10,485 matches
-
Sistemul activității de psihologie cuprinde: 1) Centrul de Psihosociologie, care are competența de a acționa nemijlocit, prin intermediul compartimentelor sale de specialitate, în vederea: încadrării și promovării personalului; participării la concursul de admitere în instituțiile de învățământ (licee, Academia de Poliție, școli postliceale) ale Ministerului Administrației și Internelor; selecționării personalului care execută misiuni speciale, în țară sau în străinătate; atestării dreptului de a conduce autovehicule din dotarea Ministerului Administrației și Internelor; diagnozei organizaționale; precizării situației medico-militare a celor cu afecțiuni psihice (expertizare psihopatologică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
numărul posturilor disponibile este mai mare decât numărul resurselor umane existente. În aceste cazuri, ocuparea posturilor disponibile se va realiza prin concurs, formele și metodele de recrutare folosite fiind În funcție de structura de personal (muncitori sau alte categorii, cu studii medii, postliceale sau superioare; grupe de calificare inferioare, superioare sau specialiști etc.) și specificul posturilor. 2. Promovarea unor angajați - pentru care se vor avea În vedere două criterii: rezultatele obținute În perioada anterioară, corelate cu potențialul psihosocioprofesional măsurat prin metode și tehnici
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
forme de realizare a calificării presupune folosirea unor metode statistice de grupare a acestuia În funcție de pregătire, care poate fi: școală generală, școală profesională, cursuri de calificare pe grade de organizare a acestora, licee de specialitate sau de cultură generală, cursuri postliceale de calificare etc. și calcularea ponderii lor În numărul total de personal sau pe un anumit segment al acestuia (personal operativ, personal direct productiv, personal indirect productiv etc.). Calitatea calificării, pe ansamblu, se apreciază prin raportarea ponderii unei forme sau
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
la Învățământul profesional) Codul Pregătirea școlară generală NA Nu se aplică (școlarizarea nu se aplică sau este puțin necesară) 1 Mai puțin (școlarizarea nu se aplică sau este puțin necesară) 2 Diploma de școală medie/liceu 3 O anumită pregătire postliceală: instituții de Învățământ (institute de 1-3 ani) 4 Facultate (4 ani sau mai mult pentru licență, diploma de stat) 5 Doctorat (echivalent doctoratului) 3. Prestarea de muncă 3.1. Folosirea instrumentelor și a echipamentului 3.1.1. Unelte sau instrumente
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Anexa 11 Formular de candidatură pentru concursul organizat În data de ... Postul solicitat: Codul postului DATE PERSONALE: Nume și prenume: Adresa: Număr de telefon: Data și locul nașterii: Starea civilă: Copii: STUDII GENERALE ȘI DE SPECIALITATE: Studii medii liceale sau postliceale: Instituția Perioada Diploma obținută Studii superioare de scurtă și de lungă durată: Instituția Perioada Diploma obținută Studii postuniversitare, masterat sau doctorat: Instituția Perioada Diploma obținută Alte tipuri de studii: Instituția Perioada Diploma obținută LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE: Începătorcunoștințe mediifluent
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
capacității instituționale de elaborare, planificare și implementare a unor programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizația furnizoare de educație satisface standardele de calitate. Controlul calității educației în instituțiile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal presupune activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. Îmbunătățirea calității educației presupune evaluare, analiză și acțiune corectivă continuă din partea organizației furnizoare de educație și se bazează pe
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
N. Cerchez, 2001). c. Calificarea propriu-zisă poate fi obținută, potrivit „Clasificarii ocupațiilor“, după vârsta de 14 (15) ani, în cadrul unor structuri de învățământ postobligatorii. Acestea sunt: - școala de arte și meserii (SAM); - liceul tehnologic, cu specializările corespunzătoare pentru agricultură; - școala postliceală, cu specializări pentru agricultură. Curriculum pentru pregătire generală, domeniul agricultură - nivelul I de calificare, urmărește organizarea unui proces de învățământ axat mai ales pe pregătirea practică, asigurându-se astfel caracterul formativ al instruirii: Curriculum este conceput pentru cele trei calificări
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
muncii, operațiunile specificate de atestat. „Meserie“ și „specializare“ în învățământul agricol Reforma învățământului superior preuniversitar a pus în circulație o bogată terminologie. Elevii sunt pregătiți în școala profesională agricolă pentru „o meserie“ (agricultor, zootehnist, fermier montan etc.), iar în școala postliceală pentru „o specializare“ (tehnician protecția plantelor, tehnician cadastru funciartopograf etc.), în timp ce în liceul tehnologic pentru o specializare generală (tehnician pentru agricultură, tehnician agromontan, tehnician veterinar). „Meserie“, într-o accepțiune mai veche, chiar perimată în condițiile agriculturii modernizate, înseamnă
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
speciale a științei, a tehnicii etc.“. Dicționarul mai reține pentru termenul de „specializare“ și sensul de „a deveni specialist“. „Specialist“ este „cel care cunoaște temeinic o disciplină, un subiect, o problemă“. Prin urmare, trebuie să tragem concluzia că o școală postliceală, realizând „o perfecționare“ a celor care 14 au dobândit anterior „o calificare“ sau au fost „orientați“ către un domeniu tehnologic, realizează un proces de specializare. Sunt specializări: tehnician pentru cartare agrochimică și pedologică a solurilor, sau tehnician pentru controlul calității
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
sau au fost „orientați“ către un domeniu tehnologic, realizează un proces de specializare. Sunt specializări: tehnician pentru cartare agrochimică și pedologică a solurilor, sau tehnician pentru controlul calității produselor agricole, sau coordonator activități de agroturism montan etc. Numai o școală postliceală pentru domeniul agriculturii poate asigura o reală specializare a acestor absolvenți de liceu tehnologic, le poate asigura o integrare profesională adecvată nevoilor reale ale domeniului. 3. Componentele curriculumului Începând din anul școlar 1998-1999, în România, Curriculum Național cuprinde: - Curriculum Național
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
mijloc de învățământ în procesul instructiveducativ agricol constituie un aspect definitoriu pentru calitatea profesionalismului profesoruluide specialitate. Câmpurile demonstrative sunt instrumente de învățământ care se organizează în cadrul unităților de învățământ agricol destinate profesionalizării, așa cum sunt școlile de arte și meserii, școlile postliceale sau liceele tehnologice încheiate cu meserie agricolă. Rolul câmpului demonstrativ constă în a înfățișa elevilor rolul unui mijloc sau a mai multor mijloace de producție (ierbicide, insecticide, fungicide, îngrășăminte, cultivare etc.) folosite corect din punct de vedere tehnic, a unor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pentru modulele de „mecanizare a agriculturii“ de la alte meserii/specializări. Dar ateliere școală se pot organiza și pentru specializări ca protecția mediului, cadastru și organizarea teritoriului etc. De regulă, instruirea practică de atelier este realizată de maiștri instructori. La specializările postliceale, instruirea de atelier este realizată obligatoriu de profesori de specialitate. Ea se desfășoară, potrivit normelor în vigoare, cu clasa împărțită pe grupe de minimum 10 elevi. Atelierul-școală cuprinde spațiu adecvat: sală racordată la surse de energie electrică, căldură; echipamente speciale
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ediția a III-a, 2009; Ioan Holban, în "Prefața" la Aveți nevoie de mine, 2012; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. DANILOV, Nichita, n. 7 aprilie 1952, Climăuți, județul Suceava. Liceul "Mihai Eminescu" din Iași (1967-1971), Școala postliceală de arhitectură (1971-1973). Facultatea de Științe Economice (1974-1978). Stagiar la Studioul cinematografic Buftea (1978), economist la BJATM Iași (1998-1981), corector și redactor la revista "Convorbiri literare" (1982-1988), profesor la Liceul "Mihai Eminescu" (1988-1980), muzeograf la Casa Memorială " G. Topârceanu" (1988-1990
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai 2000; Dan Bogdan Hanu, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 2001; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 12, decembrie 2009. VASILIU, Lucian n. 8 ianuarie 1954, Puiești-Bârlad, județul Vaslui. Studii gimnaziale (1964-1968) și liceul "Mihai Eminescu" la Bârlad (1968-1972). Școala Postliceală de Biblioteconomie (București, 1972-1974). Facultatea de Litere a Universității "Al. I. Cuza", Iași (1976-1981). Bibliotecar la Biblioteca Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași (1974-1980), muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași (1980-1989), director al Muzeului Literaturii Române din Iași (1990-2007
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
recensământului - populația în vârstă de 12 ani și peste, după nivelul ultimei școli absolvite. Pe baza acestor informații, populația este structurată în mai multe categorii: − absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior; − absolvenți ai instituțiilor de învățământ secundar; • absolvenți de școli postliceale; • absolvenți de licee; • absolvenți de școli profesionale, complementare sau de ucenici; • absolvenți de gimnaziu, școli generale și prima treaptă de liceu; − absolvenți de școli primare; − persoane fără școală absolvită; − persoane cu școală absolvită nedeclarată. Analiza structurii populației după nivelul școlii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
personal angajat pe perioadă determinată; − în funcție de nivelul de calificare: • personal calificat; • personal necalificat; − după modul de participare la procesul de producție: • personal direct productiv; • personal indirect productiv (personal auxiliar); − în funcție de nivelul de instruire: • personal cu studii superioare; • personal cu studii postliceale de specialitate și tehnică de maiștri; • personal cu studii liceale; • personal cu studii gimnaziale; • personal cu studii de nivel primar sau fără școală absolvită. În funcție de scopul analizei, se pot utiliza și alte caracteristici de grupare, cum sunt: vârsta, sexul, vechimea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
38,5% 3 11,5% 6 23,1% 26 100% Profesională 20 19,2% 28 26,9% 35 33,7% 21 20,2% 104 100% Liceu 12 10,2% 24 20,3% 33 28,0% 49 41,5% 118 100% Postliceală 3 10,7% 3 10,7% 7 25,0% 15 53,6% 28 100% Facultate 1 1,9% 2 3,8% 9 17,3% 40 76,9% 52 100% Total 43 13,1% 67 20,4% 87 26,5% 131
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
34,5% 9 15,5% 9 15,5% 58 100% Profesionala 9 18,0% 11 22,0% 21 42,0% 9 18,0% 50 100% Liceu 12 7,8% 31 20,1% 43 27,9% 68 44,2% 154 100% Postliceala 2 5,7% 5 14,3% 7 20,0% 21 60,0% 35 100% Facultate 7 21,2% 26 78,8% 33 100% Total 43 13,0% 67 20,3% 87 26,4% 133 40,3% 330 100% Vom încerca
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
așa că tabelul de asociere îl vom prezenta numai în tabelul 1.1, Anexa 1. Subliniem că imaginea pe care o prefigurăm nu este, în nici un caz, aceea a unei societăți în care părinții au cel mult doi copii și studii postliceale sau universitare. Problema este de a găsi soluții reale de a reduce inegalitatea de acces a tinerilor la educație, de a reduce diferențele de competență educativă dintre părinți și de a le oferi căi de valorificare mai bună a propriilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
44,4% 4 14,8% 8 29,6% 27 100% Profesionala 23 21,5% 60 56,1% 15 14,0% 9 8,4% 107 100% Liceu 32 26,7% 71 59,2% 13 10,8% 4 3,3% 120 100% Postliceală 10 35,7% 14 50,0% 3 10,7% 1 3,6% 28 100% Facultate 22 42,3% 28 53,8% 1 1,9% 1 1,9% 52 100% Total 90 26,9% 185 55,4% 36 10,8% 23
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cuplurile "mixte" și 11,9% în cazul în care ambii părinți s-au născut la oraș a se vedea tabelul 1.3, Anexa 1). Tații din cuplurile născute în mediul urban au în proporție de două ori mai mare studii postliceale sau universitare comparativ cu cei aparținînd cuplurilor cu proveniență rurală. Pentru această din urmă categorie, ponderea taților avînd cel mult zece clase este aproape dublă față de cuplurile nativ urbane a se vedea tabelul 1.4, Anexa 1). Nivelul de studii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cuplului cu diferența că ponderea studiilor minime zece clase, pentru mamele din cuplurile provenite de la sat, este de aproape trei ori mai mare decît în situația în care cel puțin unul din soți este născut la oraș. În ceea ce privește situația studiilor postliceale și universitare, diferența este, și aici, cu ceva mai mare decît în cazul taților a se vedea tabelul 1.5, Anexa 1). În finalul analizei noastre asupra relațiilor dintre aspectele structurale ale familiei vom reveni asupra modelelor de coeziune familială
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pe coloane Frecv. % pe coloane Frecv. % pe coloane Max. 11 clase 25 27,8% 67 54% 33 46,5% 8 17,1% 133 40% Liceu 34 37,8% 42 33,9% 23 32,4% 20 42,6% 119 35,8% Postliceală 8 8,9% 9 7,3% 6 8,5% 5 10,6% 28 8,4% Facultate 23 25,6% 6 4,8% 9 12,7% 14 29,8% 52 15,7% Total 90 100% 124 100% 71 100% 47 100
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Frecv. % pe coloane Frecv. % pe coloane Max. 11 clase 19 21,1% 58 46,4% 27 37,5% 7 14,9% 111 33,3% Liceu 48 53,3% 53 42,4% 35 48,6% 19 40,4% 155 46,4% Postliceală 9 10,0% 10 8,0% 5 6,9% 11 23,4% 35 10,5% Facultate 14 15,6% 4 3,2% 5 6,9% 10 21,3% 33 9,9% Total 90 100% 125 100% 72 100% 47 100
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
apar doar datorită faptului că soțiile au într-o proporție mai mică studii superioare comparativ cu soții. Un alt aspect care particularizează situația mamelor în raport cu apartenența la diferitele modele de coeziune familială îl reprezintă faptul că ponderea celor cu studii postliceale este sensibil mai mare în cazul apartenenței la familiile de tip Asociație. Reamintim că modelul de coeziune familială a fost definit în funcție de răspunsurile oferite de mame și, în consecință, relația cu nivelul lor cultural pare firesc să fie mai accentuată
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]