KorAP: Find »[drukola/base=porunci & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...81 82 83 ...211 >

5,260 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

ta. Toți cei chemați au ajuns aici În timpul nopții. - Du-te, vezi despre ce e vorba și apoi convoacă adunarea Sfatului de taină. Pietro ieși În curtea cetății, trecu printre Apărătorii tăcuți, care-l priviră fără să Întrebe nimic și porunci deschiderea porții. În cetate intrară doi călăreți, din care unul i se păru căpitanului destul de cunoscut. - Erina! Ce-i cu tine aici? Tânăra descălecă. Era trasă la față și se vedea că drumul până acolo o obosise peste măsură. - Unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cheiul cel mai apropiat! ordonă, În cele din urmă, Gabriel. Alexandru părea să aibă dreptate. Se Întâmplau lucruri importante, care puteau interesa Moldova În cel mai Înalt grad. - Coborâți vela superioară! Vela inferioară sub vânt! Cârma dreapta șaizeci de grade! porunci Morovan. - Dreapta șaizeci de grade sub vânt! repetă marinarul de la prova, rotind repede cârma. Nava se Întoarse Încet spre chei. - Vă previn, spuse Morovan, că ancorarea În această zonă este interzisă! Riscăm să trezim suspiciunile pazei de coastă! Apărătorii ieșiră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
necunoscutului, umbra unei clădiri, catargele corabiei, frământarea mării, dar, fiindcă Înnegrise cu prea multă forță partea de sus a tabloului, totul păru că se Întâmplă seara, sub o lumină scăzută. - Toți luptătorii din ordinul Cuceritorilor vor intra În curtea palatului! porunci tânărul conducător, În limba mongolă. Trimișilor sultanului li se permite intrarea! Dar și mai potrivit este ca Însuși sultanul să ne onoreze, acceptând invitația de a veni printre noi, cât mai curând cu putință. Comandantul gărzilor de ieniceri reflectă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
reglarea tirului. Mai problematică era apropierea altor două galere turcești, care veneau dinspre tribord, precum și pregătirile galioanelor. Diferența de forțe era uriașă, iar lipsa tunurilor devenea o problemă gravă pentru echipajul moldovean. Mesajul plecase, lupta putea Începe. - Coborâți pavilionul genovez! porunci Morovan. Ridicați flamura Moldovei! - Arcașii la prova, pregătiți săgeți aprinse! ordonă Gabriel. La semnalul meu, ochiți catargul principal, iar la a doua lansare mijlocul punții. Încercați să nimeriți depozitul de pulbere! Îngerii, la tribord! imediat ce ne apropiem, săriți pe galere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
marginea deșertului Gobi. Poruncile Marelui Maestru sunt clare. Toți prizonierii noștri sunt eliberați. Nu mai are loc nici un asasinat și nici o tortură. Spahii care ne-au Însoțit până aici au plecat deja spre Istanbul. Marele luptător mongol Amir Baian a poruncit tuturor Cuceritorilor să-l găsească pe tatăl lui Ștefan Oană. Iată că l-au găsit. Cosmin Oană rămase mut. Nu era cu putință. Poate era un basm, sau un vis, poate cineva Își bătea joc de el. Cineva care Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
În viață. Trebuie să plecăm cât mai repede. - Va rezista? - Nu știu. Dacă doarme toată noaptea și poate respira mai ușor mâine, ar trebui s-o luăm din loc. La noi, cel puțin, va fi În siguranță. - Bine, Jovanka. Cum poruncești, așa voi face. Ne odihnim până În zori, apoi pornim. O să spun oamenilor să facă o targă din crengi de brad. Avem blănuri de urs ca să-l ținem la căldură. Erina nu Înțelese nimic, dar Își dădu seama că se vorbește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
val de oșteni fugiți din calea ofensivei deschise de Vlad Dracula. Nu sunt organizați pentru o confruntare și nu au grupuri de cercetare pe direcția de retragere. - Grazie. Asta voiam să știu. - Per niente, commandante. -Căpitanii de steag, la mine! porunci Angelo. Alexandru, rămâi aici. Vei avea de Învățat lucruri pe care tatăl tău le-a studiat la lecțiile de strategie. În mai puțin de un minut, cinci Apărători cu semne de căpitani se adunară În jurul comandantului. - Avem un spațiu de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
a treia. Misiunea mea s-a Încheiat. Stăpânul meu spera că dialogul cu Apărătorii e posibil. Dar se pare că nu e. Cuceritorii se vor retrage. Aveți o bătălie grea de câștigat ca să avansați spre nord. Vă doresc succes. - Stai! porunci Angelo. Tătarul Întoarse calul, așteptând. Pe chipul lui nu se citea nici teama, nici dezamăgirea. Era doar un mesager. Care nu primise nici un răspuns. - Regulile curtoaziei pe câmpul de luptă ne obligă la un răspuns, spuse Angelo, gânditor. Îi mulțumim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
de Gingis han! - Alexandru! se auzi vocea Erinei, care alergase spre el. Ce se Întâmplă?! Nu Înțeleg nimic! Cine e omul acela, legat? De ce e Înconjurat de făclii? - Erina... spuse Alexandru, privind țintă spre Ogodai, acela e omul care a poruncit ca tatăl meu să fie ucis. Acela e omul care l-a torturat. Erina Încremeni. Simțea că se Întâmplă lucruri pe care nu le putea controla. Asasinul se afla acolo, În fața ei. Dar nu fusese prins de ea și nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
lupta dintre el și Ogodai. Îi cinstesc curajul și mă bucur să-l Întâlnesc. Cât despre cruzime, commandante, s-ar putea să exagerezi. O bună parte din istorie e, totuși, teatru. - Ai dat porunci de ofensivă Împotriva Apărătorilor. - Am dat porunci. Și cei mai buni oșteni ai mei sunt pregătiți să vă Întâmpine. - Cei mai buni oșteni? - Desigur, commandante. Bucătarii. Bucătarii mei au avansat până la linia voastră de apărare și au pregătit vițel la proțap. O fi spunând vărul meu Ștefan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
sărbătoarea fiecărei clipe, de haiku, de coardele leneșe ale samizenului, Îngânând o muzică de dincolo de timp. De frumusețea ireală a grădinilor, a micilor poduri peste ape care n-ar fi pornit să curgă dacă voința oamenilor nu le-ar fi poruncit să curgă, de infinitul unei șoapte fără Înțeles care nu ascundea nimic, decât simpla iluzie a vocii. De zâmbet, care era o ușă deschisă spre o fericire difuză, răspândită În aer, pietre, arbori sau munți, sau doar un semn că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
spătăria mică. În urma lor, străjile Încrucișară halebardele. Era o convorbire la care nimeni nu avea acces. 5 mai 1476, Albești, Moldova Mitruț deschise ușa cu sfială. Înainte de a pleca să scoată herghelia pe pajiștea de pe malul Jijiei, domnița Erina Îi poruncise să vegheze somnul căpitanului Oană și să Îi dea de veste imediat ce se trezea. Ionuț rămăsese singurul slujitor din casa bătrânească de la Albești. Unchiul său, Onofrei, se stinsese În iarna În care căpitanul dispăruse fără urmă și se vestea că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
noii sosiți, dezbrăcându-și din goană dulama, prea groasă pentru o vreme atât de călduroasă. Iar soarele răsărise din nou asupra casei de la Albești. Căpitanul fusese instalat În camera de jos, iar Erina Își reluase rolul de stăpână a casei, poruncind curățenie, așternuturi și draperii noi și deschizând ferestrele ca să intre aerul cel proaspăt al noii primăveri. Peste Încă o săptămână sosise o herghelie de cai păzită de un tânăr care avea aproape același nume cu el, anume Ionuț, slujitorul Erinei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
piele. În picioare avea cizme ușoare, de călărie, din piele de căprioară. Deși păruse a nu lua În seamă intrarea lui Mitruț, căpitanul spuse deodată, cu un glas liniștit: - Pune șaua pe calul cel negru. - Dar, căpitane... domnița Erina a poruncit să mă duc degrabă să o anunț când te trezești domnia ta! Iar de călărit... - Pe calul negru, am spus! Și iute, căci timp nu avem! Mitruț se retrase uimit, căci era prima oară când căpitanul Îi vorbea cu glasul acela

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
sultanul nostru voiește ca toți prizonierii luați anul trecut la Vaslui și pe teritoriul dintre Vaslui și Dunăre să fie imediat eliberați și trimiși la Istanbul, și mai ales fiul beglerbegului Rumeliei, Soliman, pe numele său Isaac. Stăpânul lumii mai poruncește ca toți genovezii scăpați din bătălia de la cetatea Caffa și fugiți cu o corabie pe Marea Neagră și debarcați la cetatea Chilia să fie predați fără zăbavă trupelor noastre, pentru a fi executați. Ca semn al puterii și Înduplecării sale către

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Vaslui. Dar, după ce văzuseră reacția lui la cuvintele lui Iusuf, Înțeleseră că au În față un conducător imprevizibil și crud, asemeni stăpânului lor, Mahomed, și asemeni Înspăimântătorului Vlad Dracula. Iar În lumea musulmană stăpânii cruzi erau singurii respectați. - Ridicați-vă! porunci Ștefan. Întoarceți-vă la Mahomed și spuneți-i că mesajul meu este cel pe care l-ați văzut. Solii se retrase de-a-ndărătelea, ducând mâinile la frunte, la buze și la piept, după tradiția islamică. Nici unul din ei nu rosti vreun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
mei cum ținutul de câmpie dinspre Dunăre se umple de dușmani. N-am reușit să le ținem piept la malul Dunării, unde am fost covârșiți de numărul lor imens. Ne-am retras, pas cu pas, spre dealurile Împădurite. Măria sa a poruncit evacuarea tuturor locuitorilor din Țara de Jos, incendierea satelor și a recoltelor și otrăvirea fântânilor. Dar nici asta nu poate stăvili urgia. Zi după zi ne retragem mai aproape de munți. Tabăra de pe malul Bârladului a fost ridicată și oștile Moldovei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
armata sultanului se Întindea de la Dunăre (unde abia acum trecea ariergarda) până aici, pe Valea Trotușului. Deja aripile ei cuprinseseră ținutul Focșanilor și cetatea Crăciuna, pe stânga, și ținutul Galaților, cu cetatea Chilia, pe dreapta. Încă de la Începutul debarcării, voievodul poruncise ca cetatea Chilia să fie părăsită și dărâmată. Era limpede că zidurile ei nu vor putea rezista artileriei care tocmai era trecută pe malul celălalt al fluviului și nici numărului copleșitor de trupe. Garnizoana fusese trimisă la Cetatea Albă, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
aproape fericit. Sunt mândru de tine. Dar acum vreau să-mi promiți două lucruri. Primul că nu te avânți În luptă fără să fie absolută nevoie și fără să fii alături de ceilalți Apărători. Și al doilea, că orice ți-ar porunci voievodul, nu-l vei părăsi la nevoie. Veți trece prin clipe grele, tu și Ștefan și cei puțini care ați rămas În jurul lui. Dar trebuie să ai Încredere, căci ne vom Întoarce. - Spui asta... pentru o despărțire optimistă, sau... știi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Întinde peste acea parte a țării. Apoi zăriseră focurile. Luptaseră, cu toții, la Lipnic și văzuseră, atunci, aceleași focuri al morții. Atunci fusese Hoarda de Aur, venită din depărtările stepelor de dincolo de Volga. Acum erau tătarii Crimeii, care loveau exact atunci când poruncise sultanul Mahomed. Loveau iute, crud, fără milă și fără Întrebări. Căpitanul ridică brațul stâng În semn de oprire. Din urmă sosi spătarul Mihail. Oană așteptă Întoarcerea iscoadelor și sosirea săgeților cu răvaș. Această scurtă așteptare avu un efect liniștitor asupra

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Ora 17.00, Pâncești, Valea Siretului Înaintarea spahiilor lui Ali Mihaloglu fusese oprită de atacul curajos al voievodului, Înconjurat de Apărătorii lui Pietro și de puținii călăreți ai spătarului Albu. Dar valul ienicerilor nu putuse fi oprit. - Retragerea În pădure! porunci Ștefan, imediat ce ajunse În mijlocul răzeșimii. Un ceas de marș aproape de lizieră, apoi lovim cu o mie de răzeși primul regiment de ieniceri! Trebuie să-i Întârziem cât putem! Vești de la Oană? Pietro primi răvașul sosit În timpul luptei, trecu repede cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
ce a jefuit Între Nistru și Prut. Continuăm urmărirea. De-ți este cu putință, Învoiește o mie de călăreți de la cetatea Hârlău să lovească hoarda dinspre Apus. Cosmin Oană 6 iulie 1476, Răcătău, malul Siretului Căpitane Oană, Măria sa mi-a poruncit să-ți transmit prin rețeaua noastră următoarele porunci: nici un călăreț nu iese din cetatea Hârlăului și din nici o altă cetate. Cele două corpuri de vânători domnești și regimentul cavaleriei de Neamț continuă urmărirea lui Eminek, dar nu mai departe de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
sunt două sute de mii. Vor trece peste voievodul tău așa cum un val al Mării Caspice trece peste o plajă de nisip. - Și atunci? - Și atunci, când totul se va fi sfârșit, stăpânul meu va fi acolo unde i s-a poruncit și va face ceea ce i s-a poruncit. - Cine Îi poate porunci stăpânului tău și ce poate el face ca să ajute acea plajă de nisip acoperită de valurile turcești? - Doar fratele lui, Andà. Doar Andà are o putere ce depășește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
tău așa cum un val al Mării Caspice trece peste o plajă de nisip. - Și atunci? - Și atunci, când totul se va fi sfârșit, stăpânul meu va fi acolo unde i s-a poruncit și va face ceea ce i s-a poruncit. - Cine Îi poate porunci stăpânului tău și ce poate el face ca să ajute acea plajă de nisip acoperită de valurile turcești? - Doar fratele lui, Andà. Doar Andà are o putere ce depășește puterile omenești ale stăpânului meu. Doar el are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
duși din tabără În tabără, pe măsură ce armata musulmană Înainta spre Suceava. Fuseseră predați unui corp de spahii care se afla Într-o poziție mai avansată, iar apoi unui corp de elită care asculta direct ordinele sultanului. Și, se pare, sultanul poruncise ca prizonierii să fie ținuți În spatele frontului, dar cât mai aproape de el. CÎnd ei sosiseră, Însă, sultanul nu se mai afla În tabără. Din câte Înțelegea Oană, plecase spre nord-vest, mai sus de ținutul Romanului. Lăsase, totuși, ordine limpezi. Din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]