2,467 matches
-
un adevărat blestem. Sunt democrații avansate care caută, de ceva vreme, o a treia cale! V.S. A treia cale este fie o iluzie, fie un artificiu retoric în campaniile electorale. Democrația liberală, ca sistem politic, are o structură logică bipolară. Pluralismul și alternanța la putere determină, în mod inevitabil, o asemenea structură. Întotdeauna, într-un sistem democratic, există putere și opoziție. Așadar, întotdeauna există doi poli. Modul în care este agregat fiecare dintre acești poli diferențiază însă sistemele politice democratice. Simplificând
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
și consolidării democrației în România, după Revoluția din decembrie 1989. Societatea pe care ne-am dorit-o și pe care ne străduim s-o structurăm, în toate aspectele ei instituționale, legale, morale și politice, este una a diversității opiniilor, a pluralismului punctelor de vedere, a toleranței, dialogului și căutării permanente a consensului în problemele care țin de interesul național. Acesta este sensul evoluției, acesta este spațiul european al valorilor morale și politice, la care dorim să ne cuplăm. Suntem chemați cu toții
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
mistică; hasidism și șamanism în Carpați; doctrina stâlpului eschatologic la Israel ben Eliezer; „Culianu a fost cosmopolit, Eliade a fost român”; raritatea referințelor românești la Culianu; debutul lui Idel: un articol despre Blaga; topologii ale inteligenței și cunoașterii; pentru un pluralism al perspectivelor; „nu cred că există o cheie în cultura română care deschide mai multe uși decât alta”; prin România, spre universal; „când am părăsit România, am vrut s-o părăsesc”; „dar niciodată n-am încercat să uit”; cărți românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
o ilegalitate care se pedepsea cu închisoare. Toate aceste lucruri ne arată că în statele de tip totalitar, controlul universului de discurs este cvasi-total, prin transformarea discursurilor din spațiul public într-unul singur. Situația este diferită în cazul statelor democratice. Pluralismul surselor de informare și de creare a discursului public este real. Chiar și atunci când se mai află sub tutela statului, radioul și televiziunea publică sunt supuse controlului pluralist al Parlamentului. Teoretic, s-ar părea că în acest caz nu mai
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Acest cod cuprinde diverse reglementări ale unor probleme importante ale mass-media, precum: protecția drepturilor copilului, protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine, dreptul la replică și rectificare, asigurarea informării corecte și a pluralismului, asumarea responsabilității culturale, reglementări ale jocurilor și concursurilor, ale sponsorizării, publicității și teleshopping-ului. Analiza aplicării reglementărilor în domeniul publicități prin mass-media a condus la identificarea unor modalității prin care discursul jurnalistic este imitat și prin care acesta se transformă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
ale alegerilor prezidențiale, în care TVR pune tunul catodic pe contracandidatul lui Năstase. Zeci de minute Băsescu este tocat de analiști unul și unul, fără nici o voce care să-i ia partea. Ca să vezi respect pentru libera formare a opiniilor, pluralismul punctelor de vedere. Mircea Toma, de la Agenția de Monitorizare a Presei, considera momentul „o execuție publică în direct“. Cât despre măsura profesionalismului în TVR, ajunge să ne gândim că, la ora eliberării jurnaliștilor români aflați ostatici în Irak, TVR a
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
drumul spre o altă limbă și o altă cultură", ca redactor șef și editor al revistei The Cross Cultural Review, a promovat literatura universală prin propulsarea unui număr de 50 de grupuri etnice (de la limba armeană la limba idiș). Acest pluralism identitar a ajutat/ajută curentul principal al literaturii americane (mainstream) să capete noi valențe și soliditate. În acest sens este și proiectul privind publicarea doar a unui poem de Menke Katz, Langston Hughes și Allen Ginsberg tradus în 50 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
direcția discursivă de analiză a TVR cu noile curente comerciale de dezbatere. Revenind la demersul Televiziunii Publice de recuperare a discursului religios, direcția analitică de la începuturile discursului religios din TVR avea să aducă doi vectori pe linia discursivității mediatice: multiconfesionalul (pluralism religios) și dialogul (în sensul deschiderii, mai ales în cazul spinoasei relații cu greco-catolicii). Pe parcursul primului an post-comunist a existat o adevărată infuzie de materiale documentare și nu numai, iar cei doi vectori amintiți (multiconfesional și dialog) au condus ulterior
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
de identificare a persoanelor."114 Menționăm însă că întreaga dezbatere asupra pașapoartelor biometrice aduce în discuție modul în care conștiința religioasă creștină se raportează la o serie de elemente constitutive ale modernității: secularizarea societății și laicitatea statului, libertatea religioasă și pluralismul religios, creativitatea științifică a omului și dezvoltarea tehnologică bazată pe rezultatele acestei creativități, modernizarea instituțională a României și integrarea ei în procesul relațiilor globale etc. Într-un articol publicat în ziarul Ziua, Vlad Niculescu-Dincă arată că: "Acești pași de folosire
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
pe publicuri variate, vizând un compromis negociat între alegători și aleși. Cu toate acestea, J. B. Thompson (2000) întrevede într-un studiu devenit celebru câteva soluții pentru reînnoirea vieții publice ("reinventarea spațiului public"), spre exemplu, reglementarea instituțiilor mediatice conform principiului pluralismului; evitarea formării de monopoluri mediatice atotputernice; facilitarea dezvoltării unor centre de "putere simbolică" independente, în afara marilor rețele și trust-uri. El propune ca noțiune cheie pentru democratizarea noului spațiu public ideea "democrației deliberative", văzută nu ca o alternativă la instituțiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadrajelor din perspectiva elitelor politice și a mass-media. Modelul permite măsurarea cadrajelor dominante, de la un singur cadraj, predominant în știri, până la o situație de paritate a cadrajelor, în care mai multe interpretări au roluri egale, așa cum stipulează regula jurnalistică a pluralismului punctelor de vedere. Nivelul de control al elitelor politice asupra cadrajelor se intensifică atunci când este vorba de situații de importanță națională, ca de exemplu pe timp de război. De pildă, Todd Gitlin (1980) a demonstrat că, pe timp de război
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de așa-numita agora mediatică, evocând cazurile în care cetățenii sunt invitați să-și susțină opiniile (micro-trotuar, sondaj, chat etc.) sau să fie prezenți în platou în cadrul diverselor emisiuni. În a doua situație (organ de partid), media abdică de la regula pluralismului politic. Linia editorială a unei anumite publicații susține o anumită cauză, ceea ce influențează modul de a acoperi actualitatea și orientează comentariile jurnalistice către susținerea aliaților sau atacul adversarilor. Acest rol poate fi liber afișat sau exprimat într-o manieră ascunsă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
trebui să facă guvernul. Aproape niciodată nu ne-am între-bat ce poate să facă guvernul. Acum vor fi mai mult discutate limitele și funcțiile guvernului. Iar acesta nu mai este, cum postulează teoria politică și socială, singurul centru de putere (...) Pluralismul societății este unul al instituțiilor cu mică responsabilitate, apolitice, focalizate pe performanță."12 2.1.2. Criterii de evaluare a rolului guvernelor în economie Problemele care apar în privința determinării rolului pe care îl are de jucat un guvern în cadrul sistemului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politică sau de alte criterii, o echipă care să acționeze și eficient în interesul județului, sau localității respective. Foarte importante sunt, ca fond, virtuțile civice, care direct sau indirect stabilesc calitatea respectivei echipe. O societate deschisă, întemeiată pe diversitate și pluralism, înflorește cu adevărat doar acolo unde virtuțile civice joacă rolul ce le revenea până mai ieri constrângerilor societății holiste, bazate pe paradigma lui homo hierarhicus. Valorificarea infrastructurii culturale, a potențialului ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, a capitalului instituțional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în cadrele unei etnologii de urgență. Folclorul, privit ca filozofie a existenței, oferă argumente pentru o mai bună cunoaștere de sine, din perspectiva antropologiei culturale. Din viața școlii consemnează evenimente din activitatea unei școli deschise tot mai mult spre individ, pluralism, modele și valori. Creația acestei noi generații a „Mugurilor” stă sub semnul fascinației „muntelui vrăjit” al Poeziei, desfășurându-se în discursuri descătușate, uneori incendiare. Această nouă vârstă a „Mugurilor” rădăuțeni aparține, stilistic, generației 90, „situată între două lumi, strivită de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
s-a aflat destul de frecvent în atenția specialiștilor. Colectivitățile teritoriale de cetățeni reprezintă corpuri intermediare, interpuse între individ și puterea centrală, determinând reguli adaptate fiecărui cadru geografic și personalizând autoritatea statală în funcție de problemele locale. Societatea modernă, caracterizată prin contradicții și pluralism, implică o mare varietate de comportamente sociale și, de aceea, nu este suficientă luarea deciziilor la nivel central, ci este necesară adaptarea acestora la specificul local. În țările în curs de dezvoltare, obiectivele procesului de descentralizare sunt, în general, axate
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
240 000 de dolari americani să fie Împărțiți În mod inegal Între șaisprezece fundații, organizații, asociații și comitete ale căror nume apăreau În document În ordine alfabetică. Lângă fiecare nume era notată suma respectivă. Lista Începea cu Asociația pentru Promovarea Pluralismului Religios și se termina cu Școala Ortodoxă pentru Studierea Torei. După acest ultim punct veneau semnăturile - a decedatului, a notarului și ale martorilor -, iar apoi urmau rândurile: „Cu excepția proprietății mele din strada Reines, din Tel Aviv, menționată În anexă, las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
trai decent și fără spaima conflictelor și a războaielor, așa cum se simt australienii de toate etniile pe continentul lor, modelul cultural european își va fi găsit nucleul tare în programul iluminist, cel al societății transparente, dezvoltat în programul postmodern prin pluralismul cultural și relativismul scientist. Asta înseamnă că nu vom ajunge niciodată la un adevăr absolut, autoritar, ci la multe adevăruri relative care ne vor învăța să trăim decent. Postmodernitatea își va fi găsit dumnezeul în lumile posibile ale fiecărei povești
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu înlesnire putem zice, toate fenomenele. Din momentul în care am conceput această ideie - a independenței absolutului - esplicarea fenomenelor devine un fel de calcul a priori pe care esperiența nu are a-l confirma, ci a-l verifica. ["MONISM ȘI PLURALISM"] 2275B Da! chiar materialismul, fiind monist, e mai idealist decât oricare pluralism. Însă materialiștii să nu uite că sunt datori a esplica din acea materie a cărei definiție consistă în impenetrabilitatea în trei dimensiuni (o definiție viciată deja prin amestecul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
această ideie - a independenței absolutului - esplicarea fenomenelor devine un fel de calcul a priori pe care esperiența nu are a-l confirma, ci a-l verifica. ["MONISM ȘI PLURALISM"] 2275B Da! chiar materialismul, fiind monist, e mai idealist decât oricare pluralism. Însă materialiștii să nu uite că sunt datori a esplica din acea materie a cărei definiție consistă în impenetrabilitatea în trei dimensiuni (o definiție viciată deja prin amestecul cauzalității și a spațiului) toate fenomonele psicologice, toate fenomenele de curată aparență
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
psicologice, toate fenomenele de curată aparență, de curat vis ale inteligenței noastre - căci aceste nu pot fi decât echivalentul palid al unei lumi ce există în sine însuși și pe care o numesc materie. Nu idealism și realism - monism și pluralism, iată adevăratele antiteze. [UNITATEA COSMICĂ] 2255 Nu există o adevărată antiteză între idealism și materialism. Amândouă admit o singură unitate cosmică - din ea au a esplica prin fracționare, adecă prin termeni de raport, toate fenomenele. Daca materialiștilor nu le succede
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vor să te asculte, carte pe care scrie „Constituția României”, stipulează taman la articolul 1, alineatul 3: "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate". Orice amărât de student de la drept din România, îți poate spune că "statul social este acel stat care poate și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
grăbiți și să le citesc pentru liniștirea sufletului lor răvășit art 1. paragraful 3. din Constituția României: „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate". Parcă văd că unii s-ar opri o clipă, ar ridica din umeri a lehamite și mi-ar zice fără
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
electorală a puterii. Cu atât mai mult cu cât Dânsul... Calul cu Aripi, a vazut lumina zilei într-o zona necooperativizata, într-un grajd privat, la un taran neatins de filoxera tristului regim. Acest miracol a ap arut într-un pluralism politic fragil, desi ne reprezinta pe toti. Prin el vom intra la trap în Europa. Asa sa ne ajute Cel de Sus !” Ce mai ?! în numai câteva ore de la eveniment, Marele Eveniment, pereții grajdului se dilatară enorm, firava făptură, sprijinită
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
identificarea potențialelor riscuri, amenințări și vulnerabilități. 1.1. Valorile și interesele naționale Principalele valori care fundamentează existența și prosperitatea statului român sunt: democrația, libertatea, egalitatea și supremația legii; respectul pentru demnitatea omului, pentru drepturile și libertățile sale fundamentale; responsabilitatea civică; pluralismul politic; proprietatea și economia de piață; solidaritatea cu națiunile democratice; pacea și cooperarea internațională; dialogul și comunicarea dintre civilizații. Pe baza acestor valori, interesele naționale sunt: menținerea integrității, unității, suveranității, independenței și indivizibilității statului român; îndeplinirea responsabilă a obligațiilor și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]