3,343 matches
-
chemarea spre Înalt. La început, frate la mânăstirea Antim, va fi rânduit călugăr în 1956, cu câteva luni înainte de a pleca spre India. În perioada 1946-1956, dar mai ales după 1953, când Andrei Scrima era ajutor de bibliotecar la Biblioteca Patriarhiei, el va fi vizitat aproape zilnic de Vasile Voiculescu sau îl va vizita el însuși în locuința din strada dr. Staicovici nr.34, însoțit uneori și de părintele său spiritual, Părintele Daniel, fost Sandu Tudor. Poet, gazetar, pamfletar, teolog, călugăr
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
colindele urmează după Plugușor. Sunt la fel dar, oficiate când nu trebuie, lasă un gust amar. Coada gușterului e Încă vie. Dar, pentru a reconstitui frumosul gușter românesc trebuie mai Întâi resincronizat bioritmul cozii sale basarabene. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei În cadrul Patriarhiei Române este astfel În primul rând un act ecologic. Al unei ecologii superioare, spirituale. S’o ajutăm! “Radiosfera”, 7 ianuarie 1996, ora 11,26 64. Ecologie În romantismul eminescian Cu ani În urmă, cineva a tulburat drumul meu ciclic, invariabil
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
autoritatea conducătorului laic; ele nu se opuneau fățiș influenței statului. Autoritățile politice și religioase aveau deci tendința de a conlucra împotriva dușmanilor interni și externi. Mai mult, biserica orientală nu a edificat o instituție centrală dominantă ca Papalitatea de la Roma. Patriarhia de la Constantinopol se bucura de un mare prestigiu și de o mare influență, dar patriarhiile și arhiepiscopiile naționale înființate în cele din urmă în statele balcanice și în Rusia exercitau o influență directă asupra membrilor lor. Dat fiind că peninsula
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
deci tendința de a conlucra împotriva dușmanilor interni și externi. Mai mult, biserica orientală nu a edificat o instituție centrală dominantă ca Papalitatea de la Roma. Patriarhia de la Constantinopol se bucura de un mare prestigiu și de o mare influență, dar patriarhiile și arhiepiscopiile naționale înființate în cele din urmă în statele balcanice și în Rusia exercitau o influență directă asupra membrilor lor. Dat fiind că peninsula italică era copleșită de invadatorii barbari, iar autoritatea romană nu mai era exercitată în Apus
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și creștină. Creștinismul a fost acceptat în 865 de țarul Boris (852-889). În ciuda faptului că a recunoscut la început fără ezitare jurisdicția Romei din rațiuni politice, el a denunțat ulterior această afiliere. Astfel că biserica bulgară s-a aliat cu Patriarhia de la Constantinopol și a intrat în lumea ortodoxă, menținîndu-și însă propria organizare ecleziastică. Grație atitudinii favorabile adoptată față de învățătura creștină, Bulgaria a fost practic primul centru important al culturii slave. În acest timp, Imperiul Bizantin i-a trimis pe cei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lumii creștine asupra întregului imperiu universal. În 925, după repetate încercări eșuate de a ocupa orașul, el s-a proclamat împărat al romanilor și bulgarilor. Centrul ecleziastic bulgar de la Preslav a fost înălțat de la rangul de arhiepiscopie la cel de patriarhie pentru a-i conferi șefului ei același titlu ca și cel deținut de conducătorul bisericii de la Constantinopol. Marea extindere a teritoriului bulgar sub Simeon poate fi cel mai bine apreciată examinînd harta 5. Bulgaria devenise cea mai mare putere din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Marea Adriatică (vezi harta 6). În 1346, Dušan se încoronase ca împărat al sîrbilor și grecilor, adăugînd mai tîrziu la acest titlu și pe cel de împărat al bulgarilor și albanezilor. Tot în 1346 a ridicat arhiepiscopia Pec-ului la rangul de patriarhie. Centrul politic al Serbiei se mutase și el la sud de la Raš la Priština, de aici la Prizren și în sfîrșit la Skopje (Skoplje, Üsküb). Sub domnia lui Dušan, Serbia a fost puterea majoră din Balcani, cu un teritoriu cuprins
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe care adesea îl prezida chiar el. După cucerire, odată cu înlăturarea împăratului și a oficialilor lui, o parte foarte mare a fostelor funcții ale acestora au trecut sub jurisdicția bisericii. Cu toate că, teoretic, cei patru patriarhi din Orient erau egali, practic, Patriarhia de la Constantinopol vorbea în numele întregii Ortodoxii, dobîndind astfel o poziție net superioară. De fapt, prin secolul al optsprezecelea, celelalte biserici ajunseseră să depindă de ea. Existau alte două biserici autocefale: cea de la Ohrid pentru bulgari și cea de la Peć pentru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de la Ohrid pentru bulgari și cea de la Peć pentru sîrbi. Acestea nu numai că nu erau egale cu cea de la Constantinopol, dar, pe la jumătatea secolului, deveniseră atît de slabe, încît oficialitățile ecleziastice din capitală au reușit să obțină desființarea lor. Patriarhia avea așadar sub jurisdicția sa întreaga Peninsulă Balcanică și insulele din mările Egee și Ionică, fiind deci centrul principal al ortodocșilor din Balcani. Deși sultanul fusese de acord ca așezările ortodoxe să fie administrate de patriarh și de un Sfînt
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
amestecau în alegeri decît atunci cînd era clar vorba de interesele statului. La rîndul lor, patriarhii se opuneau rareori politicii otomane. Alți înalți oficiali ai bisercii erau aleși sau destituiți de către patriarh sau sinod, dar era nevoie de acordul sultanului. Patriarhia deținea controlul deplin asupra bisericilor ortodoxe și a proprietăților acestora. Clerul se afla sub jurisdicția propriilor lui tribunale și era scutit de impozite. Biserica se bizuia financiar pe onorarii, donații și pe veniturile proprietăților ei. Îndatoririle temporale și puterea patriarhului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
enoriași din zonele respective. Un cler format din preoți de la cel mai umil rang pînă la patriarh exista pe tot întinsul Balcanilor. Mai mult, biserica și reprezentanții ei erau obișnuiți să lucreze cu autoritatea civilă și nu împotriva ei. Deoarece Patriarhia era atît de strîns legată de statul otoman, instituțiile ei nu puteau să nu reflecte declinul treptat și dezintegrarea tot mai clară a celorlalte instituții cîrmuitoare. Situația aceasta era deosebit de evidentă la vîrful ierarhiei și în cancelaria patriarhului însuși. Ca
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de numiri, în care au fost implicați treizeci și trei de candidați.7 Sumele provenite din cumpărarea funcției de patriarh au fost vărsate la bugetul bisericii pînă în 1763. Datorită cheltuielilor și a pierderilor enorme cauzate de corupția din interiorul organizației, datoria Patriarhiei ajunsese să fie în jurul anului 1820 de 1,5 milioane de piaștri turcești. Și alte instituții ortodoxe erau afectate de dificultăți asemănătoare. Dat fiind că aceste costuri erau transferate de sus în jos pe scara ierarhică a clerului, la nivelul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
religioasă, devenind membre ale societății musulmane. Existau puține șanse de convertire de la islamism la creștinism, întrucît un astfel de act era pedepsit cu moartea. În general, atît autoritățile creștine cît și cele musulmane erau interesate în menținerea unui statu-quo religios. Patriarhia apăra ortodoxia și împotriva altor confesiuni. În timpul dominației otomane, dușmanul principal era considerat a fi biserica catolică. Catolicismul era realmente inamicul numărul unu, fiind gata să lupte cu armele în mînă și intolerant față de alte credințe. Ortodoximul considera preferabilă stăpînirea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nici măcar de înalții oficiali ai bisericii, ci de un alt grup, oligarhia fanariotă, al cărei centru era Constantinopolul. Membrii acestui grup, al cărui nume provenea de la Fanar, sau cartierul farului, unde trăiau majoritatea creștinilor ortodocși și unde se afla sediul Patriarhiei, erau în mare parte de naționalitate greacă, dar el includea și italieni elenizați, români și familii de albanezi. Influența fanarioților deriva în primul rînd din marea lor bogăție, dobîndită în mare măsură prin pozițiile înalte pe care le ocupau în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al marinei și insulele grecești, și cel de domnitori ai provinciilor românești ale Valahiei și Moldovei. Rolul jucat de ei în administrarea Principatelor va fi discutat în secțiunea următoare. Vom analiza aici numai relațiile fanarioților cu guvernul otoman și cu Patriarhia. Importanța elementului creștin balcanic în administrația otomană a fost deja scos în evidență. Totuși, înainte de secolul al șaptesprezecelea, înaltele posturi din aparatul birocratic erau deținute aproape exclusiv de convertiți. Spre deosebire de aceștia, oficialii fanarioți își păstrau credința creștină și aveau legături
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
creștin balcanic în administrația otomană a fost deja scos în evidență. Totuși, înainte de secolul al șaptesprezecelea, înaltele posturi din aparatul birocratic erau deținute aproape exclusiv de convertiți. Spre deosebire de aceștia, oficialii fanarioți își păstrau credința creștină și aveau legături strînse cu Patriarhia. Primul fanariot care a obținut un post înalt a fost Panaghiotis Nikousios, pe care Ahmed Köprülü l-a numit mare dragoman în 1669. Acest post îi aducea și importante privilegii, cum ar fi să poată purta barbă sau să călărească
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la Tratatul de la Passarowitz (Požarevac). Ca transalatori și mediatori, diplomații fanarioți aveau firește ocazia să afle multe dintre secretele statului otoman și erau în legătură directă cu guvernele străine. Fanarioții din perioada aceasta erau de asemenea profund implicați în problemele Patriarhiei. Prin puterea lor financiară, ei puteau exercita într-o măsură foarte mare controlul asupra instituțiilor bisericii. Avînd permanent nevoie de bani, biserica apela desigur la laicii bogați. O mare parte a datoriilor Patriarhiei se datorau extinsei corupții a imperiului și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
erau de asemenea profund implicați în problemele Patriarhiei. Prin puterea lor financiară, ei puteau exercita într-o măsură foarte mare controlul asupra instituțiilor bisericii. Avînd permanent nevoie de bani, biserica apela desigur la laicii bogați. O mare parte a datoriilor Patriarhiei se datorau extinsei corupții a imperiului și nevoii de a cumpăra unele posturi și de a face o serie de alte plăți. În secolul al optsprezecelea, de exemplu, prețul postului de patriarh era destul de ridicat. Deși puțini candidați aveau banii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avînd grijă ca posturile vacante din administrația bisericii să fie ocupate de candidați obedienți. Perioada controlului fanariot asupra problemelor Ortodoxiei a coincis cu deplasarea accentului de pe universalism pe caracterul național grecesc, în special în privința vîrfurilor clerului. Greaca fusese întotodeauna limba Patriarhiei, dar nu și a majorității bisericilor balcanice. Bisericile slave, Patriarhia de la Peć, arhiepiscopia de la Ohrid și instituțiile ecleziastice românești foloseau în primul rînd slava veche bisericească. Exista și presupunerea că Patriarhia de la Constantinopol îi reprezenta pe creștinii ortodocși în general
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ocupate de candidați obedienți. Perioada controlului fanariot asupra problemelor Ortodoxiei a coincis cu deplasarea accentului de pe universalism pe caracterul național grecesc, în special în privința vîrfurilor clerului. Greaca fusese întotodeauna limba Patriarhiei, dar nu și a majorității bisericilor balcanice. Bisericile slave, Patriarhia de la Peć, arhiepiscopia de la Ohrid și instituțiile ecleziastice românești foloseau în primul rînd slava veche bisericească. Exista și presupunerea că Patriarhia de la Constantinopol îi reprezenta pe creștinii ortodocși în general și nu prioritar pe greci. Acest accent a suferit o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în special în privința vîrfurilor clerului. Greaca fusese întotodeauna limba Patriarhiei, dar nu și a majorității bisericilor balcanice. Bisericile slave, Patriarhia de la Peć, arhiepiscopia de la Ohrid și instituțiile ecleziastice românești foloseau în primul rînd slava veche bisericească. Exista și presupunerea că Patriarhia de la Constantinopol îi reprezenta pe creștinii ortodocși în general și nu prioritar pe greci. Acest accent a suferit o modificare în secolul al optsprezecelea. Acțiunea cea mai radicală a fost desființarea organizației de la Peć în 1766 și a celei de la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea o autonomie religioasă totală. Faptul că era situată atît de departe, înapoierea și sărăcia acestei zone făceau însă ca ea să dețină un loc lipsit de importanță în lumea ortodoxă. Centrul prestigiului și al puterii ortodoxe continua să fie Patriarhia de la Constantinopol. În ciuda faptului că aceasta nu controla bisericile gruzină sau rusească, nici una dintre acestea nu-i putea contesta autoritatea. Instituția gruzină era prea slabă, iar Petru cel Mare a desființat Patriarhia rusă. Biserica și statul rus erau totodată privite
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prestigiului și al puterii ortodoxe continua să fie Patriarhia de la Constantinopol. În ciuda faptului că aceasta nu controla bisericile gruzină sau rusească, nici una dintre acestea nu-i putea contesta autoritatea. Instituția gruzină era prea slabă, iar Petru cel Mare a desființat Patriarhia rusă. Biserica și statul rus erau totodată privite de Ortodoxie drept surse de ajutor financiar și de sprijin politic. Deși exista o mare rezistență în cadrul bisericii față de pătrunderea elementelor laice care reprezentau interesele fanarioților, viziunea acestui grup a influențat profund
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de cea mai mare parte a naționalităților negrecești. Printre primele măsuri luate de mișcările naționale bulgare, sîrbe și românești a fost cea de înlăturare a influenței grecești și de înlocuire a acesteia cu modelele naționale. Această reacție afecta firește prestigiul Patriarhiei de la Constantinopol și îi diminua eficiența în ceea ce privește influențarea popoarelor ortodoxe din Balcani. Mișcările naționale aveau să apară separat de, iar uneori împotriva celei mai înalte autorități religioase. Administrația provincială: comunitățile rurale În secțiunile precedente s-a pus accentul pe nivelurilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reprezenta controlul unei puteri europene și creștine, ea nu se bucura de sprijinul populației grecești. Principala fricțiune avea la bază aspectul religios. Spre deosebire de islamism, credința catolică era militantă și încerca să facă prozeliți. Am menționat deja că principalul inamic al Patriarhiei era catolicismul, în primul rînd datorită faptului că acesta constituia pericolul major cu care se confruntau așezările ortodoxe. Principiul conform căruia "turbanul Profetului era preferabil pălăriei cardinalului" avea să fie un element esențial al relațiilor greco-venețiene. În plus, administrația venețiană
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]