4,896 matches
-
g mol-1). Astfel, pentru Acid Blue 25, cu aria secțiunii transversale de 80 Å2, s-au obținut următoarele valori ale ariei suprafeței specifice: 13,3 (nuc); 11,5 (cireș), 10,0 (stejar), 9,4 (pin). Valorile estimate pentru stejar și pin sunt foarte apropiate de cele pentru turbă (9,0 m2 g-1) și cu 50% mai mari decât pentru lemnul de molid (6,4 m2 g-1) (Ferrero, 2007). Analiza termică a rumegușului de fag, a unor coloranți și a produșilor sorbent-colorant
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
utilizate pentru a calcula cantitatea de colorant îndepărtată la orice concentrație inițială dată și timp de reacție pentru orice sistem în mai multe etape. Se consideră cazul sorbției colorantului în sistem static în contracurent în două etape pe rumeguș de pin, cu volumul soluției de tratat de 10 m3, cantitatea de rumeguș de 15 kg în fiecare etapă și concentrația ințială a colorantului 150 mg L-1 în prima etapă (Özacar și Șengýl, 2004). Figura 3.25 prezintă: timpul necesar în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
dar eroii cad mai ales ca niște arbori; un măslin singuratic crește adiat de vânturi, plin de sevă, se umple de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
păduroasă, dar nu este o junglă; se află acolo rariști și poieni, sunt pomenite măguri, pajiști de nimeni păscute a căror iarbă, de un verde viu, este proaspătă și deasă, cresc flori și pomi care pot înflori, se înalță stejari, pini, cedri, crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea de tei. Pe jos se află ghindă, și ciuperci, și mușchi, iar pentru dreptele pedepse, înțepătoare și usturătoare, spini, scaieți, ciulini, urzici și vreun smârc 158
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Porunci prea grosolane, earthy, telurice, pentru cineva care este, ca Ariel, airy, aerian. Iar spiritul se răzvrătește și refuză, și este aspru pedepsit: „De spirite mai mari ajutorată, / Ea te-a vârât, cuprinsă de mânie, / În trunchiul despicat al unui pin, / În care, doisprezece ani în șir, / Te-a chinuit.“ Acolo, timp de douăsprezece ierni, nechibzuitul spirit, lovit în ce-i era mai scump, în libertatea sa, se tânguie și geme și chiar țipă, așa gingaș cum e, atât de tare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
nu putea să mai aibă speranță nici măcar în improbabila ei îndurare. Din ce fusese, se afla acum, printr-o parcă deliberată perversitate a răului din lume, prins în încleștarea unui copac, altoit în neputința de mișcare a unei făpturi vegetale. Pinul acela ne apare ca un arbore care-ar striga sub cer de deznădejdea înrădăcinării sale în pământ. 167 Apoi ajunge pe insulă Prospero, iar tot ce mai urmează este condiționat de relația lui Ariel cu fostul și cu viitorul duce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dar eroii cad mai ales ca niște arbori; un măslin singuratic crește adiat de vânturi, plin de sevă, se umple de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
păduroasă, dar nu este o junglă; se află acolo rariști și poieni, sunt pomenite măguri, pajiști de nimeni păscute a căror iarbă, de un verde viu, este proaspătă și deasă, cresc flori și pomi care pot înflori, se înalță stejari, pini, cedri, crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea de tei. Pe jos se află ghindă, și ciuperci, și mușchi, iar pentru dreptele pedepse, înțepătoare și usturătoare, spini, scaieți, ciulini, urzici și vreun smârc acoperit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Porunci prea grosolane, earthy, telurice, pentru cineva care este, ca Ariel, airy, aerian. Iar spiritul se răzvrătește și refuză, și este aspru pedepsit: „De spirite mai mari ajutorată, / Ea te-a vârât, cuprinsă de mânie, / În trunchiul despicat al unui pin, / În care, doisprezece ani în șir, / Te-a chinuit.“ Acolo, timp de douăsprezece ierni, nechibzuitul spirit, lovit în ce-i era mai scump, în libertatea sa, se tânguie și geme și chiar țipă, așa gingaș cum e, atât de tare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nu putea să mai aibă speranță nici măcar în improbabila ei îndurare. Din ce fusese, se afla acum, printr-o parcă deliberată perversitate a răului din lume, prins în încleștarea unui copac, altoit în neputința de mișcare a unei făpturi vegetale. Pinul acela ne apare ca un arbore care-ar striga sub cer de deznădejdea înrădăcinării sale în pământ. Apoi ajunge pe insulă Prospero, iar tot ce mai urmează este condiționat de relația lui Ariel cu fostul și cu viitorul duce de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
vol. 19, nr. 2, 2000, pp. 111a 122 PERLER, Dominik, Theorien der Intentionalitaet im Mittelalter, Vitto rio Klostermann Verlag, Frankfurt am Main, 2002 PETERSON, Craig și PUGH, Matthew S. (eds.), Analytical Thomism. Traditions în Dialogue, Ashgate Publishing, Aldershot, Hampshire, 2006 PINI, Giorgio, „Species, Concept and the Thing: Theories of Signifi cation în the Second Half of the Thirteenth Century“, în Philosophy and Theology, vol. 8, nr. 1, 1999, pp. 21-52 QUINN, P., „Aquinas’s Model of Mind“, în New Blackfriars, vol
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă de meri“), Iablanița (< sl. jablanŭ, „măr“) Nucet, Cozia (turcicul koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop“), Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Gîrbovița (< vrŭba, „salcie“), Suceava (< sl. soc, „soc“), Glogova (< sl. glogŭ, „păducel“), Tîrnava (< sl. trŭnŭ, „arbore spinos“), Lipova (< sl. lipa, „tei“), Breznița (< sl. brĕstu, „ulm“). Deveselu Este numele unui sat din județul Olt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu merită nicio atenție, macar că tot mai apar din când în când susținători ai ei. Alături însă cu dânsa apăruse o alta, mai moderată, anume că înainte de invazia cea mare a slavilor aceștia se stabilise deja în considerabil număr pin unele teritorii ale ilirilor, panonilor și tracilor din răsăritul Europei, astfel că, atunci când au venit slavii în invazia lor cea mai de pe urmă și cea mare (în al doilea ori în al cincilea secol d. Hr., după cum e părerea unora
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ulei și stropite cu oțet. O salată nu este decât un fundal peste care trebuie să brodăm. Pentru a-i da caracter, adăugați-i coajă de portocală rasă atât de fin, încât să nu fie mai groasă decât acele de pin. Radeți la fel de fin și niște morcov. Iată ceea ce va stârni de îndată interesul oricărui gourmet. Care e coaja de portocală și care este morcovul? Cum de portocala ajunge să capete gust de morcov, iar morcovul, gust de portocală? Iată o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
linguriță cu semințe de fenicul sau de coriandru, pisate 6 linguri ulei de măsline sare și piper negru 1 lămâie mare 2 linguri pătrunjel verde tocat 425 g roșii conservate 100 ml retsina (vin alb, sec, aromatizat cu rășină de pin) GÜVEÇ (Ghiveci turcesc) Se încinge cuptorul la 180°C. Se îndepărtează codițele vinetelor, se spală bine. Dacă au formă alungită, se taie în felii de 1 cm lățime; dacă sunt ovale, se taie în sferturi, pe lungime, iar apoi, în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Nieve întinsă pe patul lui Darcey, citindu-i cărțile cu benzi desenate și mai târziu revistele pentru adolescenți, pe cât era de probabil să o găsească pentru propria sa fiică. Gail dădea deseori în bucătărie peste Darcey așezată pe masa de pin lustruit, legănându-și picioarele și așteptând să se întoarcă Nieve de la lecția de muzică. De împărțit, împărțeau orice. Jucăriile. Hainele. Machiajul. Ba chiar, câteodată, și iubiții, deși dacă n-ar fi fost Nieve, nu ar fi existat iubiți de împărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ei cuibăriți unul lângă altul în balansoar pe veranda casei lor, îl întrebă la ce se referise când menționase ocaziile și alegerile acelea. În ultimul timp, Aidan începuse să vorbească din ce în ce mai mult despre viitor, și-acum, ascultând greierii rătăciți printre pinii din spatele casei, mângâiați de un vânticel ușor care înfiora grădina, Nieve voia să știe ce gânduri îl tulburau. —O, n-am în cap nimic anume, îi spuse el. Cum zicea și Courtney, poate că vrei să-ți pui pe picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-i banul gros din Singapore? Ce tupeu pe el să-i vorbească așa! Chelnerița veni la masa ei. — Doriți nota de plată? întrebă ea. Și o mai lăsase să achite și afurisita aia de notă, se gândi Darcey întroducând codul PIN în aparatul pentru carduri. Se simțise vinovată văzând privirea aceea din ochii lui. Acum nu trebuia să se mai simtă vinovată deloc. Însă pe drumul de întoarcere la birou realiză că nu se simțea vinovată. Se simțea rușinată. Pentru că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
se cazaseră. Sub lumina argintie a lunii aproape pline, pașii lor scârțâiau în zăpadă, spre crângul de la capătul domeniului, lăsând o dâră de urme - cele mari, ale bocancilor lui, iar cele mici, ale ei. Se așezară pe o buturugă de pin și cântară împreună un colind, apoi, când ea se plânse de frig, Neil o luă în brațe și își strecură mâna pe sub fusta ei scurtă de stofă; ea chicotea spunând că o să-i înghețe fundul, dar el o asigură că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
tras un pui de somn, m-am dat jos și am deschis poarta. Apoi am mers Încetișor cu spatele Înapoi În mașină, am cotit pe drumul privat și am rulat pe o pantă lungă, ușoară, prin umbra răcoroasă aruncată de pinii Întuneceați care se Întindeau de o parte și de alta a fâșiei cu pietriș. La lumina zilei, casa lui Six era și mai impresionantă, deși acum puteam să văd că nu era o singură casă, ci erau două, foarte aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Grosse Zug era un han situat pe una dintre cele două insule dintre mlaștinile din Köpenick și Schmöckwitz. Având mai puțin de o sută de metri lungime și nu mai mult de cincizeci de metri lățime, insula era Înțesată cu pini Înalți. Aproape de marginea apei, erau mai multe plăcuțe pe care scria „Proprietate privată“ și „Nu intrați“ decât există pe ușa cabinei unei dansatoare cu evantaiul. — Ce se află În locul ăsta? — Aici e cartierul general pe timp de vară al frăției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Închisoare de trazit, unde petreceau o scurtă ședere, În drum spre un KZ; pentru alții, era un lagăr de tranzit cu ședere prelungită În drum spre un KZ. Foarte mulți aveau să iasă doar Într-o cutie din lemn de pin. Ca nou-venit pentru o ședere scurtă, aveam o celulă doar pentru mine. Dar cum noaptea era frig și pături nu erau, aș fi fost bucuros să am În jurul meu puțină căldură omenească. Micul dejun era alcătuit din pâine proastă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În timp ce privesc străzile aproape pustii, îmi imaginez Tenochtitlanul, construit pe insule, în mijlocul unui lac, marea piramidă, canalele pe care mișunau luntrile, casele legate între ele prin poduri de lemn, și mai departe câmpurile de porumb, iar dincolo de ele pădurile de pini din care țâșneau, ca și acum, printre nori, cei doi mari vulcani, Popocatepetl și Ixtaccihuatl, unde aztecii nu urcau niciodată, socotindu-i munți sacri. În zori, locuitorii Tenochtitlanului ieșeau, se pare, în fața caselor și scrutau cerul în căutarea luceafărului de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
tortillas... Câmpurile străbătute după ce-am ieșit din Ciudad de Mexico dimineața erau parcă mereu aceleași, porumb și cactuși, cactuși și porumb, apoi munții, și a rămas o vreme numai porumbul, cultivat pe porțiuni mai mici, dar prezent și între pini. Munți ca la noi la Sinaia. Numai că prin iarbă izbucnea calcarul, neurastenizând vag peisajul. Și din nou cactuși. Și palmieri pitici, sălbăticiți parcă, din care se fac sombrero-uri. Dar nu, mai întîi a fost târgul acela care îmi
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]