3,126 matches
-
nepoții lui Mănăilă Șerbescul, printre care se număra și Iurie Șerbescul, pe care Ștefan cel Mare îl trimisese ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic, dregător în Sfatul Domnesc, cumpără în 1488 satul Cioreștii de la “credinciosul nostru pan Neag pârcălab” și de la fiica sa, Marenca. În același an, Petru Frunteș cumpără de la niște boieri satul Movila, în gura Horăeții. Satul este împărțit apoi în patru părți: o parte o ia Petru Frunteș, a doua Ion Frunteș, a treia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sat, s-au dat 38 de privilegii, 21 reprezentând o cumpărătură, 12 întărirea unei proprietăți și cinci danii făcute de domn. Beneficiarii daniilor ar trebui să fie niște oameni mai puțin bogați. La 14 noiembrie 1499, domnul dăruia lui pan Duma Brudur o jumătate de sat. La 11 ianuarie 1495, primea o jumătate de sat pe Bârlad și jumătate din zăgazul de prins pește “pan Petru ușar” și cele două surori ale sale. În aceeași zi, primea jumătate din satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trebui să fie niște oameni mai puțin bogați. La 14 noiembrie 1499, domnul dăruia lui pan Duma Brudur o jumătate de sat. La 11 ianuarie 1495, primea o jumătate de sat pe Bârlad și jumătate din zăgazul de prins pește “pan Petru ușar” și cele două surori ale sale. În aceeași zi, primea jumătate din satul Piscul, partea de sus și jumătate de moară, Clănău spătar, un mare dregător, soțul nepoatei lui Ștefan cel Mare. Cealaltă jumătate de moară o primea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un document îi este întărit un sat. Patru sate le sunt întărite lui Neagu vornic și lui Tăbuciul Mititelul și fratelui său Fărcea. Într-un uric, se menționează întărirea a cinci sate, plus o jumătate de sat, vad și mori. Panului Hărman îi este întărită moșia formată din șapte sate, moșie care în 1516 se împarte între fiicele sale, Felina și Drăghina, soția dregătorului Cozma Șarpe. Este menționată și întărirea de către Ștefan cel Mare a unei moșii alcătuită din opt sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
20 noiembrie 1499, se cumpără un sat care se împarte astfel: trei inși iau partea de sus, iar patru nepoți vor stăpâni partea de jos. Numărul moșiilor împărțite este destul de însemnat. În mențiunile documentare de după 1504, întâlnim împărțirea domeniului lui pan Hărman în 1516, între fiicele sale. Asistăm, așadar, la fărâmițarea unor mari domenii boierești, către sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului următor, în timp ce unii boieri își consolidează domeniul prin cumpărarea unor sate, așa cum face Clănău spătar sau Luca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era întărită stăpânirea asupra satelor Temișești, Dvorenești, Crâstianești, Băloșești, Geminești, Pașco (probabil Pășcănița), Petrică (Petricani), la gura Cracăului, Saucești, Bașoteni, Fântănele, Dumbrăvița, Telebecinți, Clococina, Cobâcini, Bilosăuți, Dragomirești și Hlapești și iezerele lor, Luciu și Zahorna. În aceste sate, boierii domnului (panii noștri, dregătorii) să nu se amestece și să nu plătească dare, nici posadă, nici iliș, nici podovadă, nici la jold să nu plătească dare, nici la mori, nici la cetate să nu muncească; nici globnicii nici pripășarii să nu ia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Crai, Petru comis, Iurie Șerbici, Grinco de la Mamurinți, popa Rusu cu fiul său, Bogdan, Tador sulger, Serchiz voit de Suceava, Ivașco Armeanul, Ivașco Faltuc cu fratele său, și fiii lui Oprișac, și Mihul stolnic, și Roman Tula “și alți destui pani”. Această participare aleasă, la fixarea hotarului unui sat, ne arată cât de important era actul în sine. Ștefan cel Mare întărea scutirile pe casele Moldoviței din Suceava (12 august 1457). La 31 august 1458, se da un nou privilegiu de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Dieniș, și pe Jijia satul, anume, Călugărenii și... un munte, anume Ostra, și slatina de la Ostra, care acest munte și cu slatina, au fost de mult ale lor, și sub Bohotin o prisacă, a dat-o acestei sfinte mânăstiri pan Iurie Șerbescul și mama lui”. La 26 noiembrie 490, urmașii lui Lazor și Sima vând domnului satul Glodeni, lângă Stăuceni, unde a fost Stan, sat pe care aveau privilegiu de la Alexandru cel Bun. Cu această ocazie, egumenul de la Humor i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Rece, pe Suha Mare și pârâul Suha Mare de la izvoare până la gură, cu toate poienile și toate izvoarele, anume Răroia, Ostra și Negrileasa, pe care le dăruia mânăstirii Voroneț. La 14 martie 1489, Ștefan cel Mare cumpără de la Mușata, soția panului Zbere, și de la surorile, verii și nepoții acestuia, satul Vlădenii și cu mori pe Siret, unde a fost Oniș Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț. La 26 noiembrie 1490, Ștefan dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bucată de pământ, Lazul, care era lângă prisacă. O nouă danie era făcută la 20 noiembrie 1499, când domnul cumpăra satul Milcinești, la Cârligătură, și o falce de vie în dealul Hârlăului. Falcea de vie era cumpărată de la Nastea, cneaghina panului Iuga vistier, cel care făcuse o danie mânăstirii Moldovița și două danii mânăstirii Putna. Nastea cumpărase via, la rândul ei, de la Agâța, femeia lui Carvac Leurinț din Hârlău. Din documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi judece pe locuitorii celor două sate. Episcopul va încasa vama, când vor face comerț cu varză ori cu pește proaspăt. La 13 martie 1466, domnul acordă slobozie pe cinci ani satului Negoești, de pe Pârâul Negru. Satul fusese întărit lui pan Gostilă, la 3 septembrie 1459. Sunt enumerate scutirile de care se bucură locuitorii satului timp de cinci ani. Acest privilegiu ne dă posibiliatea să vedem care erau dările și slujbele pe care țăranii le prestau în folosul domniei. Se menționează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul mânăstirii Horodnic. Cel de-al doilea document, în care se acordă unui sat slobozie, este din 13 martie 1466. Ștefan cel Mare întărea Episcopiei Romanului satul Negoești, pe pârâul Negru, sat care fusese întărit la 3 septembrie 1459 lui pan Gostilă, împreună cu alte 10 sate și o seliște. Cum a ajuns satul în posesia domnului nu știm. Gostilă mai avusese o judecată cu călugării de la Neamț, la 12 decembire 1455. Domnul acorda “o mare scutire și slobozie pe cinci ani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnului. Termenul nu avea pe atunci nici o nuanță peiorativă, dimpotrivă, desemna o persoană importantă, un stăpânitor de pământ, un boier (feudal). În documente întâlnim, atunci când este vorba de un privilegiu de întărire, formula: “că această adevărată slugă a noastră credincioasă, pan Trifu Borzescul, ne-a slujit drept și credincios”. Despre Mihul logofăt se spune: “a slujit mai înainte sfânt răposaților noștri părinți drept și credincios, iar astăzi ne slujește nouă drept și credincios”. Boierii sunt nu numai stăpânitori de moșii, ci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oșteni se întâlnește, din secolul al XV-lea: este vorba de lifegii, de mercenari, oameni care prestau serviciu militar în schimbul unei plăți. De la Iliaș, fiul lui Alexandru cel Bun ni s-a păstrat un document, în care aflăm că patru „pani” din țara Litvei (Lituania), Stanislav din Vronovo, Pașco Albul, pan Micolai și pan Mihul și cei care îi vor însoți, vor primi câte cinci grivne leșești de lance, pe lună. Mercenarii slujeau la curtea domnilor. În Letopisețul lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de lifegii, de mercenari, oameni care prestau serviciu militar în schimbul unei plăți. De la Iliaș, fiul lui Alexandru cel Bun ni s-a păstrat un document, în care aflăm că patru „pani” din țara Litvei (Lituania), Stanislav din Vronovo, Pașco Albul, pan Micolai și pan Mihul și cei care îi vor însoți, vor primi câte cinci grivne leșești de lance, pe lună. Mercenarii slujeau la curtea domnilor. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că la Valea Albă, în 1476, pe lângă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mercenari, oameni care prestau serviciu militar în schimbul unei plăți. De la Iliaș, fiul lui Alexandru cel Bun ni s-a păstrat un document, în care aflăm că patru „pani” din țara Litvei (Lituania), Stanislav din Vronovo, Pașco Albul, pan Micolai și pan Mihul și cei care îi vor însoți, vor primi câte cinci grivne leșești de lance, pe lună. Mercenarii slujeau la curtea domnilor. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că la Valea Albă, în 1476, pe lângă alți viteji și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ea să fie dăruită unei mânăstiri. Alte documente, date mai înainte, ne dau posibilitatea să cunoaștem ceva mai bine ce se ascunde sub formula curtea cuiva. Mânăstirea Humorului aparținea domeniului lui Oană Vornic. În 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii „panului Ion vornic” un sat la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat. La 20 ianuarie 1456, Petru Aron întărea Humorului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
existentă cândva și nu de o curte existentă la 1436. Că o curte boierească nu presupune un loc întărit cu o granizoană o arată privilegiul din 12 iulie 1415. Mânăstirea Bistrița primește satele dăruite de Oană vornicul, Ion Jumătate și pan Negru. Acesta dăruia trei sate pe Cracău, dar și „satul său unde este curtea lui, anume Gâdinți”. Tot Bistriței, printre iezerele și prisăcile de la Botna, i se dăruiau la 7 aprilie 1458 și două curți. Este limpede că o mânăstire
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nouă organizare a sistemului de apărare. Primele lucrări au fost întreprinse în 1476, la Cetatea Albă. A fost construită o a doua incintă, “curtea mare”, și “s-au sfârșit marea poartă în zilele binecinstitorului Io Ștefan voievod și în zilele panului Luca și panului Hărman.” Au urmat lucrările la cetatea Chiliei, începute la 22 iunie și terminate la 16 iulie 1479. În cronică se arată că au fost folosiți 800 de meșteri și 17.000 de salahori, un efort extraordinar, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sistemului de apărare. Primele lucrări au fost întreprinse în 1476, la Cetatea Albă. A fost construită o a doua incintă, “curtea mare”, și “s-au sfârșit marea poartă în zilele binecinstitorului Io Ștefan voievod și în zilele panului Luca și panului Hărman.” Au urmat lucrările la cetatea Chiliei, începute la 22 iunie și terminate la 16 iulie 1479. În cronică se arată că au fost folosiți 800 de meșteri și 17.000 de salahori, un efort extraordinar, care arată capacitatea de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la care au ajuns unii cercetători înaintea sa, alții decât Sorin Ulea. În pronaosul bisericii există două morminte ale fiilor lui Tăutu, îngropați după cum o arată inscripțiile lor funerare în 1494 și 1495. Pietrele de mormânt au fost puse de pan Ioan Tăutu, pentru cei doi fii ai săi, Petru și Teodor, la 20 și la 22 septembrie 1494. Asta înseamnă că la data respectivă biserica fusese zidită. Orest Tafrali afirma pe baza grafitelor și pe baza inscripțiilor de pe mormintele lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ființa consubstanțială cu energiile primare supusă, noua creație trebuie consfințită printr-o jertfă de natură totemică. „Nimic nu poate dura dacă nu este «animat», dacă nu este «înzestrat» printr-un sacrificiu care a avut loc la întemeierea Lumii”. Tiamat, Ymir, Pan’ku, Purusa sunt tot atâtea exemple din cosmogoniile arhaice care confirmă validitatea actului con¬strucției prin repetarea sacrificiului divin. Ridicarea unui edificiu constituie un argument în acest sens, microcosmosul instaurat dizolvându-se dacă locul pe care se sprijină nu primește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
caiet mare cu hârtie bună și ce vei face în grădină să notezi. Cum îi vremea, a plouat, bate vânt, nu bate și te dai singur la brazdă și așa am făcut și am eșit bine. Dar vorba lui Anton Pan: cu fața la icoane și cu ochii la cucoane. Mai mult ascultam muzica și mă uitam cum dansau Doamnele și Domnișoarele, că era la un bal foarte frumos la școală în Baea și foarte puțin ascultam de ce-mi spune inginerul horticol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
reiese interesul pentru aspectele teratologice, Înainte cu mii de ani, câștigând pe de-o parte arta universală și pe de altă parte informația descriptivă, fie ea chiar empirică. De la frescele antichității cu evocarea lascivă, malițioasă și bucolic colorată a lui Pan și a faunilor cu cornițe În frunte și unilateral picior de capră, la demonologia evului mediu fixată În alb-negru de Goya, de la obscenitatea și senzualitatea renașterii până la eroticul Picasso cu minotauri și animale bacante se face, artă, dar se vorbește
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
priceput. Să ne punem noi, prostimea, Colo-n rând cu boierimea? Că țăranul când merge, tropăiește, Și când vorbește, hodorogește. Boierul: Ba nu, acum s-a dus vremea Când boierii porunceau, Si țăranii ascultau. Astăzi spunem fără frică De la Vlădica pan’ la opinca De-s nevoi și datorii Sau drepturi, sau bucurii, Luăm povară toți pe umeri, Mai ușor ca să ne fie Să trăim cu bucurie, În pace și omenie Să facem Sfântă Unire. Ei, acum ați priceput? Țăranii: Să facem
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]