2,303 matches
-
mai importante decizii a constat în traducerea și distribuirea manualului ONU și PRI A pune regulile în acțiune în toate închisorile și obligativitatea cadrelor să-i informeze pe toți deținuții asupra drepturilor de care pot dispune. O periodizare a epocii postcomuniste se suprapune ciclurilor electorale civile. Măsurile reformatoare începute în 1996, înaintea alegerilor și imediat după acestea, au fost încetinite de multiplele aranjamente și complicități făcute între diverși indivizi aflați la conducerea închisorilor. Un proces de compromitere a șefilor administrației centrale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de fonduri, miturirea în diverse modalități, trimiterea frecventă peste graniță în delegații etc.). Doar apropierea momentului integrării în Uniunea Europeană a dus la accentuarea măsurilor reformatoare din ultimii ani. Duplicitatea a fost atitudinea care a caracterizat constant toate administrațiile comuniste și postcomuniste: pe de o parte, un discurs reformator, pe de altă parte, decizii abuzive și totalitare. Dacă justiția comunistă a fost etichetată ca o justiție roșie (etichetă cu care, de altfel, s-a și mîndrit), justiția postcomunistă a avut o roșeață
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
toate administrațiile comuniste și postcomuniste: pe de o parte, un discurs reformator, pe de altă parte, decizii abuzive și totalitare. Dacă justiția comunistă a fost etichetată ca o justiție roșie (etichetă cu care, de altfel, s-a și mîndrit), justiția postcomunistă a avut o roșeață mai diminuată, cu nuanțe albastre la suprafață pentru a păcăli Occidentul. În ciuda regulamentelor internaționale care stipulau ca permisiile să fie acordate "cît mai repede cu putință" pentru a facilita reinserția deținuților în societate, în România o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un cadru normativ adecvat. Toate argumentele represive conțin un cabotinism ideologic de factură totalitar-comunistă. Avantajele muncii în folosul comunității sînt de mult validate de practica unor țări occidentale și ele trebuie reafirmate pentru a combate dezavantajele teoretice clamate de regimurile postcomuniste: "eliberează spațiul în închisori, pentru infractorii care au săvîrșit fapte mai grave; costurile executării pedepsei sînt mai mici (chiar dacă contribuabilul trebuie să suporte o anumită cheltuială cu administrarea și supravegherea muncii în folosul comunității); publicul joacă un rol mai important
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
186 Munca / 189 Timpul liber / 194 Alți indicatori privind serviciile /202 CONCLUZII / 209 Scurtă istorie a închisorilor / 209 De la începuturi pînă în secolul al XVIII-lea / 209 Reformarea sistemelor punitive feudale / 215 Apariția închisorilor moderne / 219 Regimul comunist / 222 Epoca postcomunistă / 227 Viitorul penitenciarelor / 229 BIBLIOGRAFIE / 237 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
parlement dans la creation des politiques publiques en Rommanie postcommuniste, Irina Nicoleta Ionescu Learning Democracy And Market Economy in Post-Communist Romania, Claudiu D. Tufiș Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Mass-media și democrația în România postcomunistă, Daniel Șandru, Sorin Bocancea Miturile politice în România contemporană, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități politice în România postcomunistă, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Politica comparată astăzi, Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell Jr., Russell J. Dalton, Kaare Strøm Politica între proporționalism și majoritarism, Alexandru Radu Politicele publice succes sau eșec? Un ghid
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că elementele capitalului social explică mult mai puțin sprijinul pentru democrație decât ar lăsa să se înțeleagă teoria capitalului social, mult mai puțin decât alți factori. După schimbările de regim ce au avut loc în 1989, consolidarea democrației în Europa postcomunistă era considerată cu certitudine un fenomen asociat transformărilor economice și reformei instituționale. După un deceniu de tranziție, tabloul regiunii este mult mai nuanțat, o distincție apare foarte clar în performanța diverselor țări. Iar diferențele nu sunt doar în schimbarea economică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aflate sub controlul ideologic și organizarea partidului comunist local. Așteptarea este ca cei care se opuseseră regimului, care refuzaseră înainte de 1989 să participe la astfel de organizații să devină membri în noile organizații, autonome și deplin voluntare ale societății civile postcomuniste. Rezultatele sondajului utilizat de Howard arată însă contrariul: relația dintre neîncrederea în organizațiile comuniste și participarea actuală este una pozitivă. Al doilea factor luat în calcul este persistența unei rețele de legături personale. Trebuie amintit că aceste rețele formau nodurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
le erau interesele și cine le-ar fi putut promova, pe de o parte. Pe de altă parte, ar putea fi și efectul lecției învățate în perioada comunismului, și anume lipsa de încredere în străini. Ca și în alte societăți postcomuniste, tranziția în fosta Republică Democrată Germană a fost marcată de o neimplicare voluntară a cetățenilor, dincolo de Biserică. Acest lucru reprezintă un handicap pentru dezvoltarea competențelor cetățenești și pentru consolidarea societății civile. Revenind la cercetarea lui Howard (2003), ultimul factor luat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cetățenești și pentru consolidarea societății civile. Revenind la cercetarea lui Howard (2003), ultimul factor luat în calcul pentru explicarea nivelului scăzut de participare în asociații voluntare este dezamăgirea legată de noul regim democratic. Acest fenomen este unul răspândit în Europa postcomunistă, oarecum de înțeles dacă avem în vedere așteptările foarte ridicate produse de revoluțiile din 1989. Chiar dacă ne-am putea aștepta ca cei dezmăgiți să fie mai activi politic, să protesteze mai mult față de noul sistem, datele arată că cei dezamăgiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Political Support in the 1990s: A Global Analysis. În Pippa Norris (ed.). Critical Citizens: Global Support for Democratic Governance. Oxford: Oxford University Press, 78-99. Mărginean, I., Precupețu, I. și. Precupețu, M. (2004). Surse ale suportului politic pentru democrație în țările postcomuniste. Sociologie Românească, 2, 1, 41-78. Mishler, William și Rose, Richard. (2001). Political Support for Incomplete Democracies: Realist vs. Idealist Theories and Measures. International Political Science Review, 22, 4, 303-320. Mungiu-Pippidi, Alina. (2000). Politica după comunism. București: Editura Humanitas. Newton, Kenneth
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Înviere. Am plecat din cameră, că nu mai suportam»” (Anița Oltețeanu). Lectura cărții coordonate de Zoltan Rostas și Sorin Stoica nu este fascinantă doar pentru perspectiva antropologiei politice. Ea poate fi citită și ca o lucrare de istorie a presei postcomuniste în raportul cu obișnuințele de consum media. Peisajul mediatic românesc în vacanța de Crăciun din 1994 este radical diferit de cel surprins în vacanța de Paști din 2004. Presa scrisă se individualizează între 1990 și 1992 prin creșterea rapidă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
selecția așa, și nu altfel. Suntem siguri că Zoltan Rostas și Sorin Stoica vor reveni în studiile următoare cu teoretizări asupra tehnicilor demersului lor. Până atunci, volumul Televizorul în „micul infern” rămâne un document valoros de istorie a vieții private postcomuniste, iar lectura lui ne ajută să privim cu alți ochi familia medie românească, obișnuită deja cu infernul tranziției. Antonio Momoc Lynette Šikic-Micanovic și Mária Mátéffy (eds.) New Countryside. Culture, Local Governance and Sustainability in Rural Development, Sapientia, Universitatea maghiară din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
țin de nicio școală poetică, dar nu e vina mea" LIDIA VIANU: Editezi o revistă londoneză mai neobișnuită, numită Orient Express, nostalgică, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în prefața revistei, "Engleza este lingua franca, noua latină a Europei postcomuniste". E o revistă mai neobișnuită, fiindcă publici scriitori est-europeni într-o perioadă când aceștia nu mai sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul în filozofia limbajului, ești specializată în literatura Europei postcomuniste. Cum
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Europei postcomuniste". E o revistă mai neobișnuită, fiindcă publici scriitori est-europeni într-o perioadă când aceștia nu mai sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul în filozofia limbajului, ești specializată în literatura Europei postcomuniste. Cum s-a născut această revistă? FIONA SAMPSON: Nu știu exact de ce este Europa centrală centrul preocupărilor mele culturale. Are o oarecare legătură cu prima mea profesie, cea de violonist. Până pe la 25 de ani am fost solistă și instrumentistă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
românesc de după 2000 (presă, televiziune, mediu online ș.a.) deoarece ni se pare că acesta reflectă cel mai fidel stadiul evolutiv al "limbii române actuale". Ca urmare a tendințelor comerciale care au ajuns să o acapareze treptat, presa românească din perioada postcomunistă pare că a renunțat la ambiția de a mai funcționa ca "normă" lingvistică pentru vorbitorul "obișnuit", sfârșind prin a se contamina, în schimb, de limbajul acestuia. Rezultatul acestui proces este că mass-media autohtonă se află în momentul de față la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care țineau de reînnoirea limbajului, prin reintroducerea în circuitul public a unor termeni, concepte obnubilate de vocabularul bolșevic. Unul dintre acești termeni care a inflamat dezbaterea publică a fost cel de elită, mai ales că adecvarea sa noțională la realitatea postcomunistă existentă era destul de îndoielnică 1. Orice teorie a elitelor acceptă principiul societății ierarhice. Mai mult, elitele nu reprezintă instrumentul acestei ierarhii, ci acele grupuri în interiorul cărora se formează decizia politică și influența socială, ce pot controla anumite segmente din societate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tradiției patristice, o elită creștină care nu a abdicat de la misiunea ei esențială: reconectarea cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale ale creștinismului ca singura posibilitate de revigorare a culturii române, de scoatere a ei din tiparele ideologizante marxiste. Elita
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale ale creștinismului ca singura posibilitate de revigorare a culturii române, de scoatere a ei din tiparele ideologizante marxiste. Elita interbelică creștină era conectată Realului ca urmare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ci asumarea cu umilință și bucurie deopotrivă a mărturisirii creștine, în care cuvântul devine ziditor prin tainica rugăciune și în care gestul este semnificat prin antrenarea tuturor resorturilor sufletești ale ființei. Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic În perioada postcomunistă, se discută din ce în ce mai acut problema înnoirii la nivelul vieții religioase. În ce măsură, însă, o asemenea nevoie poate periclita sau nu o așezare religioasă, în structura sa interioară, rămâne să analizăm în continuare. O cercetare minuțioasă, obligată să se detașeze atât de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lăsat amprente serioase în structura identitară, este învățământul, educația, alături de Biserică și Justiție. Acest truism trebuie amintit de fiecare dată când este vorba de radiografia unei națiuni, de profilul ei. Învățământul românesc a rămas aceeași cenușăreasă și în perioda tranziției postcomuniste. Să trecem peste teoriile suprarealismului bolșevic care încă se mai acreditează cu obstinație pe la noi, potrivit cărora am avut un învățământ performant în perioada comunistă. Existența unor succese notabile din comunism nu justifică cu nimic calitatea unui învățământ de top
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de altă parte, se poate regăsi o intenție pragmatică și militantă. Aceasta era interesată a discuta asupra legitimării (sau a deligitimării) anumitor categorii sociale și politice, dar și de reconstrucția unui limbaj al ierarhiei și al autorității în interiorul noii societăți postcomuniste". 2 Ibidem, p. 79. 3 Ibidem, p. 77: "Echivocă este sintagma elite culturale sau intelectuale, întrucât se presupune că elitele au prin natura lor un capital cultural sau intelectual, iar în cultură poziționările sunt extrem de fluide, marcate de practici greu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
6 Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad Anca Filipovici este doctor în istorie al Universității BabeșBolyai din ClujNapoca, având ca domenii de interes științific identitățile regionale și locale, istoria culturală și socială, istoria educației. A publicat contribuții în volume colective (România postcomunistă: istorie și istoriografie, 2014 și Jurnalismul o preocupare a elitei. Studii și cercetări de istorie a presei, 2013), precum și numeroase articole în reviste de specialitate (ca, de pildă, Brukenthalia. Romanian Cultural History Review și Political Studies Forum). Anca Filipovici, Cărturarii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]