4,853 matches
-
că o astfel de lectură transformă aceste cuvinte în semne ale evidenței sigure, ceea ce povestirea nu oferă totuși. Ea nu oferă însă nici semnele sigure ale nonevidenței, nu orien tează către o certitudine de acest fel. Să fac o mică paranteză în acest loc. Este știut că Franz Kafka a avut o adevărată admirație pentru Søren Kierkegaard, fără a prelua neapărat temele teologice ale scriitorului danez. Unele locuri din corespondența sa sunt elocvente în această privință. Cunoaște deopotrivă unele pagini ale
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de către el. Aproape toți membrii cabinetului Domingos da Oliveira aparțineau Centrului Catolic. Salazar pregătea astfel, trecerea de la dictatura militară la revoluția națională, lăsând armatei doar misiunea de a asigura ordinea și luîndu-și asupra-și răspunderea organizării politice. Dictaturile nu sunt paranteza unui regim, mărturisește el la 26 mai 1934, ci alcătuiesc ele însele un regim. Aceasta înseamnă că trecerea de la dictatura militară la un guvern de "civili" nu implica reîntoarcerea la constituționalitate. Puțini au înțeles, spune Salazar, că întoarcerea la "normalitatea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
moară ei, decât să se scufunde un continent în ocean?" (p. 22). Suntem fatal ignoranți (40), vanitoși (33), mințim sau spunem adevărul după nevoie (90), suntem supuși deteriorării organice și rușinii prin boală, bătrânețe și moarte (87) - am dat, între paranteze, numerele trecute la sfârșitul majorității aforismelor din Opere, 6.) Privind dintr-o perspectivă mai largă, gânditorul se înduioșează umanist: micimea omului în comparație cu imensitatea universului ar impune drăgăstoasă solidaritate, nu ura și indiferența care domină (65). Dacă omul ar avea perspectiva
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ce-l găsim și-n aforisme, este incompatibilitatea dintre intelectualul de rasă, cu atât mai mult a celui în vârstă, și iubire. Un singur detaliu se respectă în Adela: vârsta partenerilor nu depășește împreună 75 de ani. Am făcut această paranteză pentru a atrage atenția și asupra caracterului polemic al romanului. Adept al bunului-simț, al realismului (psihologic), Ibrăileanu demonstrează epic această imposibilitate a iubirii. Mai mult, naratorul atrage atenția asupra naturii superioare a femeii: pe lângă pudoare, inteligență ironică, senzualitate fină, ea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mai în vârstă cu "vreo" 20 de ani decât Ibrăileanu - Adela "strigă că e înamorată de el, că are să-i facă portretul din memorie...". Deci Adela și pictează "din memorie", nu doar cântă la piano foarte bine! Putem aminti, în paranteză, și de o egalizare volițională, căci și Adela curmă de atâtea ori expansiunea erotică. Amânarea mărturisirii alternează, în cazul Adelei, cu provocarea ei. Doar, în final, Adela manifestă slăbiciune, abandonîndu-se pasiunii bărbatului, și el cu voința fisurată. Și acum o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
care mă voi ocupa exclusiv - era caporal în ceea ce, în 1942, încă se numea Forțele Aeriene. Era staționat la o bază B-17 în California, unde, cred, era folosit ca funcționar pentru întocmirea actelor companiei. Trebuie să adaug, nu chiar între paranteze, că, din toată familia, el era cel mai puțin prolific în alcătuirea și trimiterea scrisorilor. Nu știu dacă în toată viața mea am primit cinci scrisori de la el. În dimineața de 22 sau poate că de 23 mai (nimeni din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mă întrerupe) au poposit Kilroy și Hristos și Shakespeare - deci înainte de a ne alătura acestora, îți spun în particular, bătrâne prieten, (sau mai curând nu-ți vorbesc ție, ci în tine) că te rog să accepți acest modest buchet de paranteze proaspăt înflorite: Presupun că nu au un aspect prea floral, dar țin să fie primite ca niște semne crăcănate, curbate, ale stării mele de spirit și de trup, acum când scriu toate acestea. Vorbind din punct de vedere profesional, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
eu, e faptul că nu mai poate răspunde dorinței celei mai imediate a cititorului său: anume, aceleia de a-l vedea pe autor că îi dă înainte cu povestea lui. De aici provine, în parte, oferta de rău augur a parantezelor, pe care ți-am făcut-o cu câteva fraze în urmă. Știu că numeroși oameni inteligenți nu suportă comentariile în paranteză care știrbesc fluența unei povestiri. (Suntem sfătuiți împotriva lor și prin poștă - mai cu seamă de cei ce pregătesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
pe autor că îi dă înainte cu povestea lui. De aici provine, în parte, oferta de rău augur a parantezelor, pe care ți-am făcut-o cu câteva fraze în urmă. Știu că numeroși oameni inteligenți nu suportă comentariile în paranteză care știrbesc fluența unei povestiri. (Suntem sfătuiți împotriva lor și prin poștă - mai cu seamă de cei ce pregătesc anumite teze și care sunt mânați de impulsul zburdalnic de a ne scrie pe sub masă, în timpul lor liber din afara campusului universitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de atracție sexuală care nu se poate regăsi într-o ilustrată de vacanță cade la testul sănătății, după părerea acestor oameni. Orice legătură sexuală care există în afara coridorului îngust format de ziarele pro-familie și valorile lor e exilat într-o paranteză imensă, sinistră, a perversiunilor „cu iz antic“. Jurnaliștii sunt oameni cu școală, nu? Absolvenți de facultate, unii dintre ei. Cum de ajung să aibă niște minți așa de înguste? Ei n-au dorit niciodată pe cineva care nu se încadrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
21 decembrie În dimineața aceea eram la biblioteca de la Psihologie. Începuse vacanța și voiam să-mi folosesc cât mai bine cele câteva zile pe care le aveam până când urma să mă duc într-o excursie împreună cu elevii mei, la Târgu-Mureș. Paranteză. Ieșeam mereu în excursii cu ei, iar în tabere - în fiecare vară. Cei mai mulți erau dintre cei „integrați”, adică cei cu intelect de limită care însă erau integrați în clase speciale din școala de masă; era un pas înainte față de segregarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că NICIODATĂ nu m-am simțit iubit mai mult și mai necondiționat ca atunci când ieșeam cu ei. Liniștea pe care o aveam atunci în suflet și indiferența față de mizeria în care trăiam de la sufocanta lor iubire mai ales îmi venea. Paranteză închisă. Eram așadar la bibliotecă în 21 decembrie 1989. Știam ce se întâmplă la Timișoara, ascultam seara la Europa Liberă, prin oraș erau patrule peste patrule, orice grup mai mare de cinci persoane era repede împrăștiat. Spre prânz am ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
greșit, că o să se audă la Kabul și viața lor acasă va fi și mai cruntă. Probabil că această frică a fost somatizată ca un rău de la inimă. Și a apărut boala salvatoare. În loc de BBC mergem la doctor. Acum, în paranteză fie spus, îmi amintesc de talk-show-urile cu femeile rroma din România. Uneori mă întâlnesc cu ele câteva ore înainte de emisiune. Ele îmi spun ce le doare. Eu voi spune asta public, ele vor tăcea de frică în fața camerelor de luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
catifelate în care mă simțeam de-a dreptul răsfățată și îmbrățișată, nu ca un delfin, ci ca un cașalot, fiindcă relația mea foarte erotică cu mâncarea și abandonatul fumatului după 30 de ani de professional smoker m-au biruit. În paranteză fie spus, acum țin o dietă cu ciorbă de varză, poate ceva din expandarea dobândită în șase luni s-o mai duce pe apele locale. Am descoperit un loc de plajă mai retras, exact ce trebuie la intersecția între civilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Alături mai era încă, scorojită, parte putrezită, crucea fiicei, pe care se mai putea citi, vag: I.N.R.I. iar dedesubt, abia vizibil, numai unele litere, rămase din întregul „Ecaterina Perussi” de altădată și imediat sub asta, pe brațul vertical, scris în paranteză, surprinzător de clar după șapte ani, ca o fantastică voință de supraviețuire - o simțeam anume pentru mine, un fel de strigăt - vopseaua ușor decolorată - numele din grădina publică, scris cu majuscule: KETI, iar mai jos: 1924 - 1941. Mâna de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
riposta armată în exercitarea dreptului de apărare (principiul proporționalității). Conceput ca o listă nelimitativă, textul privind tipurile de acte de agresiune a întrunit, încă la sesiunea din 1972, consensul delegațiilor participante la majoritatea prevederilor sale, cu excepția unor expresii rămase în paranteze vezi Doc. 19 (A/8719). Dezbaterile de la sesiunea din 1973 a expresiilor menționate a condus pe alocuri la rediscutarea substanței unor paragrafe ale textului, la modificarea unor prevederi și chiar la adăugarea unor noi paragrafe. Astfel, în subparagraful b, cu privire la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
paragrafe ale textului, la modificarea unor prevederi și chiar la adăugarea unor noi paragrafe. Astfel, în subparagraful b, cu privire la bombardarea teritoriului unui stat de către alt stat sau folosirea oricăror arme de către un stat împotriva teritoriului unui alt stat, rămăsese în paranteze expresia "inclusiv armele de distrugere în masă". Delegațiile țărilor nealiniate și delegația noastră s-au pronunțat în favoarea includerii unui paragraf distinct în dispozitivul Definiției, al cărui obiect să fie interzicerea folosirii armelor de distrugere în masă și, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
stingerea (sau revocarea) acordului (a permisiunii) statului primitor". La sesiunea a VI-a de la Geneva, textul subparagrafului a suferit modificări la baza cărora au stat propunerile delegațiilor română, australiană și spaniolă, modificări care au condus la eliminarea expresiilor aflate în paranteze, subliniindu-se principiul potrivit căruia prezența unor trupe străine pe teritoriul altui stat nu poate fi concepută decât pe baza unui Acord și că folosirea acestor trupe contrar condițiilor prevăzute în Acord sau orice altă extindere a prezenței lor pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și nu la Teheran, Yalta sau Potsdam. Pătrunsesem în lumea selectă a diplomației de la O.N.U., care oferea multe satisfacții față de fațeta uneori dură a diplomației bilaterale, dar mult mai concretă și efectivă pentru interesele unei țări. Ca o paranteză, la O.N.U., la U.N.C.T.A.D., la U.N.E.P., deci la New York, Geneva, Nairobi, într-un cuvânt, în sfera elegantă a diplomației multilaterale, mă simțeam oarecum stânjenit (cel puțin la început), ca într-un club select în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
României. 33 Obiecțiile au fost susținut de delegațiile marilor puteri și de unele delegații occidentale. 34 Vezi Raportul Comitetului special pentru definirea agresiunii (sesiunea a V-a, New York, 31 ianuarie 1971-2 martie 1972). Doc. A/8719. 35 Expresie rămasă în paranteze în textul elaborat la sesiunea a VI-a ("de quelque manière qu'elle s'exerce") asupra căruia nu s-a căzut de acord. 36 Vezi Doc. A/8719 propunere românească. Textul se aplică perfect, azi, trupelor române aflate în Irak
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ai grijă. A clătinat din cap compătimitor. Există mulți escroci care profită de persoanele vulnerabile. Leisl nu cere decât atâția bani cât să-și plătească chiria. Și uite-o chiar pe ea. Leisl era o femeie scundă, cu picioarele în paranteze, încărcată cu pungi de cumpărături, prin care am întrezărit o porție de lasagna congelată; lăsase picături de apă condensată în interiorul pungii. Părul ei ondulat era lăsat într-o parte. Din seria „Când permanentul o ia razna“. Nicholas m-a prezentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
și că eu va trebui să mă mărit cu Garv și să le fiu mamă vitregă lui JJ și Holly? — Îmi pare rău, scumpo, nu știu ce înseamnă asta, eu doar transmit mesajul. Și dusă a fost pe coridor, cu lasagna, cu parantezele așa de pronunțate încât părea că imită mersul lui Charlie Chaplin. —Ce-a fost asta? a întrebat Nicholas. —Nepotul meu, a zis. Nu soțul tău mort? — Nu. —OK, hai să-l chemăm pe Mitch aici. Mitch era prins într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
s-o ducă la groapa cu bălegare fumegânde de lângă gardul metalic, Întreabă ce-i ăla perghelu și, iată Încă o dovadă că tot ce se spunea acolo avea ca destinatari tocmai pe băieții ăștia mai tineri, omul din fața focului face paranteză și le descrie un joc uitat. Un joc cu o minge de cârpă și cu toți jucătorii dispuși pe un cerc, cu unul dintre ei, aflat În mijloc, Încercând să recupereze mingea pe care ceilalți și-o pasează pe deasupra cercului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pronunție derivată din periheliu? Poate că jocul ăsta a fost lăsat aici chiar de acei soldați romani În vârstă de 19 ani la care el, elevul Popescu, s-a tot gândit În timp ce venea Încoace. Vocea subțiată caraghios revine imediat după paranteză, reclamându-i pe cei doi frați bătăuși tatălui lor. Acum vocea povestitorului se Îngroașă și devine fonfăită. Ascultătorii izbucnesc În râs. Probabil tot pentru a demonstra că au recunoscut personajul reintrat În scenă sau pentru că Într-adevăr imitația are ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În familie“ abia de aici Încolo Începea. El fusese cel care aflase primul despre accident pentru că lucra pe atunci În funcția de contabil Într-o gară mare din apropierea accidentului. Apoi tot el descoperise mai demult (este obligat să facă o paranteză) că o anume tanti Veturia, un fel de vecină a unei colege de serviciu a soției povestitorului, cunoscută În timpul unei excursii cu autocarul la Porțile de Fier, era și cumnată cu unul dintre secretarii ministrului transporturilor, deci prin ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]