2,986 matches
-
ex. Stauba (Edificiul, publicație de artă și arhitectură) sau Disk — sînt menționate cu regularitate încă de la transformarea explicită a revistei românești în organ al artei de avangardă. La rubrica de „reviste” a nr. 47 este semnalat — fără alte comentarii — „Zone pamflet internațional ceh”. În nr. 48 e „listată” revista Pasmo, director Cetnik, Praga, căreia în numerele viitoare îi vor fi rezervate și reclame. Nr. 49 conține prima semnalare a publicației Veraikon „75 Stefanikowa Irida cis Praga”, iar în numărul 50-51 este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cuvinte asociate ilogic și bizar, redate în versuri tipografice de diferite lungimi. Idei, simțiri — nu există. În schimb imagini pulverizate, cuvinte în dezordine, formule cabalistice, semne telegrafice, cutezări impudice — cîte doriți!”. Din păcate, ironia autorului degenerează aproape de fiecare dată în pamflet suburban și în medicalizări improprii unui studiu academic. Un citat din poemul „Strada” de Al. Tudor-Miu este susceptibil de un diagnostic clinic: „n-ar fi rău să-l supunem pe autor studiului unui psihiatru”. Și exemplele pot continua. Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Academia Română, Institutul de Teorie și Istorie Literară „G. Călinescu”, Editura C.N.I. „Coresi” S.A., București, 2001, p. 561). Într-un pamflet intitulat „Criticul de porțelan”, publicat în Lumea românească, an I, nr. 10, vineri, 11 iunie 1937, H. Bonciu - vexat de judecățile aceluiași critic - e apostrofat nemilos, cu formulări preluate vădit după Camil Petrescu, cel din „Eugen Lovinescu sub zodia seninătății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru că a Început să-și pipăie prietena În timpul orelor. Îi ridica fusta, Îi punea laba pe coapse, cât mai sus; apoi mă privea surâzând, foarte cool. O doream pe puștoaica aceea dureros de mult. Mi-am petrecut weekendul scriind un pamflet rasist, chinuit de o erecție vecină cu priapismul; luni am telefonat la L’Infini. De data asta, Sollers m-a primit În biroul lui. Era jovial, malițios, ca la televizor - chiar mai mult decât la televizor. — Ești cu adevărat rasist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
curând al ideilor de dreapta, Ravelstein Îi Îndemna pe toți să‑l citească pe Céline. Mă rog, Céline a fost, categoric, extraordinar de talentat, dar și extraordinar de țăcănit și, Înainte de război, a publicat Bagatelles pour un massacre. În acest pamflet, Céline protesta Împotriva evreilor și‑i acuza că ocupaseră și siluiseră Franța. Pentru mulți francezi, adevăratul inamic era evreimea, și nu Germania. Hitler - aceasta se petrecea În 1937 - avea să elibereze Franța de ocupația evreiască. Englezii, care erau aliați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
că ambele grupuri erau degenerate. La practica dentară Jones era foarte bun, așa că facultatea a sperat că va renunța cu timpul la interpretarea politică a danturii. Dar cazul lui s-a înrăutățit, până când lucrările la examenele scrise au devenit niște pamflete violente care îi avertizau pe toți anglo-saxonii protestanți să se unească împotriva dominației negrilor și evreilor. Când Jones a început să depisteze dovezi de degenerescență la dinții catolicilor și unitarienilor și când sub salteaua lui s-au găsit cinci pistoale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
de „Opere”, serie proiectată a se realiza În, cel puțin, 16 volume masive. Apărut la sfârșitul anului 1998, la editura bucureșteană „Minerva”, acest al treilea volum, scos, ca precedentele, de cercetătorii Stancu Ilin și Ionel Oprișan, cuprinde romane, nuvele, povestiri, pamflete, foiletoane și pagini umoristice, detașându-se ca excepționale opere literare „Duduca Mamuca” și „Ursita”. Fie ca deviza hasdeiană „Pro fide et patria”, Înscrisă pe frontispiciul castelului „Iulia Hasdeu”, să ne Însuflețească și să ne călăuzească pe toți românii, acum și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
într-o diacronie psihologizantă și nu foarte flatantă pentru sentimentele național(ist)e. Lumea atemporală a românismului larvar este, cu toate acestea, seducătoare, chiar fascinantă. Perversiunea lui Daniel Bănulescu este, în fapt, și o inversiune, pentru că subtextele sale nu sânt pamflete de tip Patapievici, ci - mai degrabă - poeme ale unei mari singurătăți colective, starea de romînitate. Evenimentul apariției noului roman al lui Daniel Bănulescu ține de posibilitățile aproape nemăsurate de inovare și renovare 412 DAN-SILVIU BOERESCU Pe strada mea locuiește moartea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
1952-1953, este anchetat de Comisia de Control a Partidului, iar apoi ocupă până la moarte, postul de director al Editurii Politice, din subordinea Comitetului Central al P.C.R. Moartea sa, În 1983, a prilejuit difuzarea ilegală, dar suspect de liberă, a unui pamflet violent antisemit, ai cărui autori erau legați de conducerea P.C.R. și care preconiza un naționalism de tip fascistoid. xe "Rosen"Rosen, Moses David (1912-1994) S-a născut Într-o familie de rabini, la xe "Fălticeni"Fălticeni. Urmează cursuri rabinice la
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
-o (cu efectul ei de omnipotență social-politică), dar și de privilegiile de care dispunea ca „bun român” aservit regimului Ceaușescu. * Victor Frunză (Revoluția împușcată sau PCR după 22 decembrie 1989, 1994) nu are o demonstrație propriu-zisă; cartea sa este un pamflet coleric la adresa Puterii postcomuniste din România, reprezentată de Ion Iliescu și grupul său. Concluzia lui este că revoluția a funcționat până în momentul când a fost „asasinată” de puciștii care au restaurat, în mod camuflat, regimul comunist. Decembrie 1989 este pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ideologul stângii franceze a luat apărarea teroriștilor palestineni, legitimând terorismul ca unică armă de răzbunare a săracilor față de cleptocrația capitalistă 2. O variantă moderată a aceleiași poziții o reprezintă mesianismul estetic al lui Walter Benjamin, cel care într-un faimos pamflet din 1921, intitulat „Zur Kritik der Gewalt”, lansa întrebarea „mereu deschisă” privitoare la violență „ca principiu (als Prinzip)”3. Simpatetic față de „noua orânduire” din Rusia bolșevică (pe care a vizitat-o, nu fără dezamăgiri, în 1927), Benjamin scrisese acest text
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Voronca va face și el uitată respingerea ideilor lui André Breton ca necorespunzînd „ritmului vremei” și exigențelor „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, pentru a-și orienta atenția către promisiunile stării de vis și „semitrezie” - cum scrie el Însuși, În numele Întregii grupări, În pamfletul Coliva lui Moș Vinea. În sfîrșit, ruptura cu unu va Însemna despărțirea de programul strict avangardist și afirmarea unei alte angajări a poeziei, larg umanitaristă, pe care creația sa de limbă franceză o va afirma (după 1933) cu și mai
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
multe modele, se inspiră din opere celebre, traduce și introduce În poemul său idei exprimate de alții. Discursul heliadesc este derutant prin compoziția și varietatea lui stilistică: de la lamentația cea mai neagră, În stilul noptos romantic, la incisivitatea voltairiană (din pamflete). Boileau și Lamartine sînt deopotrivă prețuiți, urmați, folosiți de o minte care „izvodește” În marginea marilor modele. Care este adevăratul Ion Heliade Rădulescu? Critica tradițională a văzut În el, după imaginea lăsată de Eminescu, două spirite. Unul (Heliade), aberant, strică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sceptice: „GÎndeam c-am iubit un Înger din ceri supt chip femeiesc, Dar n-au fost decît femeie din iad supt chip Îngeresc.’’ După 1840 tipul femeii cochete circulă mai des prin poezie. Heliade se dezlănțuie Împotriva ei Într-un pamflet. C.A Rosetti scrie, În 1839, o romanță: A cui e vina? În care misoginismul e mai discret. El face o filozofie a fatalității sexului, scuzînd inconsecvența femeii. Există, lîngă o pasionalitate de tip trubaduresc, și puțină parodie În versurile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Stamati, Asachi și, mai ales, În poemele ironice, și tîrgovrțe ale lui Anton Pann. Printre trubaduri era celebru Macabru pentru canso-urile sale sarcastice Împotriva femeilor. Un discipol al lui Betrand de Born, Peire de Bossinhac din Dordogne, scrie un veritabil pamflet contra femeilor pe care le acuză de lipsă de loialitate, de inimă, de noblețe. Satira misogină apare și la Pann, și la alții, Îngrijorați de istericalele femeii modiste. Unii trubaduri fac deosebirea Între femna (noțiune peiorativă) și dòmna, aceea care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
literatură imaginea unei conjugalități degradante: Nevasta rea este obsesia lui, apropiindu-se În această privință de Creangă”. Remarcabile, sînt și generalizările, concluziile, eseului: „După 1840 tipul femeii cochete circulă mai des prin poezie. Heliade se dezlănțuie Împotriva ei Într-un pamflet. C.A. Rosetti scrie, În 1839, o romanță: A cui e vina? În care misoginismul e mai discret. El face o filozofie a fatalității sexului, scuzînd inconsecvența femeii”. Însă - constată cu evidentă plăcere autorul - poetul român „este, de regulă, ginofil
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de monedă de hârtie, etc. etc. Bastiat nu a încetat nicio singură zi să combată aceste funeste reverii, fie în presa cotidiană, fie în Liberul schimb, care apărea atunci în ultimele sale numere, fie în Jurnalul economiștilor, fie în micile pamflete al căror succes, grație Cerului, a devenit popular. Și să adăugăm următorul fapt, spre onoarea economiștilor: toți rivalizau în zel în această cruciadă împotriva utopiei. În timp ce Bastiat se servea de prima tribună care îi ieșea în cale pentru a combate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fuseseră deodată chemate să se guverneze ele însele. De asemenea, el folosea puținul de forțe și de viață care îi mai rămânea ca să le lumineze privind drepturile și interesele lor. În acest scop, a început publicarea unei admirabile serii de pamflete care se deschide cu Proprietate și lege, Justiție și fraternitate, pentru a se închide grăbit, vai!, cu Ce se vede și ce nu se vede. În aceste mici scrieri, în care noțiunile elementare ale economiei politice și ale dreptului natural
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
le erau indispensabile pentru a practica bine self-government-ul; el le arăta stâncile redutabile pe care ignoranța prezumțioasă putea să le facă să eșueze și le semnala calea de urmat pentru a le evita. Spre sfârșitul lui 1849, publicarea și succesul pamfletelor i-au furnizat lui Bastiat ocazia de a se angaja într-una dintre cele mai utile și mai glorioase lupte cu unul dintre șefii socialismului, domnul Proudhon. Se știe că domnul Proudhon reușise să popularizeze sofismul gratuității creditului și să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dintre cele mai utile și mai glorioase lupte cu unul dintre șefii socialismului, domnul Proudhon. Se știe că domnul Proudhon reușise să popularizeze sofismul gratuității creditului și să facă din aceasta una dintre armele cele mai redutabile ale socialismului. În pamfletul său intitulat Capital și rentă, Bastiat a respins în mod viguros acest sofism. Câțiva lucrători socialiști din Lyon, puși în încurcătură de această refutație, și-au împărtășit perplexitățile Vocii poporului. Un discipol al domnului Proudhon, domnul C.-F. Chevé, a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
până când moartea a venit să îl caute. Extenuat de boală, nu și-a întrerupt mersul lucrărilor decât în momentul în care forțele l-au abandonat. Cu doar o lună înaintea morții, a publicat ultimul și poate cel mai strălucit dintre pamfletele sale, Ce se vede și ce nu se vede, licărire supremă și radioasă a flăcării luminoase care avea să se stingă pentru totdeauna! Cu toate acestea, în luna septembrie a anului trecut, amicii săi, care urmăreau cu o dureroasă neliniște
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat, apărută în anul 1863, tomul V, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas, pp. 336-392, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 7 Acest pamflet, publicat în iulie 1850, este ultimul pe care Bastiat l-a scris. Era promis publicului de mai bine de un an. Iată cum a fost întârziată apariția sa. Autorul a pierdut manuscrisul când și-a mutat domiciliul din strada Choiseul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Această reflecție a autorului a fost scrisă cu propria mână pe un album de autografe, pe care l-a trimis la Societatea oamenilor de litere, în 1850, la expoziția de la Londra. O reproducem aici deoarece ne pare că rezumă întreg pamfletul (n. ed.). Apărut în numărul din aprilie 1849 din Journal des économistes. Traducere după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat, apărută în anul 1863, tom. V, Ce qu'on voit et ce qu'on
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fiduciară, adică emisiuni de bancnote peste o anumită cantitate de metal prețios, de regulă aur și argint, care ancora într-o formă sau alta sistemul monetar până la începutul secolului XX (n. tr.). 46 A se vedea a douăsprezecea scrisoare din pamfletul Gratuitatea creditului (n. ed.). 47 A se vedea Introducerea lucrării Capital și rentă (n. ed.). 48 Lucrare apărută în februarie 1849, pe fondul polemicilor purtate cu Proudhon (n. tr.). 49 Istoric roman din secolul I d.Hr (n. tr.). 50 A
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
n. ed.). 47 A se vedea Introducerea lucrării Capital și rentă (n. ed.). 48 Lucrare apărută în februarie 1849, pe fondul polemicilor purtate cu Proudhon (n. tr.). 49 Istoric roman din secolul I d.Hr (n. tr.). 50 A se vedea pamfletul Bacalaureat și socialism (n. ed.). Articol apărut inițial în 1849; reprodus după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat, apărută în anul 1863, tomul IV, Protectionnisme et communisme, pp. 504-545, disponibil on-line grație Cercle Bastiat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]