2,469 matches
-
teroarea. Eram captiv în acea carte cum fusesem captiv în acea casă. În același timp - și tocmai asta nu înțelegeam - mi-era și dor de ea. Duceam dorul acelor camere urât mirositoare, unde vara ieșeau aburi din pereți și iarna picura un fel de sudoare rece. Mă topeam de dorul părinților mei. Îmi lipsea Anne. Mi-era dor de mine. Uneori mă enervam. Nu doar fiindcă schimbase numele, deși chiar și asta era destul de rău. Când în anexa secretă îi zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
deja. Sau cel puțin așa pare. În tot cazul, era un câine murdar și destul de enervant, plin de purici și căpușe, care se gudura mereu pe lângă fiecare, implorând, căruia Îi plăcea să-și culce tot timpul capul pe genunchii tăi, picurând pe ei salivă. Ideea lui, a lui Dimi, a fost să culeagă rămurele verzi și flori și să Împodobească altarul. I-a aranjat și lui Winston un buchețel mic pe cap, așa cum se face la grădiniță la aniversări. I-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
oglinzii cu tot felul de creme grase și poate că se culcă alături de el noaptea cu părul plin de bigudiuri, Întocmai ca nevastă-sa. Și ea Își atârnă sutienele la uscat pe bara perdelei de la duș, iar din ele Îi picură apă În cap. Și pe ea o apucă migrenele și toanele exact În momentul În care dorința Începe să i se trezească. — Mannerheim! exclamă deodată Fima fericit, cu voce tare, pentru că gândindu-se la toanele amantei Își amintise de celebrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Un riff nu mai era acum un recif, pe care am fi vrut să-l studiem cu ochelarii de scufundător ai lui Hans Hess, nu era un romantism dotat cu soare, plaje și palmieri, nu era celebra Eiscrem-Paul-Anka ce-ți picura zmeurie în suflet: riff-urile erau ecourile sunetelor de chitară, care dădeau năvală peste idilele Milkshake și Pettycoat, trăsneau lumea oțelăriilor cu macarale strămoșești, pe care fratele meu nu le putea găsi mai puțin mincinoase. Combina muzicală Grundig pe care ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ne-am mișcat în sus și-n jos prin fața ferestrelor cu vedere spre sud, ne-am oprit, am privit în depărtare fără să vedem nimic. Încăperile casei erau cotropite de o liniște cu atât mai apăsătoare, cu cât vocea mamei picura de la etajul de sus, unde se aflau dormitoarele, ca o scurgere de cuvinte uniformă și de neînțeles. În sunete se putea ghici o frică și o nesiguranță, de parcă, odată cu ele, s-ar fi pronunțat o sentință care rătăcea prin capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
privește vârful pantofului alb, ca pentru a-și orândui gândirea. Apoi trece în salon să ia o gustare. ă Iată și pe Omul cu ciocul de aramă. Și-a pus o cravată neagră. Ține o frigare în mână din care picura sângele meu. - Zitta, deschide fereastra că pute a mort! spune el, cu batista la nas, privindu-mă de la distanță - și pune-i gheață pe burtă. Lumânarea de la căpătâi se încovoie ca o potcoavă și-mi picură pe un obraz ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în mână din care picura sângele meu. - Zitta, deschide fereastra că pute a mort! spune el, cu batista la nas, privindu-mă de la distanță - și pune-i gheață pe burtă. Lumânarea de la căpătâi se încovoie ca o potcoavă și-mi picură pe un obraz ultimele lacrimi, în timp ce-mi amintesc de fata cu obrazul pistruiat și ochii negri, pentru care am scris poeme, moarte azi, sau ofilite ca și dânsa. Pe degetul ei mai stăruie bobul de sânge cât ochiul-lui-dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
faptului, în vreme ce iubita mea îmi șopti să trecem dincolo, ca să-și pună camizonul de mătase. „Vanitatea vanităților, domnule Sinidis!”. Intervenisem de astă dată atât de categoric, încât îl amuțisem pentru treizeci de secunde, în timp ce buzele continuau să i se miște, picurând ca dintr-un robinet al creierului, un vis absurd sau poate cea mai grosolană înjurătură. ...„Trebuie să-l cunoști pe Vladimir Beral”, fu prima lui frază, când vorbi iarăși. Delicat și visător ca un poet autentic, cântă la pian destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să Își facă toți? Cel puțin nu puteau spune că nu era - sau se străduia să fie - o operă de artă. Simți binevenita nevoie de a-și goli intestinele și se duse jos, la toaletă, o Încăpere În care umezeala picura pe pereți, care avea aerul unei adăugiri sanitare făcute după ce clădirea fusese terminată, cu proporții meschine și tapetată cu oficiala faianță albă. În timp ce se ștergea pe mâini, Întreținu o conversație absurdă cu un alt membru angajat În aceeași ocupație, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
au devenit niciodată coșmaruri capabile să-mi tulbure somnul. Când eram copil, când nu purtam încă șapcă roșie de gimnaziast și nu colecționam poze din cutiile de țigări, de îndată ce vara promitea din nou să fie nesfârșită, mă apucam să construiesc, picurând nisip ud, pe una din plajele situate de-a lungul golfului Danzig, turnuri de înălțimi diferite, împrejmuite de ziduri ce alcătuiau o cetate locuită de personaje de natură fantastică. Întotdeauna, marea îmi surpa construcția astfel ridicată. Tot ceea ce se ridicase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se strâmba, nici nu citea, dar care, veselă din fire, era preferata tatei și care practic nu făcea nici un fel de necazuri. După ora de închidere a prăvăliei, mama nu se va fi mulțumit să cânte piese pentru pian ce picurau agale de pe clape, ci va fi fost și membra vreunei societăți de prieteni ai cărții - habar n-am care. La un moment dat, calitatea ei de membră a încetat, căci la scurt timp după începutul războiului nu au mai venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
codițe. Fiind de aceeași vârstă, un capelan ne pregătise pe amândoi pentru prima comuniune în casa parohială a Bisericii Inima lui Christos. Lista pedepselor din chestionarul prntru confesiune - care sunt păcatele tolerabile, care sunt cele grele, care de moarte - ne picurase de pe buze fără nici o poticneală. Alături de unul dintre frații fetiței, se pare că am ajutat chiar și la slujbă, cu clopoțel și căzănel cu tămâie, cu privirea îndreptată spre tabernacol, chivot. Ei, da, chiar și astăzi îmi mai este familiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mestecați întruna!“ Așadar, ședeam pe scăunele, pe lăzi, pe gresia podelei și amestecam în jgheaburi imaginare spre stânga, spre dreapta, pe urmă încrucișat, sângele de porc care țâșnea aburind din tăietura închipuită făcută de cuțit pentru ca, apoi, doar să mai picure. Ni se părea că auzim scroafa guițând tot mai stins, că simțim căldura sângelui, că inspirăm mirosul de sânge. De îndată ce, în anii de mai târziu, eram invitat la tăierea porcului, realitatea mă dezamăgea de fiecare dată, fiindcă era mult sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să uităm ce-a fost rău, tot...“ -, ea, de la care învățasem, trăgând cu coada ochiului, jocul de skat și care, cu degetul mare umezit, număra bancnote și cartele de alimente, ea, care cânta cu toate degetele piese pentru pian ce picurau ca ploaia și care a pus pentru mine, cotor lângă cotor, cărți pe care ea nu le citea, ea, căreia, din trei frați, i-a rămas doar cât să umple un geamantan de mărime mijlocie și care i-a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nu a vrut să treacă Ziua Rasei fără să-și viziteze vechiul tovarăș. Când au descins jandarmii, a fost nevoie de oficiile Asistenței Publice. Echilibrul mental al beligeranților era atât de precar, Încât Nemirovsky (neținând seama de sângele care Îi picura monoton din nas) intona versete instructive din Tao Te King, În vreme ce magul (pe care extracția unui canin Îl lăsase rece) Înșira nesfârșiți arșini de povestioare evreiești. Pe Madame Hsin a Îndurerat-o diferendul Într-atât, Încât mi-a interzis fățiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
respire mai regulat, mai ușor. Norman săltă punga de gheață ca să arunce o privire feței lui tumefiate, iar apoi reglă debitul perfuziei intravenoase pe care Beth reușise să i-o aplice după mai multe tentative nereușite. În venele lui Harry picura o mixtură anestezică. Respirația sa avea un iz acru, de cositor. În rest, era În regulă. Prin radio se auzi vocea lui Beth: Am ajuns la submarin. Acum mă duc la bord. Prin hubloul din DH-7, Norman o văzu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
preocupați prin balta semiînchegată de pe podelele de mozaic. Miraculos, mirosul sîngelui și al cărnii aburinde îmi irită simțurile. Același miros l-am cunoscut, cumva dulceag, la morga spitalului. Aici însă, în zgomotul infernal, printre miile de buturi agățate în cîrlige picurînd încă, senzația ce se degajă e de nemăsurată virilitate. Ochii se dilată de încîntare. Îl văd, V. din spital, îl urmăresc pe cel tînăr îmbătat de sînge. Închis în vitraliu privesc îngrijorat, cu blînda mea pasăre violet încălzindu-mi umerii
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Rămân o frumoasă legendă a lumii în care-mi adun lacrimile stelelor, să-mi fie stăpâne peste poemele mele. CUMPĂNA CUMINTE A VEȘNICIEI Pe zidurile nopților, auzi cerul plâns de singurătate. Orașul, nu mai știe despre ploaia sufletului cum mai picură în zile. Străzile vechi lovesc în aerul sufocat de refugiații ce uită să cânte întâmplările albe și totul pare trecut în umbra blândă ca o mireasă a existenței în care destinul dizolvă toate amăgirile, și totul pare sărutat în suspinile
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
curge Sfântul fior de sânge. Prin CLOPOTUL DURERILOR, doar o noapte se mai zbate, și-n calme amintiri, iubirea-mi răcnește prin ciudățenii deșarte ce-mi sărută umbra ta și o dezmiardă cu o ninsoare târzie Din liniștea ce-mi picură-n nopți fărâme de suflet etern, ascult cum din TRUPUL PĂMÂNTULUI sicriul dorului îți sărută trupul, și El clipă eternă care vine și trece prin margini de VIS cu STELELE îngenunchiate-n tăceri. 12-11-2007, 2000h TAINELE DE DRAGOSTE Tu ai plecat
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
care o „împrumutasem“ în prima noapte după ce ajunsesem acasă. Și tu unde te duci? am întrebat-o pe un ton imperios pe Helen. —Sus, să-mi iau adidașii. Când, după multă vreme, Helen s-a întors de la magazin, udă leoarcă, picurând peste tot și lamentându-se în gura mare, mi-a întins sticla de un litru de vodcă, care era băgată într-o pungă udă. Restul de la cele cincisprezece lire nu a fost cerut. Și nici nu a fost oferit. Până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe Înțelesul tuturor, de Emil Constantinescu care pare Sanda Iliescu, mai ales după voce: „Într-o ceapă scobită se pun rîme spălate bine În vin alb. Se Înfășoară ceapa În cîlți și se lasă să se coacă-n spuză. Se picură-n ureche de trei ori pe zi, cîte trei picături”. Shakespeare? In love. „Se mai pot aplica și picături dintr-un amestec de ulei de nucă cu zeamă de urechelniță.” În 1999. De unde deducem că tata lui Hamlet avea otită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
film, prețul fiind desfigurarea din realitate). Căsăpirea fetei de ciocolată se petrece fără să o vezi, În timp ce tatăl și fiica fac amor sălbatic, și stropii de ploaie se transformă În ritm de step În stropi de sînge care-ncep să picure În cana cu apă, În lighean, cu zgomot metalic, prelingîndu-se pe pereți, pe asfalt. Și cînd te gîndești că Mengele nu-și imagina decît niște convenționale vivisecții iarna, cînd pică ovarul, scotea ovare pe viu și alte organe din aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
muie pe peretele toaletei (scrie cu cratimă). Coelho a găsit doar o schemă de succes: unu, scrie cît se poate de clar, să priceapă fraza cetitoriul neobișnuit, doi, subiectele sînt un soi de fabule - care-au plăcut dintotdeauna - și trei, picură constant infime doze din gîndirea taoistă, hindusă, arabă. Rezultatul: oamenii rămîn cu senzația că li s-a dat acces la marea cultură. Evident că făpturi de zonă VIP cumpără un metru cub de Coelho și se simt mîndre. Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cer puzderia de stele deapănă raze ce se sting și mă întreb ce rost mai are când oful nu pot să-mi înving? O pasăre întârziată, călătorind pe-al nopții drum, pe-o creangă-și plânge menuetul, sub flori ce picură parfum. De-aș strânge lacrimile-n palme, toata tristețea s-o adun, mai am o singură speranță, doar Lui durerea pot să-I spun. Cuprind cu privirea văzduhul și luna ce-mi zâmbește-acum, sfielnică, tandră și albă, mă leagănă prin
Arome de salc?m by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83288_a_84613]
-
cu mai puțin de o oră în urmă. George simți brusc că i se face rău. Alergă în staul și dădu ușa de perete cu piciorul. Herber nu murise încă. Era atârnat cu picioarele de o grindă și sângele îi picura dintr-o tăietură foarte mică din grumaz într-o găleată pusă pe pardoseală, plină deja pe trei sferturi. Avea ochii lăptoși, palizi și orbi. În rest, staulul era gol. Începând să plângă înăbușit, George fugi înapoi în casă și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]