18,023 matches
-
anul 1950 într-o comună din județul Vâlcea, Valea Mare, satul Drăganu, aciuat în copaia dulce a râului Cerna. Absolvent al Facultății de Filozofie din București, în 1973, profesor de Psihologie, Pedagogie, Filozofie, Limba și literatura română la un liceu pedagogic... aproape toată viața! Colaborează la mai toate ziarele și revistele centrale, are momente poetice la Radio și televiziune. În cei 40 de ani de creație literară, cu ajutorul Domnului, a dat o operă literară bogată în toate genurile literare, pentru care
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
anul 1950 într-o comună din județul Vâlcea, Valea Mare, satul Drăganu, aciuat în copaia dulce a râului Cerna. Absolvent al Facultății de Filozofie din București, în 1973, profesor de Psihologie, Pedagogie, Filozofie, Limba și literatura română la un liceu pedagogic... aproape toată viața! Colaborează la mai toate ziarele și revistele centrale, are momente poetice la Radio și televiziune. În cei 40 de ani de creație literară, cu ajutorul Domnului, a dat o operă literară bogată în toate genurile literare, pentru care
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
București, Editura Cartea Românească, 1983 Monica Spiridon, Omul supt vremi: eseu despre Marin Preda, romancierul, București, Editura Cartea Românească, 1993 Andrei Grigor, Marin Preda - incomodul, Galați, Editura Porto-Franco, 1996 Cornel Munteanu, Marin Preda: fascinația iubirii, eseuri, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996 Mariana Șipoș, Dosarul „Marin Preda”. Viața și moartea unui scriitor în procese-verbale, declarații, arhive ale Securității, mărturii și foto-documente, Timișoara Editura Amarcord, 1999 C. Turturică, Cum a murit Marin PredaRodica Zane, Marin Preda, monografie, antologie comentată, receptare critică, Brașov
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
să înțeleagă de ce seara de Pesah se deosebește de celelalte seri și pune întrebări cu tâlc. Seara începe, așadar, cu un exercițiu de gimnastică intelectuală. Autorul Hagadei - îndrumătorul pentru defășurarea ceremoniei de Pesah - trebuie să fi fost conștient că sarcina pedagogică a taților nu va fi ușoară și se străduiește să dea sfaturi: cum să dai explicații fiului înțelept, celui rău, celui naiv-bleg și celui care nu e nici măcar capabil sa pună întrebări. Se pare că niciodată nu a fost simplu
O SEARĂ DE GIMNASTICĂ INTELECTUALĂ ŞI EXERCIŢII DE MEMORIE ŞI EMPATIE de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368865_a_370194]
-
o formă de remarcare personală, reunind știința cu jocul. Pe lângă metoda de a-i menține treji pe copii, pentru adulți acest dialog era o cale de educație și instruire a acestora. Dialog pentru a menține atenția, dar și ca metodă pedagogică. Îmi amintește de poezia „Trei fețe” de Lucian Blaga: „Copilul râde: „Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!/ Tânărul cântă: Jocul și-nțelepciunea mea-i iubirea!/ Bătrânul tace: Iubirea și jocul meu e-nțelepciunea!”. Fiecare număr corespunde unei strofe: cântecul are
CÂNTEC DE PESAH de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368875_a_370204]
-
mobilier, încălzire și se adresează, în primul rând, comunităților mici și mijlocii care se confruntă cu dificultăți. Mihai Lupu a motivat orientarea programului spre biblioteci, deoarece au spațiul și echipamentul necesare, cunosc comunitatea, lucrează în rețea, au personal cu pregătire pedagogică. Pentru buna funcționare a proiectului sunt necesare crearea unei baze de necesități, o colaborare cu instituții care pot dona obiecte materiale și bani pentru dotarea bibliotecilor cu fond deficitar. De implementarea proiectului în județul Prahova se va ocupa AnneMarie Fabian
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Paris și reunește 8 țări: Franța, Italia, Spania, Portugalia, Republica Cehă, Bulgaria, România. În cadrul Programului "CinEd", profesorii, educatorii, operatorii culturali au acces la un catalog online de filme europene (ficțiune, animație, documentare, filme recente sau de patrimoniu), însoțite de materiale pedagogice și de informații folositoare în lucrul cu elevii la clasă. Filmele și materialele sunt traduse în mai multe limbi străine și pot fi proiectate și în sala de clasă și la cinema. Cei interesați pot avea acces gratuit la toate
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
gimnaziale și liceale. Între anii 1959-1964 a fost student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. În 1964 a devenit redactor la revista „Lumea” și a debutat în revista „Gazeta literară”. A fost preparator la Institutul Pedagogic de trei ani din Craiova și asistent, lector, conferențiar, profesor universitar la Facultatea de Filologie din Craiova. În 1973 și-a luat doctoratul în filologie, cu teza „Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin”, la Universitatea din București
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
în 1984, a participat la peste 150 de expoziții organizate în țară și în străinătate. Inga Edu s-a născut la 19 iulie 1978 la Chișinău, Republica Moldova. A studiat la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chișinău, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chișinău. Este asistent universitar la U.P.S. „Ion Creangă”, Chișinău, membru al UAP din România, filiala Ploiești și al UAP din Republica Moldova. A participat la numeroase expoziții din țară și din străinătate. Pavel Șușaru a stabilit
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
matern. File din marea bătălie pentru limbă”, Editura Hyperion, 1990 (în colab.); „De la grotesc la sublim. Note de cultivarea limbii”. Biblioteca revistei „Limba română”, Chișinău, 1995. Universul său liric îl descoperim în volumele de poezie: „Surâsul Giocondei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997; „Trenul cu un singur pasager”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998; „Azur”, Editura Augusta, Timișoara, 2002; „Câte-s visele, multele...”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „Coloana Infinitului”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „De-a alba - neagra”, Editura Muzeul
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
colab.); „De la grotesc la sublim. Note de cultivarea limbii”. Biblioteca revistei „Limba română”, Chișinău, 1995. Universul său liric îl descoperim în volumele de poezie: „Surâsul Giocondei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997; „Trenul cu un singur pasager”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998; „Azur”, Editura Augusta, Timișoara, 2002; „Câte-s visele, multele...”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „Coloana Infinitului”, Editura Pro Transilvania, București, 2003; „De-a alba - neagra”, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2006; „Roată de olar”. Sonete, Editura Pro Transilvania
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
splendidă și evocatoare. Domnul D. Mariu Chicoș Rostogan, pedagog de școală nouă scoate ultimii trei din catalog la tablă. Cu tot ajutorul acordat trebuie în final să conchidă: „Trei doamne și toți clei”. O mică caracterizare a propriei sale activități pedagogice. Trei este totuși mult. Avem doar două televiziuni mai acătărrii de actualități (din vreo 20). Interesant este că fiecare are un specific propriu care o caracterizează, un muțunache:1. Realitatea ... Anti regal și 2. Antena 3 ... Anti băsescu (a devenit
TREI DOAMNE ŞI TOŞI TREI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369814_a_371143]
-
tuneluri, poduri lungi sau înalte, tablouri, opere lirice sau epice constituie în parte sau în ansamblu entități culturale. Dar asimilarea de către om nu este unitară. Unul este atras de tehnica din romanele lui Jules Verne pe când altul de bogăția detaliilor pedagogice din același roman. Citind deci aceeași carte diferiți indivizi rețin diferite aspecte ale operei. Doar cele reținute constituie cultură asimilată. De aici expresia „din vânt”, adică fără un efort direcționat. - Noi, inginerii, suntem de obște considerați cei mai inculți dintre
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
mor de foame. - Cine va educa deci copilul ? Bănuiesc că părinții sunt ocupați a face bani. - Ați pus punctul pe i. Ce este de făcut ? - Cum se comportă școala ? - Acolo o altă problemă. Profesori, foarte bine instruiți și cu simț pedagogic sunt plătiți cu o retribuție de mizerie care abia ajunge întreținerii traiului de zi cu zi. Ținuta vestimentară, nivelul cultural și chiar instruirea perpetuă căci totul evoluează nu pot fi satisfăcute “din lipsuri financiare” . În cel mai bun caz profesorul
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
m-ați ajutat să formulez problemele. - Eu aș sugera să puneți accent pe rezolvarea celor 7 ani de acasă. Poate există bunici, mătuși etc. care se pot ocupa de copii. Dar atenție dragostea strident afișată nu este nicidecum o metodă pedagogică. Copilul trebuie să muncească spre ași câștiga răsplata. Dacă nu va conștientiza remunerația muncii efectuate va fi un handicapat, ușor de atras spre droguri sau alte acțiuni reprobabile. Părinții și Bunicii pot primi sfaturi competente de la parohii care îi păstoresc
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
2016 Toate Articolele Autorului În memoriam Prof. univ. dr. doc. ing. SIMION HÂNCU Făcea parte din aceeași familie cu Lagrange, Euler sau Pascal ca intensitate de trăire a matematicii, dar și ca responsabilitate a actului de cercetare și, bineînțeles, a celui pedagogic, unde era de-a dreptul fascinant. Dacă aș adăuga aici și alte nume reprezentative ale domeniului, consider că tot ar fi prea puțin în raport cu valoarea pe care și-a construit-o în ani de muncă Simion Hâncu. Știu, știu, citind
ДО СВИДАНИЯ, МОСКВА! (LA REVEDERE MOSCOVA!) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370509_a_371838]
-
Lupta pentru sine și alții, Înălțare(elevare) spirituală, Armonie. - 3. LUCIA ANUCUȚA. Cel de al treilea personaj (actant) al Anuarului este o altă Mare Doamnă Lucia Anucuța, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Timiș și psiholog la Liceul Pedagogic”Carmen Sylva” din Timișoara. Spicuim din Interviul luat de Doina Drăgan. - “Cuvântul cheie care definește viața este iubirea față de oameni. Este leit-motivul vieții mele. Din ea derivă tot ceea ce sunt eu ca personalitate.” ... Mă atrage actul creației din punct de
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
sa, proaspătul institutor s-a preocupat atent și permanent de studierea experienței proprii și pe a altor colegi mai vârstnici, pe care, la rândul său, a împărtășit-o sub formă de îndrumări, conferințe, manuale sau lucrări metodice. Cunoscând din lucrările pedagogice din Ardeal metoda fonetică și scriptolegă (cu care, de altfel, vor face cunoștință dintr-un manual al lui M. Schwartz), Ion Creangă și câțiva colegi, institutori ca și el (C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
de Ion Creangă, din 1880, pentru faptul că ea cuprinde în prefață ideile proprii ale lui Creangă în privința predării limbii române. După desființarea Institutului Vasilian, prin osârdia lui Alexandru Odobescu, ministru al Instrucțiunii, la 8 ianuarie 1864 se dechide Institutul Pedagogic de la Trisfetite din Iași, condus de Titu Maiorescu, între primii 22 de cursanți aflându-se și diaconul fără simbrie de la Biserica Bărboiu - Ion Creangă. Cursul de pedagogie susținut de Titu Maiorescu stârnește admirația studentului său, deosebit de înzestrat pentru nobila misiune
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
primii 22 de cursanți aflându-se și diaconul fără simbrie de la Biserica Bărboiu - Ion Creangă. Cursul de pedagogie susținut de Titu Maiorescu stârnește admirația studentului său, deosebit de înzestrat pentru nobila misiune de dascăl, care aprecia lecțiile profesorului bazate pe știința pedagogică și pe practica la clasă deopotrivă. Încă din anul I de școală normală, începând cu 6 mai 1864, semna ca învățător suplinitor (neplătit) în condica școlii de la Trei Ierarhi. La începutul anului școlar următor ține locul lui I.Beiu, institutor
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
îl apreciază ca pedagog - „un cap luminat”-, scoțând în evidență faptul că prin „metoda nouă, preconizată de el...făcea un pas decisiv în direcția metodei fonetice analitico-sintetice a zilelor noastre”, George Călinescu este mai circumspect în aprecieri. După ce „ghicește...arta...pedagogică (a lui Creangă, n.n.)” din „...cărțile lui și din amintirile normaliștilor”, găsește că „întrebările, în duhul «Povățuitoriului», pe care le punea ca să ajungă pe calea socratică la definirea noțiunilor erau hazlii, ba chiar puțin cam năstrușnice” ... întrebări care „...trebuie să
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
mult de Eminescu”. Ca dascăl, Ion Creangă rămâne actual, în primul rând prin felul în care a preconizat predarea scris-cititului, apoi prin felul cum a contribuit la dezvoltarea conversației euristice ca metodă, prin faptul că a aplicat în practică principii pedagogice științifice, respectând particularitățile de vârstă și școlare ale elevilor. Prin vocație și talent, dar și printr-o muncă asiduă de cercetare, Ion Creangă a reușit să fie un dascăl înaintat al vremii sale și un pedagog și didactician de anticipație
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
din greu pentru a-și putea întreține familia fiind, în același timp sau rând pe rând, meditator, copist de roluri, sufleur, corector de noapte, profesor de gimnaziu, revizor școlar (Radu D. Rosetti scria de el în această postură: „Școala lui pedagogică ajunge la concluzia că nu elevul este vinovat atunci când nu știe lecția, ci profesorul, fiindcă n-a fost în stare să se facă îndeajuns înțeles de elev - și atunci firește toată străduința lui tinde spre acest scop.”), berar (nu pot
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
orașul Hăncești. Din anul 2009 până în prezent este Președintele Secției de Grafică a Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova și Vicepreședinte al Asociației Române pentru Ex-Libris. În anul 2004, devine Fondatorul Concursului de Caligrafie ,, Crinii Latini ,, . Este lector superior la Universitatea Pedagogică de Stat ,, Ion Creangă ,, și Membru al AIAP - UNESCO. Despre expozițiile Domniei Sale, aș aminti cele din Republica Moldova de Ex-libris în anul 1991, de grafică în anul 1996, de pictură și grafică din anii 2004, 2007, 2009 cât și cele internaționale
VALERIU HERȚA, CU O PERSONALĂ DE GRAFICĂ LA BRĂILA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362652_a_363981]
-
că nu aș fi ajuns scriitor. Sau poate ajungeam scriitor, dar nu cum sunt și cum îmi place să cred că reprezint azi. Căci rădăcinile mele sunt acolo, în satul meu și sunt foarte adânci. Eu am urmat cursurile Liceului pedagogic, deoarece era mai sigur pentru părinții mei care-și doreau să ies cu o meserie, să îmi pot câștiga pâinea singur, acesta fiind argumentul în alegerea acestei școli. După aceea, bineînțeles că am urmat și cusurile Facultății de Litere la
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]