3,039 matches
-
arhitect al unei lumi magice, urmăresc un drum fantastic (ne amintește de Mihai Ursache și chiar, retrospectiv și în alt spațiu de Dante, de Orfeu, de Ghilgameș). Vieru e un spirit disarmonic față de timpul trăirii sale, este un îndrăgostit de plai, cosmicul fiind evocat numai pentru a susține apartenența sa "exagerat" patriotică la acest plai prin similitudinea hermetică, deși permanent în interiorul sufletului său a existat o armonie delirul luând aspectul circumstanței. Poemul la care m-am oprit din volumul "Un verde
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și chiar, retrospectiv și în alt spațiu de Dante, de Orfeu, de Ghilgameș). Vieru e un spirit disarmonic față de timpul trăirii sale, este un îndrăgostit de plai, cosmicul fiind evocat numai pentru a susține apartenența sa "exagerat" patriotică la acest plai prin similitudinea hermetică, deși permanent în interiorul sufletului său a existat o armonie delirul luând aspectul circumstanței. Poemul la care m-am oprit din volumul "Un verde ne vede" (să dea Domnu'!) apărut în 1976, la editura Lumina din Chișinău, începe
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai este, Lume ce gândea în basme și vorbea în poesii, O! Te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei1215. Poetul știe, simte alte lumi, alte plaiuri în care el și cei capabili să-l urmeze se poate bucura de viață, de iubire. Mai întâi în creația lui totul pare imagine. Imaginația este legată, deci, de simțul vederii. Nu este o imagine văzută direct ci una văzută
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
d-lui Ion Potopin de la Academia R.S.R. despre mama Dv.; un articol despre Muzicianul și literatul Oscar Pursch. Sper să vadă lumina tiparului în presa județului, dar trebuie răbdare 118. Ar fi un prim semn al revenirii bunicului Dv., pe plaiuri bucovinene. Veți găsi și un decupaj din ziarul „Zori Noi”, de la Suceava, privind vernisajul Colecțiilor de artă Ion Irimescu, de la Muzeul din Fălticeni; cu acest prilej s-a deschis Secția de arheologie și Expoziția pictorului Dimitrie Loghin, originar din zona
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
1973 Mult Stimate Domnule Pienescu, Răspund cu oarecare întârziere la plăcuta Dv. scrisoare din 28 iunie. Copleșit de treburi, dar și în așteptarea unor asigurări din partea Comitetului Orășenesc de Cultură și Educație Socialistă Fălticeni, că-mi va facilita deplasarea spre plaiurile nemțene. Sunt nespus de bucuros că voi avea ocazia să vă revăd la Văratec. Nu-i exclus să fie acolo și doamna Profirița Sadoveanu, pe care țin de asemeni s-o întâlnesc. Ea a promis „o fugă” până la Fălticeni, să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
redactor șef al revistei. 240 V-aș fi recunoscător dacă mi-ați trimite adresa D-lui Eugen Labiș, care trăiește în București. Înaintea sărbătorilor de iarnă care se apropie, vă doresc multă sănătate, succes în creația literară și reveniri pe plaiuri fălticenene. Cu respectuoasă afecțiune, Eugen Dimitriu 2 Fălticeni, 2 ianuarie 1973 Mult Stimate Domnule Tomozei, În ziua de 30 decembrie 1972 am avut plăcerea să primesc la Muzeu vizita D-lui Dan Rotaru (cu soția)288, care mi-a adus
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
universitar, oceanolog de renume internațional. Membru al Academiei Române, director al Muzeului „Grigore Antipa” din București. 461 Cu prilejul vizitei făcute academicianului în Capitală la Muzeul pe care îl conducea, m-a primit cu multă amabilitate. Știam că e fiu al plaiurilor fălticenene și i am cerut documente legate de viața și activitatea sa științifică. Colaborase cu celebrul oceanograf francez Jacques Cousteau. Mi-a oferit tot ce avea la îndemână - dublete, pentru care i-am trimis prompt adresa oficială de confirmare. 462
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și N.A.T.O. Încă o dată vă spun să priviți cu ochii ce se întâmplă în Kosovo și în Transnistria. 20 noiembrie 2007 Puntea aberațiilor Motto: „Nu te umfla broască-n tău, Că nu-i tot tăul al tău” (Zicală din plai mioritic) Bine se zice că răul nu vine niciodată singur. Însă răul e cu atât mai rău cu cât ți-l pregătești singur, ți-l faci cu mâna ta, din neglijență, din tembelism și prostie, din preocupări meschine, din lasă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dacă nu știe, valoarea cuvintelor, că doar „vorbele sunt de argint”, iar „tăcerea de aur”și „dacă tăceai filosof rămâneai”. Nu ar trebui să amintim decât despre Machiavelli cu „Principele” său, dar, ca să nu mergem prea departe, să rămânem pe plaiul mioritic și să ne oprim la „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, care te învață și cum să promovezi cadrele și cum să te porți cu cei puternici. Acum, când se citește așa de puțin, n-ar trebui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din auzite, de la bunici și de la părinți, care, atunci, erau tineri și, când ești tânăr, totul este trandafiriu. De asemenea, se spune cu mândrie, că atunci România era un punct de atracție și mulți străini veneau și se stabileau pe plaiurile noastre. Da, veneau, ca și acum, fel de fel de afaceriști, profitau de legislația îngăduitoare și corupția generalizată, se îmbogățeau, jumuleau, jefuiau cu complicitatea „organelor” și, pentru că li se părea că l-au prins pe Dumnezeu de amândouă picioarele, se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acel an cu domnișoara Fernanda Morro, care venise în România cu fratele dânsei, inginer din Italia, în urma unor acorduri economice, și fusese numită profesoară de italiană și franceză. Italianca era de o gingășie trupească și sufletească cuceritoare; se îndrăgostise de plaiurile românești și de poporul nostru; n-a mai plecat din țară, chiar sub regim comunist, decât în excursii. Dumnezeu le-a dăruit și doi copii. Vara munceau la țară, ajutând-o la muncile câmpului pe bătrâna, simpatica și duioasa mamă-soacră
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-se într-o prezență permanentă, neofensatoare, îngrijindu-se unii de alții, să nu sufere unul din pricina celuilalt. Unii privind spre pământul care-i așteaptă, alții spre cer, în nădejdea întâlnirii, la trâmbița Arhanghelului. Câtă taină mioritică în acest picior de plai; gura de rai, vie, simțită și pipăită cu simțurile barbare ale trupului și cu simțirea minții, deșertată pentru o clipă în această stare firească de manifestare în rânduiala firii, încredințată mai presus de toate argumentele raționale. Plângând iarăși, îngenuncheat între
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
hainele și semnele Măriei tale, precum și vreo doi feciori din garda Măriei tale, iar Măria ta rămâi în locul meu, în sumanul și cioarecii ăștia. Că nimeni nu te-o ști. Și io oi strânge pe toți feciorii și bărbații din plaiuri, din munți și de la sălașe și-i lua Măria ta pe turci pe negândite, că-s beți de bucurie amu, și-i vei înfrânge cu ajutorul lui Dumnezeu. Domnul s-a învoit și în a doua sau a treia noapte moș
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru ca Someșul Mic să se întâlnească cu fratele său Mare, bogăția vegetației și albastrul cerului sub care aburii alburii se ridică pe tot parcursul râului, i-au dat denumirea pe care localnicii o rostesc cu mândrie: „Gherla, picior de rai”. Plai mioritic transformat, prin implantarea temniței, în „gură de iad” pentru bietul nostru popor. Spre seară ne-au tăiat lanțurile în atelierul de fierărie improvizat în acest scop. După ce ți se taie lanțul de la picioare, în afara durerii fizice provocate de lovirea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru a scăpa de asupririle maghiare. Avea doar doi-trei anișori la data plecării în Statele Unite. A revenit prin anii ‘30 într-o vizită la bunici, când avea 1516 ani și nu s-a mai întors în America, captivat de frumusețea plaiurilor românești și a vieții patriarhale a satului făgărășan. A devenit specialist în industria textilă. Sașii din Sibiu l-au trimis în Anglia, căci știa perfect engleză, germană și destul de bine franceză. Școlit de englezi, ajunsese în ‘39 șeful trustului de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
creștină evanghelică foarte bigotă. Și tata era, desigur, creștin, la fel și eu, și unchiul Abel, până când mătușa Estelle l-a condus către lumea luminilor. Pe mama nu reușesc s-o văd ca o fată frumoasă, o Maid Marian a plaiurilor din Warwickshire. Încă din cele mai fragede amintiri, fața ei îmi apare ca o mască a îngrijorării. Ea reprezenta în casă puterea. Tata și cu mine ne iubeam, ne supuneam și ne consolam în taină unul pe celălalt. Eram amândoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pierdut. Am început să urc dealul, la adăpostul pădurii, observându-l din când în când în timp ce suiam, până când am ajuns într-un punct situat la capătul drumului, unde între mine și pistă se întindeau doar vreo două sute de metri de plai acoperit cu iarbă, iar Ben era cât pe-aci să-mi dispară din obiectiv, întrucât se interpusese casa. Îmi dădusem seama că vor fi două sau trei secunde, după ce voi ieși în câmp deschis, în care s-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în arealele consacrate tradițional, denumite areale viticole, precum și cele aflate în afara arealelor viticole, denumite vii răzlețe, alcătuiesc patrimoniul viticol național. 2.2. În arealele viticole plantațiile de vită de vie se grupează teritorial în: regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri viticole. Ele sunt definite în anexa nr. 1 la Legea viei și vinului nr. 67/1997 . 3. Potrivit reglementărilor din Legea nr. 67/1997 , terenurile cuprinse în patrimoniul viticol național se grupează în următoarele 3 categorii: a) plantațiile de vită
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2000 de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128352_a_129681]
-
din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și prezintă condiții pentru a fi cultivate cu vită de vie. ... 4.1. Cadastrul viticol se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și se centralizează pe plaiuri viticole, centre viticole, podgorii, regiuni viticole și pe țară. 4.2. Prin Cadastrul viticol se realizează: a) identificarea, înregistrarea și descrierea în documentele cadastrale a terenurilor defalcate pe tarlale și pe parcele și a celorlalte bunuri imobile prin natura lor
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2000 de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128352_a_129681]
-
viticole și a unităților teritoriale subordonate acestora se va realiza pe hărți și planuri cadastrale, în funcție de aria geografică, la scări diferite, după cum urmează: a) regiuni viticole, la scară 1:1000000; ... b) podgorii, la scară 1:100000; ... c) centre viticole și plaiuri viticole, la scară 1:10000 sau 1:50000. ... 20. Pentru delimitarea arealelor viticole se vor analiza și se vor utiliza toate documentațiile grafice și scriptice obținute prin lucrările de introducere și întreținere a Cadastrului funciar general, lucrările de organizare a
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2000 de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128352_a_129681]
-
arealele consacrate tradițional, denumite areale viticole, precum și cele aflate în afara arealelor viticole, denumite vii răzlețe, alcătuiesc patrimoniul viticol na��ional. 2.2. În arealele viticole plantațiile de vită de vie se grupează teritorial în: regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri viticole. Ele sunt definite în anexa nr. 1 la Legea viei și vinului nr. 67/1997 . 3. Potrivit reglementărilor din Legea nr. 67/1997 , terenurile cuprinse în patrimoniul viticol național se grupează în următoarele 3 categorii: a) plantațiile de vită
ORDIN nr. 34 din 7 martie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128351_a_129680]
-
din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și prezintă condiții pentru a fi cultivate cu vită de vie. ... 4.1. Cadastrul viticol se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și se centralizează pe plaiuri viticole, centre viticole, podgorii, regiuni viticole și pe țară. 4.2. Prin Cadastrul viticol se realizează: a) identificarea, înregistrarea și descrierea în documentele cadastrale a terenurilor defalcate pe tarlale și pe parcele și a celorlalte bunuri imobile prin natura lor
ORDIN nr. 34 din 7 martie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128351_a_129680]
-
viticole și a unităților teritoriale subordonate acestora se va realiza pe hărți și planuri cadastrale, în funcție de aria geografică, la scări diferite, după cum urmează: a) regiuni viticole, la scară 1:1000000; ... b) podgorii, la scară 1:100000; ... c) centre viticole și plaiuri viticole, la scară 1:10000 sau 1:50000. ... 20. Pentru delimitarea arealelor viticole se vor analiza și se vor utiliza toate documentațiile grafice și scriptice obținute prin lucrările de introducere și întreținere a Cadastrului funciar general, lucrările de organizare a
ORDIN nr. 34 din 7 martie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128351_a_129680]
-
Articolul 1 Se aprobă licențele de concesiune a activităților de exploatare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Compania Națională a Uraniului - Ș.A., în calitate de concesionar, în perimetrele Crucea-Botusana din județul Suceava, Tulghes-Grinties din județul Neamț și Băită Plai din județul Bihor, prevăzute în anexele nr. 1-3*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licențele de concesiune a activităților de exploatare prevăzute la art. 1 intra în vigoare la data publicării prezenței hotărâri în Monitorul Oficial al
HOTĂRÂRE nr. 277 din 17 aprilie 2000 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţilor de exploatare, încheiate între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Compania Naţionala a Uraniului - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128010_a_129339]
-
236. Irimia Neculai, născut la 7 decembrie 1966 în localitatea Hangu, județul Neamț, România, fiul lui Ion și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 32549 Bad Oeynhausen, Zum Langen Gras 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bicaz, Str. Plaiului nr. 14, județul Neamț. 237. Klecs Corina, născută la 9 octombrie 1974 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiica lui Dorobanțu Ion și Olga, cu domiciliul actual în Germania, 55118 Mainz, Colmarstr. 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]