași care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște soldați, strașnic înarmați, care să se lupte și să moară pentru împărat. După ce dușmanii împăratului erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
în aceasta zicând: "Așadar, nu-mi pune în fața acest lucru, ci arată-mi-l pe acela, și anume că așa a poruncit să facem Iisus Hristos, fiindcă eu îți arăt, dimpotrivă, că nu doar că nu ne-a poruncit să păzim anumite zile, dar chiar ne-a dezlegat de nevoia aceasta. Ascultă deci ce spune Sfântul Apostol Pavel; iar când spun Sfântul Pavel, spun Domnul nostrum Iisus Hristos, pentru că Acela punea în mișcare sufletul Sfântului Pavel. Deci ce spune acesta? "Păziți
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
pe iudei, care, căutând întotdeauna obiceiul cel vechi, au fost târâți spre necredință". Și iarăși zice: Știi că mulți aleargă la această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar cădea, cum v-am spus de multe ori, să nu păziți doar sărbătorile pentru ca să vă cuminecați, ci să vă curățiți conștiința și atunci să vă atingeți de sfânta masă. Căci cel spurcat și necurat nu este drept să se împărtășească nici în sărbători cu acel sfânt și înfricoșător Trup; dar cel
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
asemenea dispoziție. Iată, așadar, că Sfântul Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest obicei al celor patruzeci de zile păzit cu duh de cârtire și certare de multi. Iar dacă va dori cineva să vorbească despre cele patruzeci de zile pe care spune că le-au fixat dumnezeieștii Părinți, discuția va fi amplă; ci noi să menționăm doar câteva lucruri
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
menține spre nestricăciune; căci nu este înțeles drept un trup al altuia, ci al Vieții înseși prin fire, având în sine însuși puterea Cuvântului unit cu el și fiind făcut și plin de energia Lui, prin care face vii și păzește spre existența toate. Deci întrucât acestea stau în acest fel, să știe, așadar, cei botezați că dacă umblă arareori și de-abia dacă intră în biserică și stau departe ani îndelungați de binecuvantarea care vine prin Euharistia Domnului Iisus Hristos
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
este în chip vădit pentru că se forțează pe cât îi stă în putință să săvârșească poruncile Stăpânului, precum este poruncit (Mat. 11, 12); căci a împlini și a săvârși totdeauna poruncile dumnezeiești este propriu cetelor îngerești. Așa încât și cei botezați care păzesc poruncile dumnezeiești nu sunt prin aceasta departe de conduita îngerilor și pentru că se străduiesc să păzească în trup curația îngerilor netrupești, precum strigă Apostolul și zice: "Cetățenia noastră este în ceruri" (Filip. 3, 20), adică cetățenia noastră, a creștinilor, este
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
precum este poruncit (Mat. 11, 12); căci a împlini și a săvârși totdeauna poruncile dumnezeiești este propriu cetelor îngerești. Așa încât și cei botezați care păzesc poruncile dumnezeiești nu sunt prin aceasta departe de conduita îngerilor și pentru că se străduiesc să păzească în trup curația îngerilor netrupești, precum strigă Apostolul și zice: "Cetățenia noastră este în ceruri" (Filip. 3, 20), adică cetățenia noastră, a creștinilor, este cerească și îngerească. Dar și Sfântul Ioan Hrisostom zice: "Să ne atragem, așadar, ajutorul imbatabil al
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
trup curația îngerilor netrupești, precum strigă Apostolul și zice: "Cetățenia noastră este în ceruri" (Filip. 3, 20), adică cetățenia noastră, a creștinilor, este cerească și îngerească. Dar și Sfântul Ioan Hrisostom zice: "Să ne atragem, așadar, ajutorul imbatabil al Duhului păzind poruncile și nu vom fi cu nimic mai prejos decât îngerii". Și iarași: "Cel ce se mântuiește primește un dublu har: își face viu sufletul și se face pasăre care atinge bolțile cerești". Observația a șasea Referindu-se la dumnezeiasca
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
Tot ce se opune voii Domnului este scandal". Sau ca să vorbesc mai limpede: scandal este orice obstacol pus în drum ca să se împiedice de el trecătorul, precum îl roagă prorocul pe Dumnezeu să-l izbăvească de unele ca acestea zicând: "Păzește-mă, Doamne, de mâna păcătosului, scoate-mă de la oamenii nedrepți, care au gândit să împiedice pașii mei; ascunsu-mi-au cei mândri cursa și au întins cu funii picioarelor mele; pe cărare pietre de poticneală mi-au pus mie" (Psalm
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
și luna, adică Biserica, a stat în rânduiala ei, adică în voința și porunca lui Dumnezeu, din care a căzut. Așadar, câți fac ceva în afara poruncii lui Dumnezeu aceștia fac scandalurile și neoranduielile, iar nu se luptă după putere să păzească poruncile Stăpânului. Observația a zecea Alții pun înainte Tomosul Unirii și spun că este un canon scris în Ceaslov care hotărăște că creștinii trebuie să se împărtășească de trei ori pe an. Acest canon pe care-l pun înainte binecuvântații
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]