3,023 matches
-
recluziunea” în care, de voie sau de nevoie, se află de o vreme: a consumat prea mult din aerul dat tuturor pentru ultimele decenii literare, provocînd invidii și inimiciții, și a străbătut prea des, dus întors, drumul de la odă la pamflet, pierzîndu-și o parte din credibilitate. Există o economie de ansamblu a prim-planurilor: cine iese prea des în față ajunge să fie detestat. Fraza din urmă m-a surprins pe mine însumi și m-a făcut să mă opresc. Aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
corespondent literar al picturii ita liene. La Saint-Simon, nici un plan riguros, nici o rotun jire. Crezi că citești un elogiu, dar repede îți dai seama că te-ai înșelat; subit apare o trăsătură neprevăzută, un adjectiv fulgu rant care ține de pamflet; la drept vorbind, nu e vorba nici de o apologie, nici de o execuție capi tală, avem în față insul așa cum este el, complex, contradictoriu și deru tant, ireductibil la o formulă. Te duce cu gândul la un Rembrandt furios
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Belgia și în Anglia ă1815-1816), unde publică Adolphe, care se află la obârșia romanului modern de analiză psihologică. Sub Restaurație, se manifestă ca ziarist liberal și i se deschide o lungă carieră parlamentară, devenind șef al partidului liberal; discursurile și pamfletele sale de apărător al drepturilor cetățenești au un mare ecou popular. Între 1824 și 1830 apar cele 5 volume Despre religie considerată în funcție de izvoarele, de formele și de evoluția sa. CUSTINE, ASTOLPHE LOUIS LÉONOR, marchiz de ăLorena, 1790-1858), scriitor și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
instituției de presă și să eviți să te pronunți împotriva intereselor proprietarului ei. Așa că Ivan Ivanovici Ivanov al nostru a învățat repede ceea ce îi cerea patronul, devenind unul dintre cei mai înverșunați acuzatori ai rivalilor boss-ului. Articolele sale constituiau pamflete extrem de acide, pline de calambururi neașteptate și de alăturări incriminatorii surprinzătoare. Așa că n-a mirat pe nimeni când Ivan Ivanovici Ivanov al nostru a devenit la numai 23 de ani șef de rubrică, iar la 25, redactor șef adjunct. Da
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cărui galioane burdușite de bogățiile transportate dinspre Lumea Nouă spre Europa fuseseră sistematic jefuite de pirați rebeli și de corsari cu acreditări în buzunar. Campania de curățare a mărilor de pericolele pirateriei a generat, pe de o parte, predici, articole, pamflete și proclamații, care au creat o imagine favorabilă blamării și exterminării, iar pe de alta, a deschis drumul legendelor și poveștilor despre pirați. Până după 1726, când doar o mână de jefuitori cvasi-notorii mai terorizau rutele maritime, soarta piraților a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
noastre și cel al moralei sexuale (pilula anticoncepțională, prezervativele, inseminarea artificială, cercetarea pe celulele stem...) au împovărat raportul dintre religie și știință, înveninându-l. Cum aș putea să nu înțeleg faptul că multe persoane, în fața a numeroase decrete romane și pamflete protestante, refuză credința într-o autoritate, în Biblie, într-o Biserică ce le apare irațională, antifilozofică, ostilă științei? De asemenea, mulți credincioși astăzi înțeleg foarte bine că argumentul Dumnezeu nu poate avea nici un rol în știință dacă aceasta trebuie să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cinci ori! Și pentru a-l înțelege, a-i "ghici" mai bine personalitatea, voi începe cu o scurtă incursiune în domeniul genealogiei (care, se știe, e una din slăbiciunile mele). Deschid întâi faimoasa Arhondologia Moldovei a Paharnicului Constantin Sion, acel pamflet în care aproape toate familiile boierești moldovene de origine greacă sunt făcute "putoare și pacat grecesc pripășit în țara noastră spre paguba vistieriei...". La pagina 52 (ediția întâia, 1892) găsesc: "VIZANTI. Greci, mai multe neamuri (...) s-au poreclit așa, fiind
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
din Emil Gârleanu. În Tudor Arghezi - prozatorul (1996; Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor), teză de doctorat care reprezintă totodată debutul său editorial, R. radiografiază cu finețe spectacolul receptării critice a creației argheziene, privilegiind analiza operelor în proză - romane și pamflete - și evidențiind o latură mai puțin cunoscută a scriitorului - paginile inspirate de peisajele dobrogene. SCRIERI: Tudor Arghezi - prozatorul, Constanța, 1996; Dialoguri indirecte. Istorie și critică literară, Constanța, 1996; Incursiuni critice, Constanța, 1997; Starea literaturii. Convorbiri, Constanța, 1998; Lecturi și înțelesuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
Colaborează cu versuri Radu Gyr, Ovidiu Papadima, V. Ciocâlteu, Eugen Constant, George Silviu, cu proză Liviu Rebreanu, Gib. I. Mihăescu, Carol Ardeleanu, Al. Lascarov-Moldovanu, Otilia Ghibu-Silviu, N. Milcu, iar dramaturgie semnează D. Nanu. Tudor Arghezi, un colaborator constant, trimite numeroase pamflete politice și sociale, articole despre teatru, cinema și arte plastice. S. semnalează apariții editoriale din țară și străinătate, noutăți din actualitatea literară, include cronici literare semnate de M. D. Ioanid, C. V. Gerota, Const. D. Ionescu. Sunt publicate două recenzii la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
neîntreruptă de accese de xenofobie verbală, repetată la nesfîrșit de articolele din ziare. Pentru un Virginio Gayda, jurnalist documentat, înzestrat cu o peniță expertă și poate convins, erau prea mulți scuibălăi handicapați ce turnau, în foi care nu erau decît pamflete, torente de injurii josnice cu privire la țările vecine Iugoslavia și Franța față de care se agita drapelul unor revendicări teritoriale nemăsurate. Nisa, Savoia, Corsica, Tunisia și întreaga coastă orientală a Adriaticii erau calul de bătaie al acestor publiciști plătiți, al căror apetit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a acuzat pe autor că e sprijinit de „supraviețuitorii Gărzii de Fier” și este „un colaborator al radioului franchist”. Atacurile au fost declanșate, de fapt, de presa de la București: în numărul din 10 august 1960 al revistei „Glasul patriei”, un pamflet semnat de G. Mărgărit lovea deopotrivă în romancier și în Virgil Ierunca, recenzentul care elogiase cartea. La rândul ei, Legația RPR din Franța s-a angajat într-o campanie denigratoare: mai multor ziare franceze li s-au trimis informații privind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
nonsensul criminal al istoriei, există „piese” suficiente lor înseși, cu miză pur estetică și valență strict picturală. „Poet al stărilor extreme” (Liviu Leonte), T. este și unul al „discursurilor” lirice extreme, căci de la „aproape pastel” (titlul unei poezii) la „aproape pamflet”, el parcurge - cu o mare siguranță și cu bune rezultate - toată gama. SCRIERI: Planetă la marele bal, postfață Ioan Holban, Iași, 1995; Dimitrie Stelaru, așa cum l-am cunoscut, Iași, 1998; Despre libertatea calului, Timișoara, 1999; Într-o bună dimineață, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
realității, este internarea lui în lagărul de la Târgu Jiu, acolo unde vor ajunge și alți militanți ai Partidului Comunist din România, precum Alexandru Iliescu, tatăl fostului președinte al României , dar și scriitori, cum este cazul lui Tudor Arghezi, pentru publicarea pamfletului ”Baroane”. În lovitura de stat din 2 august 1944, Nicolae Ceaușescu nu este implicat, pentru că nu reprezenta în acel moment un factor important al mișcării comuniste, care activa in ilegalitate. Au fost preferați de tovarășii ilegaliști, Emil Bodnăraș, cu numele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
text expediat clandestin postului de radio Europa Liberă încă în luna octombrie 1989, dar care a fost receptat și transmis abia în prima zi a revoluției -, I. schimbă radical obiectul și tonul discursului poetic. Tăind în carne vie, ironia devine pamflet politic, melancolia elegiacă se transformă în diatribă necruțătoare și vehementă, cu adresă socială, fapt ce a scandalizat unele mentalități pudibonde. Dezamăgirea poetului e sintetizată în versuri abrupte, fără menajamente: „Eu am visat ceva cu totul diferit”; „România, când vom înceta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
altfel onorat, trebuie să respecți instituția care te premiază. Sau pe președintele ei. Sau pe amândouă. Or, UCIN-ul este precum Bielorusia, cu domnul Gheorghiu veșnic votat democratic precum Lukașenco... Valerian Sava spunea că porcăria premiilor nu merită decât un pamflet ; eu cred că pamfletul necesită efort și e cam lung. Scuipatul, în schimb, e scurt și rapid. Să scuipăm, așadar. Transilvania, Occidentul nostru Un festival care contează și va conta, dacă va avea bani să continue, tot mai mult este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
respecți instituția care te premiază. Sau pe președintele ei. Sau pe amândouă. Or, UCIN-ul este precum Bielorusia, cu domnul Gheorghiu veșnic votat democratic precum Lukașenco... Valerian Sava spunea că porcăria premiilor nu merită decât un pamflet ; eu cred că pamfletul necesită efort și e cam lung. Scuipatul, în schimb, e scurt și rapid. Să scuipăm, așadar. Transilvania, Occidentul nostru Un festival care contează și va conta, dacă va avea bani să continue, tot mai mult este Festivalul Internațional de Film
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
intrare liberă (1999) e populată de personaje mitologice sau istorice, discursul devenind mai interiorizat decât în lirica de început. În ultima parte, intitulată Arhidictatorul, tonul este mai dur, mai direct și, uneori, sarcastic, în nota, alt fel destul de facilă, a pamfletului versificat: „Ce era el anume în carne și oase/ din creștet în călcâie/ o tigvă de maimuță pe un ciot de homunculus/ fața pârjolită de gălbeneală și umbrită de crețuri/ gură zvârlind țipete a poruncă și-nfricoșare/ câți îl vedeau în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
și adolescenți - Palatul primăverii (1961), Jurnal de bord (1963), Alarmă la Colțul viu (1964) -, o plachetă Prin fereastră-zarea- albastră (1966) ș.a. În 1979 emigrează în Germania, unde activează ca redactor al postului de radio Europa Liberă, prezent în programe cu pamflete și cu emisiunea „Tribuna satelor”. Colaborează la „Dialog” (Germania), „Alergătorul de la Marathon” (Danemarca). Proza din Palatul primăverii și din celelalte cărți publicate de M. până în momentul plecării din țară este caracterizată de o atitudine convențional-educativă, abordând fie subiecte din viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
câteva cărți, un exemplu elocvent fiind romanul Gorganul (1980). Anii de după plecarea din țară a lui M. vor demonstra, prin abandonarea ei, caracterul ocazional al acestei producții. În Șapte vaci slabe (1984) și în Foamea de adevăr (1987) sunt reunite pamfletele scrise pentru Europa Liberă. SCRIERI: Palatul primăverii, București, 1961; Jurnal de bord, București, 1963; Alarmă la Colțul viu, București, 1964; Anul întâi, București, 1965; Prin fereastră-zarea-albastră, București, 1966; Arca lui Noe, București, 1968; A Tale That Goes Up to Five
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
rău, pentru că el nu face decât să confirme modul nostru fără iluzii de a privi lumea, lăsând să se insinueze bănuiala interesului propriu asupra oricărei fapte bune, mai este de mirare că în permanență suntem sceptici și blazați?”; „Pun excelența pamfletului nostru în relație cu semnele civilizației insuficiente [...] excepțiile fiind în țara noastră mai multe ca regula” ș.a.m.d. Ivona (Yvonne) e feminitatea cuminte și intelectuală, parcă anume făcută pentru a fi părăsită, ființa naivă, rătăcită într-o realitate invariabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
sufletul își păstrează simțurile. Stănică e contradictoriu și exterior ca în toate: ba exprimă idei de liberă cugetare agresivă, ba devine mistic. Preoții sunt caricaturali, mai ales cel bătrân, Popa Țuică. Lui G. Călinescu îi ies mai ales caricaturile și pamfletele așa că își află în figurile lor un pretext potrivit. Un sobor de preoți își agită sutanele în jurul catedralei pe care o construiește Ioanide, obiectând că nu e canonică. Ei se lasă instigați de inamicul lui Ioanide, care visa să construiască
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
trebui să-i răbdăm pe confrații pe care-i avem. Nici geniali, nici atât de nebuni, simpli faliți de meserie, cu o singură vocație: aceea de a întuneca viața și bucuria altora. De câte ori citesc scăpările violente, manifestate prin atâtea mijloace, de la pamflet fără har și invectivă la plângerea penală, ale unor scriitori, mă duc în Piața Amzei, la placa de marmură ce marchează locul, casa nu mai există, și cer iertare doamnei Slavici pentru neînțelegerea urmașilor. Dar de acolo, din zid, biata
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și politic. La aceasta a contribuit și parcurgerea cotidienelor politice și a periodicelor literare sau științifice. Deceniul al noulea al secolului al XVIII-lea este cel în care în Monarhia de Habsburg se înregistrează un flux nemaiîntâlnit al broșurilor și pamfletelor politice, după desființarea cenzurii și lărgirea libertății presei în 1781, ceea ce a impus chiar intervenția împăratului Iosif al II-lea spre a tempera excesul de activitate în acest domeniu. Pamfletele social-politice sau ziare, precum "Der Vertraute" sau "Wiener Zeitung", difuzau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Habsburg se înregistrează un flux nemaiîntâlnit al broșurilor și pamfletelor politice, după desființarea cenzurii și lărgirea libertății presei în 1781, ceea ce a impus chiar intervenția împăratului Iosif al II-lea spre a tempera excesul de activitate în acest domeniu. Pamfletele social-politice sau ziare, precum "Der Vertraute" sau "Wiener Zeitung", difuzau ideologia iluministă și iosefină, evoluând sub semnul tendințelor generale etatiste. În paginile lor au apărut numeroase dezbateri pe tema supremației statului și dreptului, a formelor de organizare socială echitabile, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
imprimat în condiții eroice pe manifeste minuscule, sau câte o pagină a scriitorilor sovietici ajunsă până la noi prin miracol, pe calea unor emisiuni radiofonice captate în ascuns de către un ascultător devotat. Am citit atunci, cu respirația tăiată, pe Ehreburg, cu pamfletele lui nimicitoare, pe Simonov, cu poeziile lui pline de avânt, pe Gorbatov, cu schițele lui răscolitoare, pe Surkov, trimițând acasă, de pe front, buletine de luptă și de victorie, în strofe patetice care făceau serviciul unei salve de tun trase în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]