7,838 matches
-
de-o parte, care o determină să justifice ca rațional faptul împlinit; raționalizarea abstractă, pe de altă parte, care închide existența în Idee și Universul în Sistem, pentru a le suprima în cele din urmă pe amîndouă. De aceea, critica pertinentă a acestei raționalizări vine din partea gîndirii socotite iraționale a lui Kierkegaard. În realitate, tradiția antiraționalistă oferă cel mai adesea critica rațională a delirului raționalizator. Unda Luminilor a fost urmată de unda romantică. Ele se înfruntă, se întrepătrund, se transformă reciproc
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
contextul socioeconomic intern sau de cerințele organismelor internaționale, plasând factorii politici pe un plan secund. Prezentul capitol își propune să pună în evidență acele instanțe în care aceștia din urmă ies în evidentă și în care oferă pistele cele mai pertinente pentru explicarea procesului de policy-making în România postcomunistă. 3 Această precizare este necesară deoarece există o serie de legi, deși în număr redus, care nu pot fi considerate fundament legislativ pentru o politică publică (referitoare la zile aniversare, ordine și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
generate de mutațiile societății și formulate explicit în documentele de politică educațională; * raportarea la tendințele generale de evoluție și la standardele internaționale unanim acceptate în domeniul reformelor curriculare ; * raportarea la acele tradiții ale sistemului românesc de învățământ care se dovedesc pertinente din punct de vedere al reformei în curs. Cu alte cuvinte, orice reformă curriculară trebuie să se raporteze la dimensiunile prezent, trecut și viitor. Noul curriculum național urmărește : * formarea și dezvoltarea capacității de gândire critică și divergentă; * utilizarea în diferite
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3015]
-
referitoare la cotidianul local, cât, mai ales, din precaritatea „reglementărilor” teoretice. Unde începe și unde se termină viața cotidiană a băcăuanilor? Care sunt frontierele ce îngrădesc „obișnuitul” citadin și ce „conținut” are acesta? În tentativa noastră de a găsi răspunsuri pertinente la aceste întrebări am plecat de la fundamentul pe care se sprijină întreaga producție istoriografică a vieții cotidiene - opoziția public-privat. Paradoxal, dar, în pofida contrastului evident, cele dou) domenii ar putea să găsească în cotidian o arie excelentă de coabitare. Plecând de la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din total (în creștere față de situația din anul 1925, când a fost înregistrat un procent de 70%). Confruntând structura etnică a demografiei locale - majoritar românească - cu cea din domeniul economic - majoritar evreiască -, ne-am simțit obligați să găsim un răspuns pertinent la următoarea întrebare: în ce domenii au activat, totuși, etnicii români? Într-un fel, răspunsul a fost anticipat încă de la începutul acestui capitol: de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, singurele domenii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prima jumătate a secolului al XXlea, în cărțile și studiile lui Dumitru Drăghicescu (Din psihologia poporului română sau Constantin Rădulescu Motru (Psihologia poporului român și alte studii de psihologie socială). Mai mult decât oricând, este imperios necesar să găsim răspunsuri pertinente la următoarele întrebări: Ce ne caracterizează cu adevărat, ca individ în sine, ca popor? Cine suntem? Pentru că ziua de azi este rodul celei de ieri, am căutat să schițăm unele răspunsuri posibile prin cercetarea evoluției orașului Bacău de la jumătatea secolului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
specială "inestetică și trivială", personajele comediilor sale fiind "irozi de mahala în mintea cărora totul se pervertește și se deformează" într-o "vulgaritate colorată". În studiul său foarte dens I. L. Caragiale Lumea operei, Marin Bucur stabilește o relație pe deplin pertinentă între mască și de-mascarea prin limbaj; la un prim nivel, "poza politeții și a curtoaziei pare în floare. Limbajul oficial este între onorabili, venerabili, stimabili și respectabili, domni, cetățeni, amici. Confruntările dure, scandalurile sunt conduse cu o etichetă derutantă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vroiau, fie că nu, în anumite momente ale existenței lor" (1969, p. 303). 133 Gunkel scrie: "Recunoașterea profetica nu este ceva coerent și complet, ci mai degrabă o iluminare bruscă, fulgerătoare" (1987, p. 43). 134 Pentru o prezentare succinta, dar pertinenta a elementelor concrete prezente în poezia ebraică, cf. Gunkel, 1987, pp. 44-45. 135 Pentru detalii suplimentare, cf. secțiunea a patra a studiului meu. 136 Swedenborg anunță că o nouă eră începe în 1757, anul nașterii lui Blake, fapt care dobândește
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
trebuie respinsă. Fragmentarea recentă a mișcărilor muncitorești naționale, reducerea relativă a clasei "pur" muncitorești din cauza dezindustrializării și a creșterii continue a importanței serviciilor, contestările privind etica muncii și creșterea numărului de inițiative și mișcări cetățenești ca să menționăm doar cele mai pertinente evenimente pun sub semnul întrebării convingerile exagerate ale lui Gramsci referitoare la rolul conducător al clasei muncitoare din industrie ("clasa fundamentală") în revoluția anticapitalistă. Cu alte cuvinte, prezumțiile lui Gramsci cum că societatea capitalistă este caracterizată de o contradicție centrală
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
rețele de instituții de stat care să se justifice în mod democratic la nivel subnațional și supranațional. Efectul lor combinat, dacă este pus sub controlul cetățenilor, ar fi probabil îmbunătățirea eficacității și a legitimității instituțiilor statului teritorial și, încă mai pertinent, ar fi complicarea liniilor puterii politice, reducînd prin aceasta posibilitatea de manevră a unui singur stat-națiune și împiedicînd fantezia naționalistă a asigurării politice a națiunilor prin state suverane puternice care să fie pregătite, în principiu, să lanseze războaie contra vecinilor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Press-State Relationships in Taiwan 1945-1995 (lucrare de doctorat), University of Westminster, Londra, 1997. 17 Wang Shawguang, "Some Reflections on Civil Society", Ershiyi Shiji (Twenty-First Century), Hong Kong, nr. 8 (decembrie 1991), pp. 102-114. Sînt recunoscător Dr. Lihyun Lin pentru observațiile sale pertinente asupra acestui subiect. 18 Vezi în mod deosebit Hagen Koo (ed.), State and Society in Contemporary Korea, Ithaca și Londra, 1993. 19 Vezi în mod deosebit Augustus Richard Norton (ed.), Civil Society in the Middle East, Leiden, New York și Köln
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sugestiv: „Fără mamă nu se poate iubi. Fără mamă nu se poate muri! Rabindranath Tagore, scriitor provenit dintr-un mediu social în care condiția femeii este departe de a fi una privilegiată, India, în „Articole despre educație și învățământ”, considera pertinent că: „într adevăr, menirea femeii este de a fi soție și mamă, iar nu de a fi roabă. Femeia va rămâne pentru bărbați întotdeauna un sprijin la nenorocire și un bun sfătuitor în greutăți.” Rolul femeii nu poate fi limitat
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
chiar conștiința necesității ei, insistența pe respectiva dimensiune este cu totul binevenită. Punând în discuție comunicarea de masă cel de-al doilea sens al conceptului de comunicare în psihosociologie sunt analizate dimensiunile impactului social al comunicării prin mass-media. Se tratează pertinent efectele cognitive, afective și comportamentale pe care mijloacele media cu deosebire televiziunea le produc în personalitatea oamenilor și în viața socială. În acest context, se analizează succint și fenomenul creșterii impresionante a consumului de televiziune în societatea românească care, pe lângă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Efectul acestui simplu mod de organizare a unui material este mai mare dacă introducerea poate să capteze atenția cititorului, enunță cu claritate scopul și reușește să stabilească raporturile esențiale între problemele abordate. Apoi, cuprinsul trebuie să fie o înșiruire logică, pertinentă de idei și, în cele din urmă, încheierea trebuie să rezume punctele de vedere semnificative afirmate în cuprins. Să presupunem că am terminat documentarea de bază și notițele, înregistrările și alte texte colectate se găsesc într-un dosar electronic pe
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
am delimitat prea bine subiectul pe care vrem să îl tratăm. 2. Stabilim trei la cinci probleme cheie pe care le abordăm. 3. Pentru fiecare problemă cheie în parte, dezvoltăm argumente consistente. Includem statistici, evenimente, exemple. 4. Elaborăm o introducere pertinentă și o concluzie puternică. Scriem și rescriem ce vom face * Conexiunea imediată cu audiența." Încălzirea" are pentru vorbitor importanță la fel de mare ca și pentru audiență. Ne rezervăm timp să ajungem confortabil la podium și să obținem atenția publicului. * Oferim "harta
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sau infera, adică toate faptele care îi apar ca manifeste" (D. Sperber și D. Wilson, 1989, p. 66). Orice comunicare promoțională urmărește ca un fapt să devină manifest, incontestabil pentru a pregăti receptarea unui produs, paratextul, care trebuie să fie pertinent, are două obiective: pe de o parte, trebuie să provoace un efect contextual în rîndul publicului; pe de altă parte, trebuie să reducă efortul de tratare în vederea obținerii acestui efect. Vom aplica, și noi, remarca lui D. Sperber și D.
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și, în cadrul acestui ansamblu, unele dintre ele se constituie într-o informare nouă, tratată într-un context constituit din înseși informațiile care au fost deja tratate. Noțiunea de efect contextual este fundamentală în definirea pertinenței. [...] Pentru ca o informație să fie pertinentă, ea trebuie să aibă efecte contextuale [...] cu cît efectele sînt mai mari, cu atît pertinența este mai mare (1989, p. 182). Cu alte cuvinte, pentru editor este important să cunoască spațiul publicului său de cititori pentru a prevedea ipotezele de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
alte cuvinte, pentru editor este important să cunoască spațiul publicului său de cititori pentru a prevedea ipotezele de interpretare de la care acesta ar putea efectiv să plece. Mai mult, pentru ca o nouă copertă sau o nouă campanie publicitară să fie pertinentă, este obligatoriu ca ele să corespundă reprezentărilor destinatarilor. Analiza lingvistică nu poate de una singură să redea complexitatea mesajelor paratextuale; corelînd observarea regularităților textuale cu studiul parametrilor actului material al enunțării și al interacțiunii sociale, ea devine pragmatic lingvistică. Atunci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ca o propoziție să poată fi folosită antifrastic și ironic este valoarea ei argumentativă. Cu alte cuvinte, nu poate exista antifrază pe un conținut p decît dacă q, la un moment dat în discurs, este în prealabil recunoscut ca argument pertinent în ceea ce privește o alternativă a concluziei, prin r vs non-r (1981, p. 183). Reluăm exemplul prezentat în prima parte: (7) [P7] La copil, ideea de familie apare foarte devreme. Această propoziție p poate fi citită ca argument pentru o concluzie r
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Dacă p este aici cadrul în care se realizează o recomandare. Propunem o descriere unificatoare a ipotezelor prin DACĂ, unde toate semnifică: în cazul sau în cazurile în care p, (atunci) q. în contextul lui p, enunțarea lui q este pertinentă. Validitatea propoziției q depinde în întregime de contextul stabilit de propoziția p. Ștergerea aproape sistematică a conectorului ATUNCI demonstrează că DACĂ este suficient pentru ca p să fie un argument și q să fie concluzia lui p. Este cazul [P3]: dacă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nu se încheie: "etc." din final, "adevărată emblemă a sistemului descriptiv" după F. Revaz (1989, p. 368) marchează caracterul deschis și parțial al oricărei descrieri; ea nu poate spune tot, ci doar selectează elementele pe care le consideră cele mai pertinente pentru scopul urmărit: să construiască, pentru cititor, o lume cu oameni și locuri care să trezească dorința de a cunoaște și mai mult. Să studiem ultima reformulare din tema-titlu: (12) Ansamblul formează nici mai mult, nici mai puțin decît un
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este paratextul. Cu toate că ar putea părea puțin paradoxal, de la bun început, precizăm că paratextul de sine stătător nu există; de fapt, nu se pune problema să știm dacă un anumit element "aparține" sau nu paratextului, ci dacă este sau nu pertinent să îl considerăm ca atare. Din motive de metodă și de eficacitate, am preferat mai degrabă să prezentăm un anumit număr de practici și de efecte. Ne-am ocupat de ceea ce am considerat a fi esența paratextului, mai precis orientarea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
discutat). El se oprește la nuvela Moara cu noroc susținând, de la bun început, faptul că ea este "una din cele mai puternice creațiuni ale literaturii române în acest gen". Ipotezei de lucru astfel enunțate îi urmează însă o sumară, dar pertinentă demonstrație: "Caractere tari, de oameni primitivi se ciocnesc violent într-o atmosferă tragică impresionantă, zugrăvite viguros și nuanțat în același timp, cu o pătrundere psihologică surprinzătoare. Intriga e condusă cu aceeași măiestrie. Toate sunt fericit îmbinate, până și tonul sfătos
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai nemijlocit adevărul vieții [...]. Din nefericire, la Slavici această nuditate se transformă treptat în sărăcie și chiar în neglijență stilistică, deficiențe care apar încă din Pădureanca și Comoara"28. Studiul se încheie cu o afirmație pe care o considerăm absolut pertinentă, chiar dacă îi găsim doar o însemnătate didactică: "Realismul lui Slavici se hrănește apoi, așa cum am mai arătat, înainte de toate, din analiza sentimentelor și a pasiunilor, este un realism psihologic." Ea e importantă doar în măsura în care cercetătorul de azi, specialist în literatura
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Lăsconi care scria într-un articol din 2002 consacrat nuvelei Moara cu noroc: "Poate că actul scrisului și actul critic sunt manifestarea miturilor purtate în noi și exegeza prilejuiește întâlnirea arhetipurilor care îi obsedează pe fiecare. Scriitorul își găsește criticul pertinent care produce o insolitare totală a receptării atunci când, formați în același orizont, prizonieri fericiți ai aceleiași mitologii culturale în sensul cel mai larg cu putință, el se lasă obsedat de aceleași fantasme"38. Un critic înzestrat în egală măsură cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]