2,119 matches
-
închinat eroismului popular, luptei pentru unitate și independență națională, încheie opera de istoric a lui N. Bălcescu. Soliditatea cunoștințelor, metoda științifică de lucru, elevația gândirii și concepția înaintată l-au ridicat pe N. Bălcescu pe unul din cele mai mari piscuri ale istoriei patriei noastre. Opera lui N. Bălcescu s-a bucurat, chiar de la debut, de o largă audiență și aprecieri entuziaste. Referindu-se la Puterea armată și arta militară de la întemeierea principatului Valahiei până acum, Barițiu o califica drept o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
resurselor de apă ale comunităților de țărani: fie prin construirea de diguri, fie prin săparea canalelor. Mulțimile erau reunite și coordonate prin rețeaua sa de slujbași oficiali, cu scopul de a duce la-ndeplinire lucrări mărețe, de felul piramidelor. Despotul, pisc al societății riguros ierarhizate, uns zeu de către religie, stăpîn infailibil al Statului și universului, ambele reunite în persoana lui, despotul, așadar, cerea o supunere absolută. Observăm că avem de-a face cu trăsături care stau și astăzi sub semnul ideii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
metodă pe care Freud însuși a lăsat-o neterminată; sau conducătorii din eșalonul de mijloc care asimilează în persoana, atitudinile și gesturile lor pe acelea ale unui prototip, cum ar fi Stalin sau Mao. Doar așa, cățărîndu-se la înălțimea acestor piscuri, umanitatea înaintează și se transformă. Soluția lui Tarde pentru acest paradox este cu adevărat etică. Unicul mod de a sparge cercul vicios cine sînt acești indivizi de excepție? de unde vine extraordinara lor putere? constă în a refuza paradoxul însuși. Dar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Gaulle și se va privi cu alți ochi. Se pare că un conducător puternic consolidează și sporește personalitatea partizanilor și supușilor săi, în vreme ce unul slab o diminuează și o dezagregă. Cum, de pildă, stima de sine a francezilor urca pe piscuri sau se năruia în genune, după cum la putere se afla Barré sau Mauroy; la fel, respectul de sine al americanilor oscila în funcție de președintele pe care îl urmau la un moment-dat Carter sau Reagan. Acesta ar fi motivul pentru care, din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
atît mai misterioasă dintre cei doi discipoli aparent străini unul de celălalt. Iar această înrudire constă în descoperirea ce le e comună amîndurora: descoperirea inconștientului. Le Bon scria: Am putea compara viața intelectuală cu niște arhipelaguri formate din insule mărunte, piscuri ale unor imenși munți submarini invizibili. Munții reprezintă tocmai inconștientul"375. Iar Freud recunoștea aici însuși motivul întîlnirii lor. "Ne-am folosit, cu titlu de introducere, de expunerea domnului G. Le Bon, întrucît, prin accentul pe care-l pune pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fie mustrat că visează, întotdeauna, mai mult decât vede, îndrăgostit de lumea în care trăiește, el nu va înceta, nicio clipă, să anticipeze o alta, superioară ei. Aceasta este drama și legea lui. Acesta este norocul. Căci [...] lupta însăși spre piscuri ajunge pentru a umple o inimă de om. Trebuie să ni-l imaginăm pe poet fericit"40. Bucuria de a trăi astfel, scriind poezie, pare să devină un mod de a fi, pentru Ana Blandiana. Unicul mod de a exista
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o pedeapsă, la Viel moartea este o lovitură de maestru, o anecdotă (recunoaște la un moment dat naratorul că valoarea filmului rezidă În anecdote), ca În bancurile sadice În care vulturul Îl Întreabă pe iepurașul lansat Împreună cu el de pe un pisc spre un perete de stâncă dacă știe să zboare și, la răspunsul negativ al inocentului iepuraș, ridică arătătorul și exclamă cool! Sleuth este un film hiperconștient de loviturile de teatru pe care le dă de-a lungul unui traseu de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
târziu." Poemele devin descriptive, fără strălucire, în perfecțiunea formei și a includerii ideii, dar și narative. Volumul antologic "Versuri" (1972) cuprinde poeziile grupate-n cicluri: "Cântece de dragoste","Balade", "Omul cu compasul", "Sonete", "Devorantul Cronos", "Voluptatea limitelor", "Paralele lirice", "Poeme", "Piscul sau descrierea poeziei", "Impresii din copilărie", titluri care confirmă înmănuncherea poeziilor în cadrul unui comentariu filozofic, a unei confesiuni ușor elegiace, sau simpla demonstrație distantă și rece. Critica a semnalat elementul pictural existent în poezia lui Doinaș; Eugen Simion demonstrează monumentalul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
filozofic, a unei confesiuni ușor elegiace, sau simpla demonstrație distantă și rece. Critica a semnalat elementul pictural existent în poezia lui Doinaș; Eugen Simion demonstrează monumentalul dezvăluit de poezie: "Simțul grandiosului ordonat și o vocație a statuarului"2. În ciclul "Piscul sau descrierea poeziei", poemul " Cuvintele" desemnează calități importante, vaste ale sunetului: "Dumnezeul sunetului", "despre o fisură a vocalelor" sunt fragmente care ne trimit la reliefarea condiției poetului și a poeziei. Poetul caută cuvintele "mume", cuvintele "sacre", în contrast cu sunetele moarte din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
iubite,/ Rămâneau la fel./ Pârâiau de tinerețe./ Ba chiar în ochii lor cu așteptări de balaur/ Se iveau târguri albe pe dealuri". Alteori, poemele, subintitulate "onirice", reprezintă într-adevăr obiecte din "realitatea" imediată, pentru a-și desfășura secretul voiaj spre "piscul de gheață". Obiectele în stare de imponderabilitate parcă însoțesc cele două trupuri care caută și se caută, traversând spațiul unei biserici cu icoane profane, curți în care oamenii duc o existență umilă, în timp ce Sfântul Elefterie și Dâmbovița, furișată prin ulei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
minune". Întâmplările cele mai vii, păstrate cu sfințenie în memorie, sunt însă cele legate de revoltă. Țăranii, de sărăcie și, de nedreptățile suferite, se răscoală. Astfel, întâmplarea legată de o goană după curci îi dă poetului prilejul să explice numele Piscului cu Bojii, mănăstire de călugări greci, care au luat pământul sătenilor și locul a fost prefăcut în cenușă. Drumul până în pisc este zugrăvit ca în marile romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nedreptățile suferite, se răscoală. Astfel, întâmplarea legată de o goană după curci îi dă poetului prilejul să explice numele Piscului cu Bojii, mănăstire de călugări greci, care au luat pământul sătenilor și locul a fost prefăcut în cenușă. Drumul până în pisc este zugrăvit ca în marile romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri... când ieșeam în Piscul cu Bojii,/ Ni se lumina de atâta lărgime ("Piscul cu bojii"). Poetul retrăiește cu încântare peisajele de odinioară: " Când se văd munții" ei se văd rar, pentru că pădurile sunt în nori, și pentru că stelele sunt joase și pâlpâie "de-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri... când ieșeam în Piscul cu Bojii,/ Ni se lumina de atâta lărgime ("Piscul cu bojii"). Poetul retrăiește cu încântare peisajele de odinioară: " Când se văd munții" ei se văd rar, pentru că pădurile sunt în nori, și pentru că stelele sunt joase și pâlpâie "de-ți iau ochii/ Ca lumânările pe colaci/ când aerul se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
preț", spunea Maiorescu. Unde e pesimismul de care a fost uneori învinuit? L-a negat el însuși, deschis, ca o ipoteză absurdă. Nu putea fi pesimist cine vedea în umanism iubire de patrie, prietenie, luptă pentru ideal, cele mai înalte piscuri, estimându-și propria existență în raport cu totalitatea, cu "în-sinele-lumii". Lui Spinoza îi era îndatorat mai ales pentru gândul ce echivala fericirea cu virtutea însăși. Să ne mirăm că în lunga-i existență publică a pus atâta preț pe cultivarea însușirilor civice
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
taină calea iernaticei iubiri.” (Scrisoare mamei) Ambianța montană este planul unde, după cum remarca Freud, „instinctele noastre ajung să se sublimeze... unde culoarea albă se confundă cu cea albastră. Este adăpostul zeilor...” Labiș oscilează perpetuu între „pletoasele neguri” ale adâncurilor și „piscurile curate”, scăldate în albastrul purității și înțelepciunii divine. Cerul și pământul se împreună în vârful muntelui, unul se reflectă în celălalt, își face reciproc „semne”, de vreme ce unui brad căzut cu trosnete prelungi îi corespunde moartea unei stele în înalturi. Pentru
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
prin alegorie, medierea între oameni și Dumnezeu. Biblia citează visul lui Iacob, în care vede o scară pe care urcă îngerii. În aceste condiții, visul se referă la evoluția persoanei, la voința sa de a se înălța, de a atinge piscurile. Dar, pe lângă semnificația spirituală, visul exprimă adesea o dorință de ascensiune socială (a urca treaptă cu treaptă). Gradarea este un alt element important în simbolistica scării și a treptelor. Progresia trebuie deci să se facă în etape. Nu este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
menajeră sex- inclusive a „Tovarășului”. Astfel, se sugerează nu numai comparația realităților din anii ’50 cu cele din ’70, dar și, metaficțional, a perioadelor cinematografice. Evident, pe lângă Mitrea Cocor sau În sat la noi, Puterea și Adevărul arată ca un pisc al artei cinematografice ! Să îl analizăm în detaliu. Merită. August 1944. Momentele preluării puterii de către comuniști. Ieșit din pușcărie, Pavel Stoian face ordine. Și îi ordonă primarului să permită folosirea Arcului de Triumf pentru primirea trupelor sovietice, altfel... Tot cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de trecut pentru a fi primenit în fața Anului Nou: S-a pornit într-o joi, / Cu plug cu doisprezece boi, / Boi-bourei, / În frunte țintăței, / În coadă codălbei... / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / Și-au arat lunile, / Luncile, / Marțile / Coastele, / Miercurile / Piscurile / Joile / Văile, / Vinerile / Colinele, / Sâmbetele / Dâmburile. Și-ndată s-au apucat / De semănat: / Grâu de vară, / Să răsară / Până-n sară, / Până mâine, / Să fie pâine! / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / La luna, / La săptămâna, / Troian și-a umplut / Cu aur
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soarelui.108 Nu întâmplător, la solstițiile de vară și de iarnă, zeul soarelui la incași, Inti, era "legat" ritualic de "piatra sacră, Intihuatana, folosită ca "ceas solar".109 "Zeul-Soare" sau "Dumnezeul dăruit" era sărbătorit, în trecut, "pe cele mai înalte piscuri de munte", păstrându-se, astăzi, în tradiția românească, prin Nedei, care amintesc de "stihia primordială".110 c. Imaginea-cronotop Prin rit și prin ritual, cultul soarelui a prins rădăcini în traiul de zi cu zi al țăranului român, întrupându-se în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui neînduplecată, lipsa de îngăduință pentru sine și de înțelegere pentru slăbiciunile celorlalți, în urmărirea unui ideal de neatins al perfecțiunii.15 Un crez care a făcut din viața lui o continuă escaladare, marcată de căderi și reveniri, către un pisc inaccesibil. O viață de erou? * * * Ca student la Cambridge, Wittgenstein s-a consacrat cu ardoare acelor probleme logico filozofice care constituiau terenul comunicării sale intense cu Russell. Într-o scurtă perioadă de timp, și-a însușit literatura disponibilă, a învățat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
trăiască în lumea faptelor. [...] Iubirea pentru toți oamenii oferă o mare frumusețe, dar nu fericire dacă ea nu este mistică, situație în care este amestecată cu iluzie. Există o anumită fericire, deși mult mai multă durere, în exercițiul propriilor facultăți. Piscul bucuriilor legitime este bucuria luptei înlăturării iluziilor, a înfruntării furtunei cu pieptul gol.“30 Așa vorbește și trăiește cel ce crede într-o lume mai bună. Wittgenstein nu pare să fi fost unul dintre aceștia. El nu credea că dezvoltarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
persoană adultă, tranzitul corespunde mai degrabă unei realizări, asumării unor responsabilități suplimentare sau unei promovări sociale, care implică adesea neliniște și stres. Întrebarea cea mare - „Oare sunt la Înălțime?” - este de actualitate, Întrucât, după cum spune proverbul „necazul cel mare cu piscurile este că trebuie să mai și cobori de-acolo”... Exemplu: Monique Brossard Le Grand (vezi tema În pagina următoare) O personalitate ieșită din comun, care s-a făcut cunoscută publicului mai ales În calitate de scriitoare. Prima ei carte, autobiografică, apărută În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
primului război mondial, undeva în Alpi, de partea trupelor italiene. Istoviți, tăcuți, înfășurați în prea strîmtele lor mantale pămîntii, soldații avansează încet pe flancurile unui munte. E divizia comandată de generalul Leone, în repliere după ce a pierdut Monte Fior, un pisc stîncos. Deodată izbucnesc rafale de mitralieră. Cad cîțiva oameni, secerați. "Stai!" strigă din toate puterile un soldat, ridicîndu-și cu energie pușca deasupra capului. Ordinul se întinde: "Stai! Stai! Stai!" Tirurile se opresc. Generalul, cu un aer marțial: "Locotenent!" Locotenentul se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lui neînduplecată, lipsa de îngăduință pentru sine și de înțelegere pentru slăbiciunile celorlalți, în urmărirea unui ideal de neatins al perfecțiunii.15 Un crez care a făcut din viața lui o continuă escaladare, marcată de căderi și reveniri, către un pisc inaccesibil. O viață de erou? * * * Ca student la Cambridge, Wittgenstein s-a consacrat cu ardoare acelor probleme logico filozofice care constituiau terenul comunicării sale intense cu Russell. Într-o scurtă perioadă de timp, și-a însușit literatura disponibilă, a învățat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]