4,801 matches
-
în uliță se mai zbăteau să se apropie, bombănind și chicotind. Prefectul nu-și pierdu cumpătul. În clipa când vru să continue, primarul răcni energic: ― Oameni buni, faceți tăcere!... Tăcere!... S-auzim pe domnul prefect! Boerescu ținu apoi o cuvântare patriotică. Își umfla glasul, gesticula, se roșea. In gura lui, cu câțiva dinți de aur și alții falși, vorbele mari, de rigoare în astfel de ocazii, gâlgâiau ca niște bășici goale, care pocnesc inutil într-un bâlci unde oamenii cască ochii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Atunci noul prim-ministru se duse la fostul prim-ministru la tribună, îi strânse amândouă mâinile și apoi se sărutară pe amândoi obrajii. Deputații și senatorii, împreună cu publicul din tribune, acompaniară cu un uragan de aplauze scena aceasta de înfrățire patriotică. Mulți ochi se umplură de lacrimi și o duioșie înfioră chiar inimile cele mai rezistente. Numai prim-redactorul independent de adineaori nu-și ținu gura și spuse în tribuna presei: ― Pupăturile astea o să usture teribil spinarea țăranilor! Atunci Max Streșin
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
poporului, oficiosul noului guvern, nu se putu stăpâni și izbucni indignat: ― Nu-ți permit, domnule, să tulburi asemenea momente înălțătoare prin glume insipide, bune numai pentru presa dumneavoastră jidovească! Stan Răcani replică cu sânge rece: ― Ascultă, băiete! Cu indignarea ta patriotică eu fac ceva, căci se știe cât e de dezinteresată, dar ce-oi fi având cu presa jidovească tocmai tu, care, de, ești nițel cam jidov de-acasă? Streșin mai bolborosi câteva cuvinte de revoltă și, profitând de un nou
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
toate privind restabilirea ordinii și, în primul rând, autorizația de a decreta starea de asediu unde va fi trebuință. ― Asta-i, fraților! mormăi Stan Răcani cu ironia-i mult gustată de confrați. Ce-mi umblați mie cu mofturi și acadele patriotice! Că doar noi suntem stăpînii! Roșu, care nu scosese nici un cuvânt, zâmbi acum sarcastic și se întoarse după Titu Herdelea. Tânărul dispăruse. Zărise pe doamna Gogu Ionescu și ieșise s-o aștepte. Vroia să le spuie că Grigore Iuga, care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
studie dosarul cu rapoartele și harta județului. ― Domnilor, în maximum trei zile vreau să avem ordine, liniște și pace în județ! declară dânsul grav și solemn către cei patru șefi de autorități, în cabinetul său. Le ținu un mic discurs patriotic vibrant și energic. Făcu impresie. Primul-procuror, Toma Grecescu, slăbuț, spân și placid, se uita cu admirație la figura plină și impozantă a prefectului, care răspândea atâta siguranță. Căpitanul de jandarmi Corbuleanu aproba din cap fiecare cuvânt al noului său șef
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că am pus la dispoziția celor interesați un util instrument de lucru (după știința noastră, pentru prima oară în această formă), menit să contribuie la cunoașterea mai atentă a acestui important capitol al istoriei românilor și la definirea atitudinii civice, patriotice, necesare prezentului și viitorului nostru comun, într-o Europă unită. HOTARELE FIREȘTI ALE STATULUI ROMÂN Configurația geografică, relieful, așezarea continentală sau maritimă a regiunii, climatul, fauna și flora etc. influențează caracterul psihic, obiceiurile și moravurile unui anumit grup etnic. Între
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
motiv era în imposibilitatea de a urma modul general adoptat de organizarea normală a reprezentanței naționale. Această derogare de la legea generală trebuie să fie reproșată oamenilor politici precum și reprezentanților generali ai populației care au făcut această treabă, deși urmăreau scopuri patriotice înalte. 2.Că Parlamentul Republicii Moldovenești din Basarabia refuza printr-o întreagă serie de dispoziții și de acte determinate formal, într-o manieră hotărâtă, cu o stăruință încăpățânată, orice supunere politică față de România. 3.Că acest Parlament, „Sfatul Țării”, urma
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu deosebită satisfacție de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chișinău, din ziua de 27 august 1991, prin care a proclamat independența Republicii Moldova. Decizia Parlamentului Moldovei consacră aspirația profundă de libertate și independență a românilor de dincolo de Prut, hotărârea și spiritul patriotic manifestat în cadrul Marii Adunări Naționale, care a precedat sesiunea extraordinară a Parlamentului Republicii. Proclamarea independenței Moldovei încununează anii îndelungați și grei de luptă a fraților noștri moldoveni pentru apărarea identității naționale, a limbii și culturii românești, pentru înlăturarea vicisitudinilor la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
adevărată e ultima. A doua zi dimineața, pe 21, În gara din Timișoara vor ajunge trenuri cu muncitori din orașele din sud. Înarmați În grabă cu bîte confecționate din cozi de unelte, li se cere să participe la acest act patriotic și să vină pentru a curăța orașul de grupurile de vagabonzi și de golani plătiți de agenturi străine. Operațiunea eșuează dintr-o lipsă de sincronizare a organelor de partid locale, care ar fi trebuit să-i aștepte În gară și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vorbesc despre tunelurile de sub Casa Poporului, de sub clădirea Comitetului Central, de sub DÎmbovița, de sub tot Bucureștiul, unde forțele revoluționare au găsit arme și muniții și teroriști introduși În țară ca studenți străini, În special arabi - au fost prinși cîțiva de gărzile patriotice și se spune despre ei că par drogați, au priviri fixe, pupilele dilatate, s-au găsit asupra lor aparaturi și arme ciudate. În București se trage, se fac transmi siuni din zonele unde au loc schimburi de focuri. Se aud
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vîrstă stă și privește calm ce-a reușit să facă. Nu pare Încîntat, nu pare să vrea să mai spună ceva, se Întoarce senin spre televizor și urmărește imaginile din studio. Se fac apeluri la populația civilă și la gărzile patriotice, să nu mai acționeze individual, ci doar sub coordonarea armatei, pentru a Împiedica incidente tragice nedorite - s-au produs deja, se pare că au fost omorîți cetățeni nevinovați. De asemenea, populația civilă e Îndemnată să renunțe la actele de răzbunare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Și se vede cum Îi strălucesc ochii de admirație (Ai fugit din spital? Băi, dar ai ceva sînge În instalație! ) și Îmi promite că măcar pînă În gara din Craiova o să mă acopere el În caz că dăm peste patrule de gărzi patriotice. Apoi se vede cum caporalului, cînd gărzile patriotice deschid ușa compartimentului (niște adolescenți agitați, legați la cap cu fulare și purtînd niște brasarde tricolore), i se asprește aerul fin și Îi pune să cînte cîntece militare, să salute regulamentar un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
admirație (Ai fugit din spital? Băi, dar ai ceva sînge În instalație! ) și Îmi promite că măcar pînă În gara din Craiova o să mă acopere el În caz că dăm peste patrule de gărzi patriotice. Apoi se vede cum caporalului, cînd gărzile patriotice deschid ușa compartimentului (niște adolescenți agitați, legați la cap cu fulare și purtînd niște brasarde tricolore), i se asprește aerul fin și Îi pune să cînte cîntece militare, să salute regulamentar un superior, să numească trei piese din puștile cu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ce nu puteau să scrie singuri răspunsurile, alcătuia ea scrisorile. Erau calde și încurajatoare. La fel ca și sufletul celei ce le alcătuia. Vestea că o fată-soldat se află în orașul lor s-a răspândit repede printre ieșeni. Cum sentimentul patriotic era foarte puternic în acele zile când soarta României se afla în primejdia dispariției, Ecaterina a început să fie invitată al diverse întâlniri, prin alte spitale, prin școli, prin unități militare, prin diverse instituții publice. Ea povestea oamenilor tot felul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
a prăpădit și Maria Zaharia, copila eroină despre care aproape nimeni nu mai vorbește și nu mai scrie astăzi. Târziu, foarte târziu, cinematografia românească a realizat un film dedicat eroinei: „Baladă pentru Măriuca”. Un film emoționant, mai ales prin mesajul patriotic transmis. în acel film, rolul copilei Maria Zaharia a fost interpretat deosebit de convingător de o elevă din satul Mânjești, județul Iași. Fiica învățătorilor Hudescu. La maturitate, Brândușa Hudescu nu s-a făcut artistă, ci profesoară. în mod sigur, ea a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
Maria Zaharia a fost interpretat deosebit de convingător de o elevă din satul Mânjești, județul Iași. Fiica învățătorilor Hudescu. La maturitate, Brândușa Hudescu nu s-a făcut artistă, ci profesoară. în mod sigur, ea a cultivat în conștiința elevilor și sentimentul patriotic. Iat-o pe micuța Măriuca ÎBrândușaă într-o scenă din acel film.
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
Jeanne a îngenuncheat la picioarele suveranului, șoptind: - Bunule rege, s-a făcut voia lui Dumnezeu. Atunci, celebra catedrală din celebrul oraș, care nu de puține ori a preluat rolul de Capitală a Franței, a fost cuprinsă de o impresionantă revigorare patriotică, cu ample ecouri în conștiința francezilor. Prezicerile vocilor divine erau împlinite. Jeanne d’Arc era satisfăcută. Recunoscătoare, patria a supranumit-o „Fecioara din Orléans”. Nici recunoștința regelui proaspăt uns nu a întârziat prea mult față de serviciile aduse de tânăra țărancă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
Vinuri din Tokyo, în lipsă de evenimente, tocmai era în curs de desfășurare concursul inter redacțional de leapșa pe ouate când... ...undeva, departe, îl redescoperim pe Ghelasse, corespondent voluntar la Expresul, tânăr cu originea sănătoasă, mama sa născând corect și patriotic încă patru pramatii. Ghelasse pivotă brusc pentru a salvgarda sticla aproape goală, moment în care ușa îl plesni peste frunte, ca și cum cineva uitase ceva. Interveni Calache, absolvent al unui curs de prim ajutor la pompieri. După primele șase palme Ghelasse
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
moment nu m-am mirat prea tare, mai ales că, simultan, și prețul pachetului de țigări urcase cu cinci mii... Următoarele imponderabilități s-au săvârșit fisionabil la băcănie, la cizmar,la...cam peste tot. Primul gând a fost unul profund patriotic: să mă pun în slujba Guvernului pentru a fi studiat,cercetat, analizat și folosit, dacă Patria ar cere-o, ca o nouă și terifiantă armă strategică. Gândului I-a urmat fapta și iată mă la ghișeul de bilete al gării
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
aflate pe aceeași linie de reînviere a istoriei , numai că „În bătaia vânturilor” este și mai îndepărtată, și în mare parte, nescrisă în colecții de ziare (fără a mai adăuga calitatea cărții de roman). „În bătaia vânturilor” are un iz patriotic și oleacă de mândrie națională, dacă ne gândim la capacitatea nativă a unui român de a se afirma într-o societate ostilă nouă. „Un valah împuțit” - cum ne gratifică ungurii cu închipuitul lor blazon nobiliar - a fost la fel de bun ca
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93034]
-
autosuficientă, narcisiacă, lacom-egoistă, pleziristă, mai totul fiind încropit, ezitant și ambiguu în evoluția ei, în flagrant sau nonșalant dezinteres față de ființa națională. Știu, știu... și mă grăbesc s-o spun: de cealaltă parte a existat, subțiratică, e drept, dar intens patriotică, și boierimea autohtonă, cea care a știut, la limită, să treacă peste individualismul beton și dezbinarea cumplită care-o carac terizează și să-l accepte, după valuri de furie și redute pam fletare, pe Carol I. Odată aluvionate circumstanțele istoric
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
aflam, sufocat de mândrie, cum l-am bătut noi măr pe "slăvitul" Soliman la Podul Înalt și cum nici uriașa armată condusă de însuși Mahomed al II-lea nu l-a putut îngenunchea pe Domnul Moldovei. Nu-mi plac chiotele "patriotice". Patriotismul nu se răcnește. Cum nici rugăciunile nu se zbiară. Dar, uitîndu-mă la sabia lui Ștefan, ușor pătată de timp, simt că nu mai am detașarea dinainte și îmi spun, cu O satisfacție orgolioasă, că turcii au putut să aducă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fi-n curând gata, el mai scrie într-un basm și într-o dramă populară. Basmul e mai gata și în stil are ceva din maniera lui Pop-Florentin. Asupra împrejurărei că din Transilvania căpătați scrieri a căror caracteristică e fraza patriotică aș putea să vă citez două cauze. Una: că în genere transilvănenii au foarte puțină aplecare și talent pentru artă, și a doua: că într-adevăr sânt nenorociți cu căpcăunii ciia de unguri. Dac-ați cunoaște mai de-aproape tendințele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
lor, simțământul neputinței față cu pericole ce-i amenință, iată ceea ce-i face nenorociți înainte de-a o fi chiar, iată ceea ce-i lipsește de liniștea sufletească cerută pentru produceri literare, ceea ce-i face necapabili de alte producte decât fraza patriotică. E o idee impusă cu putere, care predomină și întunecă pe celelalte, tot așa precum o idee fixă face cu neputință liniștea sufletească îndată ce se reflectează numai umbra ei pe țesătura celorlalte cugetări. Mie-mi pare că nu sânt aspirațiuni
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dau de unde au, // dar de unde nu au nici Dumnezeu nu poate lua. Cumcă în ei simțământul de [2r] naționalitate e de o intensivitate neobicinuită la noi găsim dovezi unde numai aceste pot fi găsite. Arătați-mi la noi un oraș patriotic ca Brașovul d. es. - și, nota-bene, Brașovul nu-i decât parte românesc; cei bogați și mulți sânt încă tot sașii. Și cu toate acestea sânt nesiguri de esistența lor națională îndată ce mașina deznaționalizătoare a statului maghiar îi va apuca - nu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]