8,430 matches
-
folosi strategii de reducere a conflictului, despre care am vorbit deja în capitolul precedent, și tehnici de re-evoluție a coeziunii echipei, la care vom face referire mai târziu). • Separarea 1) Diferențierea În această primă etapă a celei de-a doua paradigme de evoluție, apare focalizarea nu pe ceea ce-i apropie pe membrii echipei, ci pe ceea ce-i desparte, pe elementele de diferență dintre ei. Aceste diferențe, uneori recunoscute și tolerate anterior prezentei etape, devin puncte centrale pentru discuții și argumentări. Coechipierii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
desfășoară în cadrul unui grup, prezența celorlalți poate să influențeze comportamentul unui membru al respectivului grup. Este un fenomen interesant, util de studiat în cadrul activității educaționale, activitate care folosește din ce în ce mai mult metode de interacțiune didactică. Robert B. Zajonc a împărțit această paradigmă (a facilitării sociale) în: - efectele publicului - atunci când celelalte persoane din grup nu se implică în activitatea subiectului, fiind definite de atributul „pasivității” (în plan didactic vom identifica aceasta prin exemplul scoaterii unui elev la tablă pentru a rezolva un exercițiu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în activități care să-l dezvolte permanent și care să-i ofere posibilitatea achiziționării și, mai cu seamă, interiorizării unor strategii în acest sens ni se pare a fi una dintre provocările educaționale ale viitorului. De altfel, revenind oarecum asupra paradigmei de ordin istoric, Duncker, citat de către Charles Osgood (1968, p. 626), propune câteva norme, dintre care două ni se par deosebit de interesante din punctul de vedere al metodei rezolvării creative de probleme, și anume: - găsirea soluțiilor nu este o încercare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
complexități cognitive scăzute și, respectiv, ridicate, propunând dezvoltarea unui model care să urmărească trecerea de la primul tip la cel de-al doilea (unele dintre aceste concluzii par să fie similare cu cele prevăzute - este adevărat, mult mai limitativ acțional - de către paradigma sociocognitivă). Astfel, după autorii citați, o complexitate cognitivă scăzută are următoarele efecte: - tendința categorizării și stereotipizării; structurile cognitive depind de reguli fixe și simple; - conflictele interne care apar sunt simplificate; doar puține alternative relaționate sunt generate, iar închiderea problemei este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
literare. Îi are în vedere mai întâi pe fondatorii metodei hermeneutice în spațiul cultural românesc (Mircea Eliade și Adrian Marino) și articulează celelalte studii într-un „lanț” prin care tinde să constituie un model cognitiv de anvergură, reflectare a unei paradigme imaginative în gândirea contemporană. Cu volumul Cultura: modele, repere, perspective (2002) S. se orientează spre domeniul vast al culturii în general, cu o mare cuprindere în discutarea unei problematici complexe și de interes în actualitate, de la definiția culturii, relația dintre
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
estetism, LCF, 1996, 48; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1996, 21-22; Gabriel Coșoveanu, Autonomia și puterea criticii, R, 1997, 1-2; Al. Pintescu, „Apărarea și ilustrarea criticii”, PSS, 1997, 1-2; Ilie Gyurcsik, Eseuri în paradigma postmodernității, O, 1997, 6; Florin Mihăilescu, Starea de postmodernitate, VR, 1997, 7-8; Ioan Stanomir, Critică și alteritate, LCF, 1998, 44; Ioan Lascu, Interpretarea - un viciu fără frontiere, R, 1999, 1; Sabina Fânaru, „Interpretarea fără frontiere”, RL, 1999, 36; Cărtărescu, Postmodernismul
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
O Tâmplă ruginește culcată pe narcise./ (Vrea lumea-I cum a fost nainte de-a o face.)/ Din inima-I, de soare, o rază își desface/ Și Noe-atunci visează măsurile precise” (Ars poetica). Visul vieții mântuite prin puritate, pe modelul paradigmei simbolice, mitic-arhetipale a lui Noe, figura arcei, „în întreaga-i neștirbire”, vas al Graalului, ori aspirația (și abordarea) de tip spiritual și ascensional nu sunt noutăți în poezie, ele suprapunându-se unor imemoriale patterns, activate, la noi, succesiv, de Ion
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Linia de plutire (Premiul Uniunii Scriitorilor). Cărțile următoare impun o voce lirică bine precizată, cu toate modulațiile și evoluțiile ei, la granița dintre modernism și postmodernism, realism și expresionism. Linia de plutire, debutul puternic al poetei, ilustrează până la un punct paradigma „tare” a optzecismului. Compus din cinci secțiuni (Ritmul și cauza, Spațiul întârziat, Mici planete pentru adăpostit îndoiala, Schițe și povestiri, Declarație după război), volumul conține un număr de poeme cu titluri semiironice, voit prozaice (Poem de dragoste cum o fi
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Și această operă, în ciuda atitudinii iraționale a scriitorului (sau poate tocmai din acest motiv), e un izvor de informații prețioase despre cultura religioasă, de nivel superior și inferior, din Franța secolului al VI-lea, care poate servi ca exemplu și paradigmă pentru toată creștinătatea din epoca barbară. Prima carte din Miraculorum libri, ultima în ordinea compoziției, datează din 590 și e scrisă „întru slava martirilor”: aceasta începe cu miracolele lui Cristos și continuă cu cele ale apostolilor și ale martirilor de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de consacrare. Debutul editorial al lui S. se produce în 1983, cu apariția cărții de versuri Ucenicia bătrânului alchimist. Ulterior publică mai multe volume de poezie, teatru, critică literară și proză. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ziua literară”, „Cuvântul”, „Paradigma”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Tomis”, „Contrafort”, „Seine et Danube” (Paris) ș.a. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru placheta Cântecele desăvârșirii interioare (1994) și pentru lucrarea Textualism, postmodernism, apocaliptic (I-II, 2000-2001). Ca poet, S. a fost privit ca
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
mitului. O dată stabilită „forma standard”, autorul își îndreaptă atenția asupra scrierilor intertestamentare, încercând să observe în ce măsură datele furnizate de acest corpus corespund celor oferite de cel anterior. Rezultatul căutării este însă negativ; el relevă doar existența unor analogii parțiale între paradigma creștină a mitului Anticristului și paradigma iudaică a „adversarului lui Dumnezeu”. Prin urmare, originea mitului va trebui căutată în intervalul dintre cele două perioade analizate, și anume între anii 40 și 180 d.Cr. (capitolul 16 al Didahiei ar fi cea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
își îndreaptă atenția asupra scrierilor intertestamentare, încercând să observe în ce măsură datele furnizate de acest corpus corespund celor oferite de cel anterior. Rezultatul căutării este însă negativ; el relevă doar existența unor analogii parțiale între paradigma creștină a mitului Anticristului și paradigma iudaică a „adversarului lui Dumnezeu”. Prin urmare, originea mitului va trebui căutată în intervalul dintre cele două perioade analizate, și anume între anii 40 și 180 d.Cr. (capitolul 16 al Didahiei ar fi cea dintâi confirmare a datei). La originea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
general, discursul anticristologic a fost conceput ca un discurs omogen, dogmatic, cu un maxim de coerență internă; într‑un cuvânt, ca un discurs anistoric. Încercarea lui Bousset, deși interesantă, se înscrie - spunem noi, reluând expresia lui Thomas Kuhn - în cadrul vechii „paradigme” hermeneutice, proprie secolului al XIX-lea, caracterizată în principal de dorința de a evidenția ceea ce este constant în varietatea formelor istorice. Metoda istorico‑critică, dominantă în secolul XX, aduce o nouă schimbare de perspectivă. Revenind la subiectul nostru, considerăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
victoria finală a lui Cristos sunt puse pe același plan cu condamnarea Romei („Marea Desfrânată”, „Noul Babilon”) și a imperiului occidental. Pe de altă parte, declanșând cea dintâi persecuție sângeroasă împotriva creștinilor, în anul 64, Nero se impune practic drept paradigmă a persecutorului. Chiar dacă ideea dezvoltării mitului anticristic pornind de la legenda neroniană nu poate fi acceptată, merită remarcat rolul capital pe care figura tiranului păgân l‑a avut în gândirea apocaliptică creștină din toate timpurile. Autorul Urcării la cer a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a discursului Mântuitorului. Sunt vizate simultan trei evenimente: distrugerea Templului și cucerirea Ierusalimului de către Titus; sfârșitul lumii; venirea lui Isus per Ecclesiam. Această parusie eclezială, permanentă, modifică radical datele moștenite din tradiția anterioară. Potrivit terminologiei propuse de Thomas Kuhn, „noua paradigmă” eshatologică nu mai distinge între „deja realizat” și „nu încă”. Cei doi termeni se includ reciproc. După înălțarea lui Isus, Biserica nu ar putea exista decât ca realitate profund eshatologică; în același timp, eshatologia nu are sens decât în varianta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu domnița Maria, cu o nuntă povestită de doi „reporteri” de încredere - Radu Greceanu și Ion Neculce -, este exemplar în această privință), căci o căsătorie încheiată cu un vlăstar domnesc, de exemplu, legitima pretenții, legaliza un statut și înscria în paradigmă. Așa a gândit, probabil, acel Joldea (care, ca Domn, intenționa să-și zică Ioan-vodă), sprijinit de Doamna Elena, soția lui Petru Rareș, și de o facțiune boierească (în fruntea ei se aflau marele vornic Gavrilaș și Sturza, portarul Sucevei) și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dacă mai răsfoim o dată (am mai făcut acest lucru într-o carte apărută mai demult) primele pagini ale Letopisețului Cantacuzinesc 50, vom vedea că, printre întâmplările pe care cronicarul nu le-a uitat, se prelinge o dâră de sânge. O paradigmă însângerată însoțește primele timpuri de istorie statală a țării Românești (ca și a Moldovei, de altfel). Puterea se câștigă adesea prin violență, era menținută prin mijloace deloc pașnice și era anulată, deseori, prin suprimarea deținătorului ei. Violența face parte, fără
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deși din același neam armenesc, căci forma Serpjaha (Ivan Serpjaha, Kozak Serpjaha), trimite la armenescul Serpega (se pare că a avut și un prenume armenesc - Garabet sau Carabied)148. După domnia sa de o clipă în Moldova (pată de culoare în paradigma monarhică românească), Ioan Potcoavă a vrut să se retragă la Pragurile Niprului (cântecele populare ucrainene ne spun că era hatman), dar, neputând să ajungă acolo, s-a repliat în Podolia. Pretextând că vrea să-l primească, regele Ștefan Báthory a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Domnului, arhetip al castității antologice de natură angelică și mamă a lui Hristos, participând astfel substanțial la instituirea cultului marianic în biserica românească) și aruncând un arc semnificativ peste vreme către epoca începuturilor. Ștefan cel Mare (cel grijuliu cu refacerea paradigmei voievodale) a adus la Putna bisericuța de la Volovăț, căci - a zis Vartolomei Măzăreanu într-o istorie a ctitoriei ștefanine - mănăstirea, „unŭ lucru mare ca acesta, în scurtă vreme nu să pute face”. Prezența bisericuței (antice) în spațiul putnean l-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
familii locuri de odihnă netulburată și înconjurată de făgăduieli, căci era avantajos să aștepți Judecata de Apoi nu departe de altar, refăceau biserici zidite cândva de înaintași și năruite ori neterminate („zidirea pe vechile temelii” garanta nu doar înscrierea în paradigma monarhică, legitimarea, ci și asocierea la gloria trecută și la faima conservată a primilor ctitori). Operația aceasta, care însemna de fapt continuitate dinastică și coparticipare la eternizare intrase în practica aulică obișnuită, era previzibilă. De aceea, când își compune pisania
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căreia se aflau marele vornic Gavrilaș și Ioan Sturza, portarul Sucevei. Era vorba (voi mai reveni, de altfel asupra acestei chestiuni), fără îndoială, despre o „căsătorie de legitimare” (însoțirea cu un vlăstar domnesc legitima pretenții, legaliza un statut, înscria în paradigmă) proiectată de sprijinitori („[...] cu toții s-au sfătuit și au ridicatu domn pe Joldea și i-au datu pre Ruxandra, să-i fie Doamnă, fata lui Petru vodă, sora lui Ștefăniță vodă”) și acceptată de viitoarea soacră. Numai că planul a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reprezentația. Artistul parodiază [...] și se autoparodiază [...]. Împingând foarte departe jocul cărților pe față, scriitorul lasă să se vadă secretele artei sale și ale artei în general și, paradoxal, gestul său nu rămâne fără consecințe „artistice”: revelarea, îndrăzneață sau disperată, a paradigmei literaturii devine, în chip neașteptat, literatură. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Ingeniosul bine temperat, vol. I: Dicționar onomastic, București, 1969, vol. II: Bibliografia generală, București, 1970, [vol. III]: Jumătate plus unu, București, 1976, [vol. IV]: Breviarul (Historia calamitatum), București, 1980, [vol. V
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
asemenea, la „Cronica”, „Dacia literară”, „Poesis”, „Ateneu”, „Luceafărul” ș.a. I s-au acordat Premiul revistei „Poesis” (1990), Premiul revistei „Luceafărul” (1992), Premiul revistei „Ateneu” (1993), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1995). S. propune o poezie în care livrescul, apropiat de paradigma modernistă, câteodată chiar de sorginte suprarealistă, se combină cu radiografii fruste ale îndoielilor existențiale. Pe fondul unor sonorități aparte, care însoțesc o vizualizare antropomorfică a naturii („Brazii din cer au aripi de barzi”), poeta meditează la menirea cărților, la miturile
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
I.21) afirmă că yoghinii a căror ardoare e puternică vor realiza rapid concentrarea și efectele ei. Apoi, practica respiratorie e vădit Îmbunătățită și apar primele rezultate, prin surprindere: În acest veritabil laitmotiv al nuvelei acționează deopotrivă fluxul narativ și paradigma lipsei maestrului, care nu e decât unul secret și, cel puțin pentru narator, suficient de Înșelător. Dar ce-ar trebui să observăm din descrierea preliminariilor? „Să observăm că yoghinul se desolidarizează de viață pe etape. El Începe prin a suprima
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
atunci trebuie să amintim Îndată și consecințele narative ale acestei puternice afinități. Dintre cei care s-au perindat prin biblioteca din strada S. căutând să scrie monografia istorico-medicală despre Honigberger, naratorul, un Rătăcitor, Își găsește până la urmă Ghidul, conform unei paradigme a inițierii care nu se mai fixează prin raportul direct dintre maestru și discipol, nici măcar pe contemporaneitatea lor, așa cum nici Zerlendi nu se sprijină decât pe anumite relatări stranii referitoare la Honigberger, autor la care a ajuns din Întâmplare (prin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]