2,058 matches
-
coș de flori, fiind sfânta patroană a florarilor. Huo Xian Gu. Numită Fecioara Nemuritoare. Într o viziune i s-a spus că dacă înghite mama-perlei devine treptat nemuritoare. Ea a trăit în munți și a devenit din ce în ce mai eterică, plutind din pisc în pisc. În cele din urmă, lipsindu-se de hrana pământească, atinse ceea ce căuta. Simbolul ei este lotusul, floarea în formă de inimă deschisă (acesta este doar unul din multele înțelesuri simbolice ale lotusului). Două traduceri englezești ale acestei lucrări
Da guangyao shi () [Corola-website/Science/326454_a_327783]
-
flori, fiind sfânta patroană a florarilor. Huo Xian Gu. Numită Fecioara Nemuritoare. Într o viziune i s-a spus că dacă înghite mama-perlei devine treptat nemuritoare. Ea a trăit în munți și a devenit din ce în ce mai eterică, plutind din pisc în pisc. În cele din urmă, lipsindu-se de hrana pământească, atinse ceea ce căuta. Simbolul ei este lotusul, floarea în formă de inimă deschisă (acesta este doar unul din multele înțelesuri simbolice ale lotusului). Două traduceri englezești ale acestei lucrări au fost
Da guangyao shi () [Corola-website/Science/326454_a_327783]
-
transportate la București, după care au fost incinerate în Crematoriul Cenușa. În 2008, Academia Română dorea să propună Președinției, Parlamentului și Guvernului să înființeze "Panteonul Național al României", o „instituție monumentală" destinată personalităților din viața cultural-știintifică a țării. Locul ales, Dealul Piscului, ar fi implicat dărâmarea Crematoriului "Cenușa". Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național a emis Ordinul nr. 2391 din 16 iunie 2011 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa valorică "A", a imobilului Crematoriul "Cenușa" din calea Șerban Vodă
Crematoriul Cenușa () [Corola-website/Science/326674_a_328003]
-
Vagan din apusul orașului. Această zonă fusese cucerita de batalionul Yonatan în Războiul de Independență și servise drept bază principala a forțelor israeliene care aveau sarcina de a cuceri orașul. Criteriile care au fost luate în considerare au fost înălțimea piscului, care domină împrejurimile, si depărtarea de graniță transiordaniană, care diviza orașul. Ceremonia de reînhumare a avut loc la 17 august 1949 și pe mormânt s-a așezat o placă temporară. Procesul de creare a memorialului a durat mai mulți ani
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
cele două comune se face prin șoseaua asfaltată Calafat - Smârdan - Ciupercenii Noi - Desa - Poiana Mare. În sud, la 14 km de vatra satului, Poiana Mare se învecinează cu fluviul Dunărea. În partea estică, la 8 km distanță, se află satul Piscul Vechi. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua Calafat - Rast - Bechet. Față de reședința județului Dolj, orașul Craiova, comuna Poiana Mare se află la 86 km distanță. Legătura dintre cele două localități se face prin șoseaua și calea ferată
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Valea Plescării. Flora și fauna comunei Flora: Vegetația zonei este reprezentată bogat: Pădurile au ocupat o mare zonă pe aceste meleaguri, făcând parte din marii codri ai Teleormanului. Cele mai importante păduri ale comunei au fost: pădurea Popilor, Bobatea, Șapte-Boi, Piscului, Academiei (sau pădurea Bucovului) și Cracului. Au mai existat păduri și pe dealurile Strâmbei și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de metri "Pinnacle" planificate pentru a forma central al clusterului zgârie-nori City, a-fost în așteptare din ianuarie 2012. Aceast tabel clasează zgârie-norii și turnurile de sine stătătoare din Londra care au cel putin 100 de metri înălțime. Aceasta include piscurile și detaliile arhitecturale, dar nu și stâlpii de antene. Semnul egal (=) indică aceeași înălțime între două sau mai multe clădiri. Coloana „An” indică anul în care a fost finalizată clădirea. <nowiki>*</nowiki> Indicates still under construction, but hâș been topped
Lista celor mai înalte clădiri și structuri din Londra () [Corola-website/Science/329740_a_331069]
-
de curenții ecuatoriali de sud ai Pacificului. Trăsăturile reliefului se văd oglindite în numele pe care le-au dat băștinașii insulelor: "Hiva Oa", „creasta lungă”; "Nuku Hiva", „creasta stâncii”; "Fatu Iva", „nouă stânci”; "Fatu Huku", „bucată de piatră„; "Ua Pou", „două piscuri”. Regimul pluviometric variază mult de la o insulă la alta și de la un an la altul. Vânturile alizee moderează căldura și aduc ploi. Ecosistemul insulelor este influențat de marea depărtare față de țărmurile continentale ceea ce face ca speciile endemice să fie foarte
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
izolate, grohotișuri și văii. Partea nordică a masivului este marcată de câteva măguri ("Vârful Ieremia" 1.102 m, "Vârful Brădet" 1.073 m, "Vârful Ascuțit" 1.058 m.) despărțite de culmi descendente, iar prelungirea culmii spre nord-est, de mai multe piscuri: ("Vârful Piatra Mare" 1.843 m, "Vârful Pușcaș" 1.635 m, "Vârful Gâtul Chivei" 1.639 m, "Vărful Piatra Mică" 1.614 m, "Vârful Piatra Poienii" 1402 m, "Vârful Bunloc" 1187 m.). Sectorul sudic prezintă un platou acoperit cu pajiști
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
mănăstirii au fost distruse. Unii dintre călugări au fost executați fără judecată, cei rămași în viață au fost condamnați la ani grei de temniță. Tot atunci a fost dărâmată și troița de lemn cu iluminare nocturnă, ridicată în 1936 pe piscul stâncii de deasupra intrării în biserică. La începutul anilor 1960 intrarea în grotă a fost blocată printr-un perete de beton armat cu grosimea de 1,5-2 m, iar interiorul bisericii a fost transformat în stație de observare a nivelului
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
ca nume personal. În unele lucrări s-au menționat formele de limbă greacă Proilaba, de limbă slavă ca Proilava, de limbă turcă, ca Ibraila și alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra malului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
ca Proilava, de limbă turcă, ca Ibraila și alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra malului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat orașului în trecut. Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra malului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat orașului în trecut. Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale. Există numeroase vestigii arheologice dovedind prezența omului neolitic (Boian-Giulești) 5000 i.Hr., la Brailița (vârful Cațagaței), viața a continuat în epoca bronzului
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
pilda, de regimul de porto-franco, care înceta la bariere, adică la fostul șanț, ci erau considerate ca „sate”. Pe langă foburguri, erau și două sate situate pe izlazul orașului, izlaz ce fusese mărit cu 1 500 pogoane: Iarba Dulce și Piscul Brăilii. Organizarea orașului Brăila a fost cea prevăzută de Regulamentul organic în general pentu orașe. Organul cârmuitor se numea „maghistrat” și se alcătuia din patru „mădulari” sau membrii, dintre care unul era președinte, iar altul casier. În 1833, găsim ca
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
vârful dealului a fost un loc de pelerinaj în secolul al XVII-lea. Denumirea improprie de "Muntele Gellért" (traducerea literala a denumirii oficiale: "Gellért-hegy") se datorează faptului că dealul, privit dinspre Dunăre, datorită versantului abrupt și stâncos amintește de un pisc de munte. Numele, grafiat prin "Gellérthegy" nu este identic cu numele dealului, ci desemnează cartierul care se întinde pe versanți și împrejurimi. În secolul al XVIII-lea terenurile de pe Dealul Gellért au fost acoperite cu vii. Cartier Tabán de la poalele
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
rostit o predică cu acel prilej, afirmând că cei trei sfinți noi „nu reprezintă numai câteva vrednicii personale, crescute cine știe cum, ca din întâmplare în sânul Bisericii noastre, ei nu sunt mărturisitori izolați ai unei credințe pur personale, ci ei sunt piscuri de sfințenie sprijinită pe umerii uriași ai credinței Bisericii întregi, sunt valuri de lumină din marea tălăzuire a valurilor de credință ce au umplut veacurile zbuciumate ale istoriei credincioșilor români din Ardeal”.
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
păduri. Pădurea se află pe pantele munților, în partea de est a zonei de tranziție către stepă și pajiști joase. O cartografiere detaliată a fost publicată în 2006, prin activitatea studenților geografi de la Universitatea din Moscova. Relieful rezervației este muntos. Piscurile sale sunt erodate, de o înălțime redusă și acoperite cu păduri, precum Muntele Massime, popular printre excursioniști. Versanții sudici sunt acoperiți cu păduri, precum și cu silvostepă, având poieni cu diferite ierburi. Fiecare zonă a rezervației are particularitățile sale. Rezervația este
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Țapul Mare, care are 1661 m altitudine. Sub numele de "Obcina Țapului" unii autori îi încadrează ca aparținând sectorului estic al Munților Maramureșului. Popular sunt cunoscuți sub denumirea de „"Culmea", "Obcina" sau "Munții Țapului"", după numele vârfului Țapul
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
munți cu creste cărunte, răcorite sus, în albăstrimea cerului. Vremea i-o fi măcinat, cutremure mari de pământ le-or fi crăpat temeliile, dar s-au dus munții, și numai păsările câmpiei rătăcesc zile întregi undeva sus, printre nouri, căutând piscurile mândre de altădată. Câmpia Sorocii...”" Una dintre minunile zămislite de acest pământ este legendara Molda, cățeaua care însoțește - real și imaginar - întreaga viață pământească a lui Onache Cărăbuș, semnalând momentele tragice ale neamului și ajutându-l să găsească drumul atunci când
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
considera că Marie Urbach ar fi o vrăjitoare ce are legături cu Diavolul, asemănând-o cu Margareta, celebrul personaj al romanului "Maestrul și Margareta" (1966-1967) de Mihail Bulgakov. Marie are o reputație diabolică datorată curajului de a urca singură pe piscul Cele Trei Călugărițe sau de a coborî în grote adânci, precum și a lipsei de respect față de străvechea ordine prusacă, circulând superstiția că prezența ei într-un loc e un semn rău. Soarta personajului rămâne necunoscută după întâlnirea devastatoare cu Andrei
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
dintr'o experiență continuă a naturii și oamenilor. Prin toată această operă circulă aerul viu și salubru al unei vieți libere și mobile”. Autorul a străbătut pământul românesc de la munte la șes, urmând cursurile apelor și vânând cocoșul sălbatic pe piscurile montane, iepurele în miriștile câmpiilor și lișița în bălți și în deltă. Scriitorul are un sentiment al trecutului care coboară în timp până în vremurile primilor oameni când vânătoarea și pescuitul erau activități de bază ale existenței umane. Povestirile sale amestecă
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Până în data de 01.03.2016 Primăria sectorului 4 nu a răspuns solicitărilor comisiei. În data de 01.03.2016, Primăria Sector 4 a transmis o nouă solicitare, schimbând propunerea inițială, prin care dorea instituirea unor sensuri unice pe Calea Piscului, Intrarea Urcușului și Cărăruia. 7. În vederea formulării unui punct de vedere legal, Comisia Tehnică de Circulație s-a întrunit, în data de 03.03.2016, și a formulat următoarele observații: · clarificarea de către Primăria Sector 4 a situației juridice a tronsonului
Scandal în Capitală între primari. Răzvan Sava-Daniel Băluță, la cuțite by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103171_a_104463]
-
mers într-o expediție științifică spre vârful Mount Whitney. Scopul expediției era de a studia cum radiația Soarelui era absorbită selectiv de atmosfera Terrei, comparând rezultatele de la mare altitudine cu cele găsite la nivelurile inferioare. Ca urmare a expediției, un pisc de 14.240 picioare aproape de Mount Whitney a fost numit "Acul Keeler”. În plus față de intervalul lui Keeler în inelele lui Saturn, craterul marțian "Keeler", craterul lunar "Keeler", precum și asteroidul , sunt numite în onoarea lui.
James Edward Keeler () [Corola-website/Science/337287_a_338616]
-
Vladimir (Rassate) (889-893) și Simeon I cel Mare (893-927) și al fiului celui din urmă - țarul Petru I (927-969). A fost inițial păstor, pentru ca la vârsta de 25 de ani să devină preot la mănăstirea Sf. Dimitrie aflată la poalele piscului Ruen. După ce a acceptat viața de călugăr, a părăsit mănăstirea pentru a-și continua traiul în singurătate și rugăciune. Sfântul Ioan de Rila a trăit în izolare în diferite locuri, înainte de a merge în munții Rila. Acolo și-a petrecut
Ioan de Rila () [Corola-website/Science/335922_a_337251]
-
până la înmugurirea de primăvară - si elogiază frumusețea fără egal a naturii, într-o lume a culorilor vii și a tradiției păstrate nealterata peste veacuri. De la sate și comunități ce prosperă grație conservării și ecoturismului, la locuințe neolitice în peșteri, de la piscuri îndepărtate, îmbrăcate în zăpadă, la biserici de gheață, filmul prezintă o fată nemaivăzuta a României. Wild Carpathia Seasons of Change trage, totodată, un semnal de alarmă în privința efectelor devastatoare ale defrișărilor ilegale din pădurile seculare românești. Episodul Anotimpurile schimbării explică
Filmul documentar “Wild Carpathia – Seasons of Change”, la ONU by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105411_a_106703]