21,807 matches
-
Dan Sociu într-un deceniu. Numai că, plictisit el însuși de emulația acestei abordări reportericești a realului (care a dat destui epigoni), s-a orientat către o poezie cu substrat cultural ceva mai adânc. A început, adică, să scrie mai „poetic”. Poate că titlul volumului Pavor nocturn (2011) reprezintă și un indiciu al acestei „treziri din coșmar”. În orice caz, după Poezii naive și sentimentale (2012), întorsătura e certă. Să mai spun că un ciclu întreg se numește Sonete în alexandrini
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
pentru prima oară cunoscute publicului românesc numele lui Robert Frost, T.S.Eliot ori Cari Sandburg se dovedise la curent cu cele mai recente tendințe ale poeziei universale. A ales însă, în deplină cunoștință de cauză, o cu totul altă formulă poetică. A cunoaște în profunzime opera lui T.S. Eliot, Trakl ori Rilke, dar a opta pentru o variantă de literatură apropiată mai degrabă de aceea a lui Alecsandri - iată unul dintre paradoxurile frapante ale acestui scriitor complex, de înșelătoare aparențe olimpiene
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
pentru o variantă de literatură apropiată mai degrabă de aceea a lui Alecsandri - iată unul dintre paradoxurile frapante ale acestui scriitor complex, de înșelătoare aparențe olimpiene. Clasicismul lui Pillat a filtrat substanță romantică, și-a însușit modificările simboliste ale limbajului poetic, a vizitat poezia pură din primul modernism; a grefat apoi aceste cuceriri pe trunchiul unui clasicism fundamental, fără vîrstă, descins din moștenirea europeană străveche. Rezultatul: ivirea în literatura română interbelică a unui fel de Lord Tennyson local, cultivator de poezie
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
fără vîrstă, descins din moștenirea europeană străveche. Rezultatul: ivirea în literatura română interbelică a unui fel de Lord Tennyson local, cultivator de poezie potolită și cu vocație oficială, în sensul acceptării ei de cît mai mulți cititori. Așa cum Tennyson întrupase, poetic, epoca victoriană în variantă academică, tot așa Ion Pillat a scris poezia unei belle époque românești prelungite, trecută de pragul Marelui Război - un fel de perioadă victoriană imaginară și fără sfîrșit. A evoca situația materială și statutul social ale omului
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
din a cărui familie spirituală făcea parte, dar și pe Bacovia; a susținut financiar apariția unor reviste importante - totul întreprins însă cu discreție, aproape pe furiș. A readus satul și cîmpul în poezie scriind una dintre cele mai „naturiste” opere poetice din literatura noastră: un sat privit din pridvorul conacului, sat încărcat de patriarhalitate arhaică, atemporală. Nu va fi satul mitic al lui Blaga, fără atașe etnologice concrete, ci un sat istoric precis localizat, la Florica ori Miorcani, locuri pe care
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
va fi satul mitic al lui Blaga, fără atașe etnologice concrete, ci un sat istoric precis localizat, la Florica ori Miorcani, locuri pe care poetul le-a urcat apoi în legendă. Ca senior al domeniului de la Florica, Pillat sfidează moda poetică a timpului (lirismul indiscret, modernismul ofensiv, avangardismul) și detaliază complezent resursele de poezie descoperite în satul unde era stăpîn necontestat. Pe de altă parte, în acest pudic poet zăceau și comori de naivitate. Serialul intitulat Calendarul viei, ca și alte
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
stofa poeziei. Limbajul epurat și delicatețea aluzivă salvează însă totul. Altă trăsătură neașteptată: poetul și-a purtat la vedere, în mod ostentativ, prozodia proprie, o prozodie întru totul clasică. La Pillat, formula prozodică e decisivă și configurează însuși sensul mesajului poetic. Iar asta încă de la debut. Tînărul aspirant la gloria literară, elev de liceu parizian, apoi student la Sorbona, a căutat de la început, instinctiv, ritmul cel mai apăsat și mai spectaculos. Frecventarea lui Macedonski și a școli sale îi sugerase importanța
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
sonete, ca și ultimul volum antum, Împlinire (1942). O viață întreagă sub semnul sonetului semnifică mai mult decît preferința durabilă pentru o anumită formă, transformă forma în obsesie și tipar creator. La vîrsta de 18 ani Pillat își dezvăluia fondul poetic adînc într-un grupaj de sonete (În toamnă); începutul lungului drum al poeziei pillatiene arăta astfel: „Pustie e grădina, pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan, Pridvorul
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
direct Pe Argeș în sus de Pasteluri. Revendicarea sfidătoare a lui Alecsandri i-a pus lui Pillat pecete distinctă. Sonetul ușor amplificat ocupă un loc central în volumele celebre; s-a răspîndit și în volumele următoare, transformîndu-se într-o „marcă poetică Pillat“ prin frecvență și prin valoarea pieselor ce îl ilustrează: „ Tot mai miroase via a tămîios și coarnă, Mustos a piersici coapte și crud a foi de nuc... Vezi, din zăvoi sitarii spre alte veri se duc; Ce vrea cu
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
o vreme-ncoace-mi umblă omul beat. Vițica e bolnavă... cin’ s-ajute? Pe cel mai mic de Paști l-am îngropat“ (Ilinca lui Ion). Amintitul Calendar al viei a avut și el partea lui de contribuție la consacrarea formelor poetice alese de Pillat. Fiecare lună a anului e surprinsă în 13 distihuri construite cu același tip de vers, alexandrinul românesc, inspirat poate tot de Alecsandri, citat cu simpatie întrunul din episoadele Calendarului („Perdelele-s lăsate și lampele aprinse” / Frumosul vers
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
ele locurile pentru că suprafața lor textuală devenise netedă, egală cu ea însăși. Pillat a scris poezii pe teme diferite, în tonalități diferite, dar în aceeași stilistică profundă. De pe culmea creației, de la volumul Limpezimi înainte, în fața noastră se așterne un continuum poetic. La o examinare grăbită, pare peisaj monoton; e însă monotonia unui uriaș platou înalt, înălțat la o mie de metri deasupra nivelului mării.
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
ilustrată cu imagini proiectate prof. univ. Toró Tibor, membru extern al Academiei Ungare, care a desfășurat și desfășoară o susținută activitate consacrată operei celor doi Bolyai: Farkas-tatăl și János-fiul. Actorul Mátray László de la Teatrul „Csiky Gergely“ a susținut un recital poetic cu un grupaj de texte lirice și dramatice dedicate personalității și operei lui János Bolyai. Participanții au depus coroane de flori la relieful și plăcile memoriale - opera sculptorului timișorean Péter Jecza - aflate pe frontispiciul cazarmei de odinioară din strada János
Agenda2003-2-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280575_a_281904]
-
câteva manifestări: luni, 13 ianuarie, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, autor al cărții „Domnul Eminescu sosește iarna“, și actorul George Lungoci vor răspunde invitației Liceului Teoretic din Ciacova de a vorbi despre „Eminescu și Banatul“ și de a susține un recital poetic; marți, 14 ianuarie, la Școala Generală din Carani (județul Timiș) vor recita din creația eminesciană, dar și din scrierile proprii, N.D. Petniceanu, G. Lungoci, Mariana Sperlea și Constantin Toni Dârțu. În 15 ianuarie, membrii Societății Sorin Titel vor fi invitații
Agenda2003-2-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280564_a_281893]
-
că simpla parcurgere a numelor autorilor despre care scrie criticul este semnificativă în privința preferințelor sale pentru un anumit tip de proză: cea care, fără să coboare ștacheta estetică, înfățișează dileme morale și abordează crize ale condiției umane. Preferința pentru modelul poetic al lui Esenin, iar nu pentru cel al lui Hlebnikov, vizibilă în studiul „Sunt ultimul poet cu satu-n glas”, aduce o confirmare suplimentară a acestei opțiuni. Un anumit conservatorism spiritual de bună calitate, defel incompatibil cu modernitatea, și o „clasicitate
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
ceea ce îmi era interzis să fac: mi-am vîrît două degete într-o priză. Înclin să cred că șocul electric pe care l-am suferit avea o putere inițiatică, fiindcă am scris după aceea primul meu poem „suprarealist”. În privința viziunii poetice asupra lumii, cred că-mi era proprie și că o practicam încă de la început, prin jocuri mai mult sau mai puțin bizare cu realitatea. Ai trăit, copil fiind, într-un mediu prielnic poeziei? Revăd copilăria ca fiind acel timp care
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
fără încetare în toate jocurile și plăcerile mele intime (prima mea întîlnire cu jazz-ul avea să fie de aceeași natură)“. Poți să ne spui ceva mai mult, pentru cititorii noștri, despre relația dintre pasiunea ta pentru cinema și scriitura poetică? Poate că și mai importantă pentru mine este pictura, iar jazz-ul cel puțin la fel de important ca și filmul... Însă acesta din urmă este legat, fără îndoială, de modul meu de a scrie, care se apropie de mișcările aparatului de
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
ca pe o minge uriașă/ începe să schelălăie îngrozitor» (pp. 17 - 18). Dovada că Eugen Suciu scrie acum (mai) lung nu pentru că n-ar fi avut timp să scrie scurt, ci pentru că, pur și simplu, acaparat de poezie (de starea poetică) refuză să mai facă vreo deosebire între imperativele celor două stilistici. E și aceasta o formă de dereglare a simțurilor.
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
starea de inconsistență afectivă. Există incandescență în portretistica Martei Petreu, dar și infinită melancolie. Firește că cititorii fideli ai Martei Petreu știu că nu e nimic nelalocul lui, căci poezia ei, la fel excelentul roman, stau sub semnul unei sofisticate poetici a morbideții. Biblioteci în aer liber subliniază, dincolo de toate, destinul unei scriitoare care-și trăiește ideile cu frenezie. Exact ceea ce esențializează un autor. Așa încât, oricâtă nefericire ar expulza discursul ei, rezultatul e întotdeauna unul superlativ artistic. Citim portrete și amintiri
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
am răspuns cu atâta tupeu (Codrul Cosminului mi-a venit în minte, probabil de la Dumbrava Roșie,) că toți au luat-o de bună. Când la franceză ne-a dat profesorul subiectele am băgat-o pe mânecă când am văzut: Arta Poetică a lui Boileau. Am răspuns tot ce știam, ceea ce nu era mare lucru. Că în arta poetică Boileau susține regula clasicilor Greci, adică a timpului, a spațiului și a locului. Mai mult neștiind nici astăzi. Bineînțeles era clar că luasem
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
toți au luat-o de bună. Când la franceză ne-a dat profesorul subiectele am băgat-o pe mânecă când am văzut: Arta Poetică a lui Boileau. Am răspuns tot ce știam, ceea ce nu era mare lucru. Că în arta poetică Boileau susține regula clasicilor Greci, adică a timpului, a spațiului și a locului. Mai mult neștiind nici astăzi. Bineînțeles era clar că luasem bacalaureatul și cum am ieșit afară, direct la...Coana Mița. De Șefu mai mă leagă încă o
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
domnișoara în care s-au construit parcări/ și note fixe/ în punctul cel mai incorect al unei aprecieri/ avea douăzeci și unu de respirații pe minut/ ca un tren cu vagoane proaspăt ridicate”. În felul acesta poetul încheie cu discreție haina unei poetici aparent nihiliste.
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
mult decît simplă reluare: era pariul îndrăzneț făcut de un poet sigur pe el, convins că și-a găsit drumul și că nu-i rămîne decît să exploreze continuu același filon prețios; n-a mai căutat, de la jumătatea vieții sale poetice încolo, ceea ce găsise, ci a perfecționat formula în posesia căreia se afla deja. Între cele două arii principale de inspirație - fondul autohton și lumea Greciei clasice - se mișcă aproape toate poeziile importante scrise după 1930, cu preferință pentru zona autohtonă
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
ultimă oră și febricita la ideea europenizării, strofele de mai sus sunau, concomitent, familiar și straniu. Decorul, versul domol și amplu, specific poeziei românești de pînă atunci, trimeteau la un soi de tradiționalism cunoscut; pe de altă parte însă, limbajul poetic, subtilitatea figurativă, ne plasau la o distanță considerabilă de secolul al XlX-lea; o astfel de evocare nu putea fi rodul neaoșismului militant și nici al ortodoxismului din jurul „Gîndirii“, oricîte poezii ar fi publicat Pillat în această revistă. De ce? Metaforele
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
lui spre jocuri de cuvinte. Raportate la doar primele două strofe, figurile semantice saturează textul; poetul manifestă o dispoziție figurativă continuă, plină de fantezie, în ciuda versului de aparențe cuminți. Ca orice clasicist tardiv, el profită de mutațiile grave ale limbajului poetic petrecute în epoca simbolistă și după aceea. O situație specială reprezintă apariția domnitorului Negru-vodă: ivirea lui întrun decor geografic precis și verificabil (Argeș, Rîul Doamnei) ne arată în ce măsură perspectiva legendară contaminează poezia lui Pillat, aflat mereu în căutare de tradiții
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
Muntenia, Ion Pillat „a întemeiat“, scriptic vorbind, domeniul de la Florica drept teritoriu literar. O afirmație importantă îi scapă autorului în chiar prima strofă: Mi-am ctitorit viața pe dealurile toamnei. Mărturisirea, sub formă metaforică, ne introduce în intimitatea conștiinței sale poetice. De la primele versuri din jurul lui 1910, poetul și-a legat indisolubil numele de Toamnă, cu tot ceea ce asta presupunea. Toamna străbate poezia lui Ion Pillat pe tot parcursul ei. Printre ultimele sale poeme, ce au format ulterior volumul postum Cumpănă
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]