4,422 matches
-
3.2. Lumea arabă în geostrategia principalilor centri de putere - o geografie a intereselor strategice economice și militare Veșnic situat în postura de limes la periferia unor blocuri teritorial-geopolitice, spațiul arabofon pare că s-a obișnuit cu acest rol de periferie intermediară pe care, în timp, a învățat să și-l asume și să-i folosească valențele funcțional-spațiale. În fapt, ne aflăm în fața unui model geopolitic regional bazat pe o interesantă formulă de adaptabilitate politico-spațială, pe fundalul unui context de permanentă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
VII - XIII), lumea arabo-maură s-a plasat pe o nișă interstițială mediteraneeană de separație între Europa, Asia de sud și Extremul Orient asiatic. Odată cu al doilea ciclu de glorie al Islamului (“ciclul otoman”), arabitatea a devenit un segment spațial la periferia sudică a Imperiului turc, ce a început însă treptat să intre în atenția puterilor europene (Marea Britanie, Franța, Spania, Italia) de la mijlocul secolului al XIX-lea. După 1918 spațiul arab a devenit un mozaic teritorial al hegemoniilor europene, extinse de facto
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
un mozaic teritorial al hegemoniilor europene, extinse de facto inclusiv asupra celor câteva state arabe devenite independente (Arabia Saudită, Egipt, Irak). Astfel, din perioada interbelică domeniul arab a căpătat atributele unui spațiu intermediar transmediteraneean interpus între lumea veche încă europocentristă și periferiile sale coloniale îndepărtate din Africa și Asia meridională; pe aceste coordonate relaționale spațiul arab începe acum să-și piardă caracterul de spațiu de separație și să devină tot mai mult un spațiu de racord între arealele menționate, “străpuns” de tot
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ale cunoașterii. De ce? Pentru că există cunoaștere în afara cunoașterii oficiale/oficializate. Pentru că acțiunea puterii (social-politice), de cele mai multe ori, nu atinge toate domeniile de cunoaștere autentică, de cunoaștere dezinteresată; domenii ce sunt prezente, la un moment dat, într-o societate, chiar dacă la periferia discursului oficial. Este doar o iluzie că întreaga cunoaștere a unei societăți se dezvoltă în raport cu puterea social-politică, iar orice posibilitate independentă de cunoaștere ar fi determinată de jocurile puterii-cunoaștere ale instituțiilor social-politice. Ceea ce pot face instituțiile este să se reformeze
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu vor putea să le depășească întotdeauna. De asemenea, la sfîrșitul deceniului următor, mai multe partide socialiste se vor găsi într-o situație precară în fața progresiei anumitor partide comuniste și acestor noi forme de extremă stîngă care se dezvoltă la periferia lor: mai puțin ca niciodată, socialismul pare să fie prezent la rendez-vous-urile istoriei din 1968 și aceasta, nu numai în Franța. Totuși, după aceste două decenii de "traversare a deșertului", mișcarea socialistă va fi în măsură să întreprindă o mare
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a elaborării pașilor pe sârma (portativul) suspendată a recitalului. Actor în jocul aparenței și esenței, Bacovia face figură de diletant, deși dă probe copleșitoare de profesionalism, locul său în istoria literaturii nefiind nici acum unul definitiv. Din locul său predilect periferia vâltorii umane opozabilă inaptitudinii lui de fond, poetul pare să transmită în direct, folosind "cuvinte ce nu mai fuseseră spuse". Deși par precare însăilări provizorii, ele sunt numai bune pentru a conjura primejdioasa vecinătate a absurdului, infernul sinonim cu golul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
majoritatea confesională a populației, așa cum se întâmplă înArabia Saudită, unde capitala Riyad a fost încă din secolul al XVIII-lea centrul spiritual al islamismului sunit de factură wahhabită, în jurul căruia s-a coagulat formațiunea statală și dinastia saudită, iar spre periferii se regăsesc minoritățile șiiților, ibadiților și suniților de alte orientări. În alte situații însă, capitala este situată în aria locuită de o minoritate confesională, dar care în perimetrul respectiv deține majoritatea și deține, de asemenea, puterea politică în stat. Este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
spațiului arabofon: nucleul din vestul Yemenului s-a dezvoltat pe un aliniament de dublu contact, respectiv la contactul munților Yemenului cu platoul Hadhramaut în est și cu câmpia litorală Tihama în vest. nucleul din jurul capitalei Damasc se află situat la periferia deșertului Sirian, la contactul cu munții Antiliban. nucleul iordanian din arealul Amman - Irbid, la contactul deșertului cu arealul mediteranolevantin. 2.2.6. Frontierele arabe - barometrul (in)stabilității regionale Frontiera joacă un rol central în geografia politică din perspectiva în care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de mișcare ale eroilor. El este periferic într-un singur caz, al rătăcitorilor ca Lică Trubadurul, pentru că rangul nu le permite înaintarea spre centrul acestei dispoziții spațiale de rang și poziție socială a orașului. De la "hoinăreala" burlăciei la retragerea spre periferie, centrifugă, a celor asemenea lui, mișcările lui Lică semnifică poziția subalternă, conștiința ei, și desigur voința forțării limitelor. Cum procedează nu de puține ori, autoarea lansează sugestia metonimică plecînd de la împrejurarea concretă care implică "locația": "...își zise că duduia Mari
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare, în aparență la voia unor valuri capricioase, în realitate după legile noi ale aluviunilor. În felul acesta, toți intimii lui Lică, mahalagii din trupul orașului, fusese izgoniți spre periferie (s. n.)." FASCINAȚIA ASCUNSULUI ...generează, în romanul privirii nesățioase, veritabile puneri în scenă ale actului perceptiv. Universul Hortensiei Papadat-Bengescu se alcătuiește din viziuni arhitectural-ambientale întretăiate: camera de primire, salonul de boală și salonul de bal (reunite în palatul Walter), palatul de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
camuflînd-o, ieșirea spre lumina interioară. Sub semnul azilului pentru nefericiții soartei se deschide, în schimb, lumea subteranei în romanul Zahei orbul. Pitorescul, grotescul humoresc al vieților sordide apar drept contururi stilistice ale unei atmosfere care tinde să evoce, literar, celebrele periferii (spațiale și, consecvent, umane) imaginate în operele unor Victor Hugo sau Charles Dickens. Spitalul este primul teatru al reprezentării epice: plin cu oameni de aceeași categorie, încremeniți în starea lor vegetativă față cu o viață care se desfășoară în afara lor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
parcurge de fiecare dată calea spre centrul micii comunități, insolitat și cu aerul că lucrurile îl ignoră, așa cum le ignoră el, orbul. În fapt, pătrunzînd, pînă la a o ocupa, scena acțiunii principale. Narațiunea construiește metodic aceste spații ficționale ale periferiei, adăugînd mereu excepției (naturii outsidere a azilului, închisorii) o legitimare prin care se înfățișează precum o lume de sine stătătoare. De neocolit, caracterul închis (simbolic și concret, carceral) al restrînsului univers provoacă însă, creîndu-i un loc de manifestare, mijlocul imaterial
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nenorocirile, psalmistul afirmă tăios, într-un moment de "exasperare antidivină" (N. Balotă): "Mă clatin din întregul arcuirii mele/ știind că fără vină Tu nu mă vei lăsa". Fătălăul Fătălăul este una dintre poeziile tipice pentru modernism, care înfățișează lumea de la periferie, anormalitatea, excepția. Variantă a androginului, Fătălăul este ironizat și caricaturizat, are însușiri mitice, în amestecul lui de diabolic și divin: "Subsuoară/ De fecioară,/ Ai picioare/ Domnișoare/ Solz de sticlă-n unghie/ Ochiul tău înjunghie". Într-un limbaj familiar, poetul face
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
moravurile societății, dramaturgul utilizează satira și sarcasmul, creionează tipuri umane, tipologii, a vrut să contribuie la îndreptarea moravurilor sociale. O noapte furtunoasă este o comedie a moravurilor de mahala, care aduce în scenă aspecte sociale și psihologice ale oamenilor de la periferia societății. O scrisoare pierdută este o comedie realistă de moravuri politice ilustrând dorința de parvenire a burgheziei în timpul campaniei electorale. Caragiale satirizează corupția, incultura, prostia omenească; e un observator lucid al societății omenești. În povestirea tragică Inspecțiune, tema este aceea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
simte plăcere și zone care la atingere îi provoacă iritare. Plecând de la aceste particularități, fetele se pot împărți în două categorii: cele care se excită în zona sânilor și cele care nu simt mare lucru acolo. Sânii trebuie mângâiați dinspre periferie spre vârf; cea mai plăcută abordare se resimte pe fața inferioară, acolo unde ei se sprijină de obicei pe sutien; pentru aceasta, partenerul trebuie s-o îmbrățișeze pe fată din spate, dându-i senzația de protecție. Cea mai voluptuoasă parte
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de stimuli de la nivelul creierului și nici măcar de stimuli locali. Din intimitatea erecției După cum ai văzut mai sus, componenta cea mai simplă a erecției tale este arcul reflex dintre penis și măduva spi nării. Acest arc reflex conține: stimulul de la periferie, calea de transmitere către măduvă (un nerv), centrul sacral al măduvei, calea de transmitere către periferie și organele efectoare (vasele de sânge). Astfel, în plăcutele momente ale masturbării, stimulii produși prin frecare ajung la centrul sacral din măduva spinării, iar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai sus, componenta cea mai simplă a erecției tale este arcul reflex dintre penis și măduva spi nării. Acest arc reflex conține: stimulul de la periferie, calea de transmitere către măduvă (un nerv), centrul sacral al măduvei, calea de transmitere către periferie și organele efectoare (vasele de sânge). Astfel, în plăcutele momente ale masturbării, stimulii produși prin frecare ajung la centrul sacral din măduva spinării, iar de acolo se trimit impulsuri nervoase către rețeaua de artere din corpii cavernoși ai penisului; acestea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
unui om de teatru. Ironist, însă nu satiric direct, el nu spune lucrurilor pe nume și nu le înfățișează așa cum sunt, ci le prezintă de-a-ndoaselea. Cu o intuiție precisă a lucrurilor, știe de pe acum să schițeze aspectele urbanisticii gloduroase a periferiilor bucureștene, înainte de a trece la înfățișarea mahalagiilor în comedii. Desigur, începuturile lui nu prevestesc pe marele scriitor, dar nici nu-l dezmint. Debuturile sale sunt ca și acordurile sigure ale unui instrumentist stăpân pe sine, care își câștigă măiestria fără
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
când așezămintele acestei lumi se schimbă spectaculos (se schimbă, spunea cineva, până și ideea de schimbare), nu e poate lipsit de interes să aruncăm o privire asupra unei chestiuni la fel de vechi ca istoria însăși, aceea a raportului dintre centru și periferie, dintre culturile mari și cele mici. A curs multă cerneală pe această temă și suntem încă departe de a ne putea odihni în consens. Noile generații preiau obsesii îndelung pregătite de istorie și le sporesc vigoarea. Cum trebuie să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
diverse organisme cu putere de a influența deciziile. E o deplasare semnificativă de interes spre "lumea a treia", spre "marginali", și tematica însăși a congresului abia închis a trebuit să exprime această realitate. De unde preocuparea pentru relația dintre centru și periferie, metropolă și colonii, relație de care s-au ocupat destui istorici. Să mai adăugăm că masivul aflux de tineri la ultimul congres e un fapt la fel de semnificativ. Nu sunt ei, ca în grupul de la Universidad Computense, acei "portadores de antorcha
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ne facă nouă plăcere"19. De aici și luciditatea intelectualilor latino-americani în ceea ce privește valorile sale culturale. Urmași ai culturii latine și franceze, dar provenind, în același timp, dintr-o țară că Spania, care, ca oricare alta țară ce făcea parte din periferia "barbara" a Europei, nu a avut parte de o Renaștere în sensul strict al cuvântului, raționalist și științific, crescuți într-un continent nou și imens, scriitorii latino-americani se simțeau mai pregătiți să-i simtă și înțeleagă pe Dostoievski, Tolstoi, Kierkegaard
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
e destul. Sábato ajunge la o sentențiozitate ritmata, contagioasă, care se desfășoară într-un fel de versete intense, expresii ale credinței sale în puterea vieții: "am scris pentru a nu muri", "din matematici m-a atras transparență", "numai ateii de periferie afirmă prezumțios că, după viața această, nu mai este nimic", "știință nu îl salvează pe om", "visul e o suburbie a morții"70, sau, poate, cel mai dramatic dintre aceste verdicte este că rațiunea nu e de nici un folos în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ieșea de acolo. Era, cum am zice azi, un fel de depozit cu alimente. Și așa a salvat satul de foamete și boală. În amintirea acelei vremi, locul se cheamă până azi Râpa lui Antohi”. IV OBSERVAȚII LINGVISTICE Situate la periferia sistemului lexical al unei limbi, numele proprii (de loc - toponime și de persoane, inclusiv porecle - antroponime ), deși se află într-un raport condiționat și explicit cu numele comune (apelative), au, totuși, un statut propriu. Dar, fapt explicabil, pe lângă concordanțe între
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
economică a determinat o creștere economică negativă dureroasă de -7,1% din PIB, după cum rezultă din datele furnizate de către Banca Națională a României 224. Aceste date au rolul de a avertiza România să nu transforme statutul său din punct de vedere geografic de periferie a Uniunii Europene, într-unul și la nivel economic. Un element încurajator vine din analiza nivelului indicelui european al inovării. Operând cu "european innovation scoreboard", constatăm că, dacă în anul 2005 se preconizau nu mai puțin de cincizeci de ani
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
funcțional teritoriale ce se desfășoară la nivelul arealului în cauză și care definesc personalitatea sa în spațiul politico-geografic mondial. Este vorba despre trei categorii de componente calitativ-spațiale, respectiv integrarea spațială, stările de conflictualitate și raporturile complexe exprimate de binomul centru - periferie. Aceste trei coordonate forjează identitatea de stare a unui subiect teritorial și dau măsura valențelor sale de potențialitate pe harta politică. În cazul lumii arabe, parametrii și distribuția spațială a acestor mărimi, admit și confirmă caracterul intermediar al spațiului arabofon
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]