4,003 matches
-
potolit norodul, și a zis: "Bărbați Efeseni, cine este acela care nu știe că cetatea Efesenilor este păzitoarea templului marei Diane și a chipului ei căzut din cer? 36. Fiindcă nimeni nu poate să tăgăduiască lucrul acesta, trebuie să vă potoliți, și să nu faceți nimic cu pornire nechibzuită. 37. Căci ați adus aici pe oamenii aceștia care nu sunt vinovați nici de jefuirea templului, nici de hulă împotriva zeiței noastre. 38. Deci, dacă în adevăr, Dimitrie și meșterii lui au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
a revenit în jurul orei 18, a aflat că eu sunt deja rănit și a căutat să vină în zona respectivă cu masa de seară a celor ce-mi mai rămăseseră. Aducea cu el o sticlă din vinul cerut de mine, potolindu-mi acea grozavă sete pe care o aveam datorită pierderii de sânge, apoi m-am urcat în căruță și m-a ținut în brațe atenuându-mi zdruncinăturile mari ale drumului denivelat, impregnându-și hainele lui cu sângele meu. M-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
acea inspirație de a-l trimite cu noua misiune. La căderea întunericului peste poziția unde căzusem rănit și după ce am organizat rezistența oamenilor ce-mi mai rămăseseră, Mihai și-a făcut apariția cu o căruță de la compania noastră, mi-a potolit setea istovitoare datorită pierderii unei mari cantități de sânge, m-a urcat în căruță, m-a ținut în brațe pe drumul denivelat, atenuând zdruncinăturile care-mi cauzau dureri atroce în cotul stâng sfărâmat, îmbibându-și hainele lui cu sângele meu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
lui Efraim decît culesul întregii vii a lui Abiezer?" 3. În mîinile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, și Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lîngă voi?" După ce le-a vorbit astfel, li s-a potolit mînia. 4. Ghedeon a ajuns la Iordan, și l-a trecut, el și cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiți, dar urmărind mereu pe vrăjmaș. 5. El a zis celor din Sucot: "Dați vă rog, cîteva pîini poporului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
vreme, că ața s-o cam dus de pe ghem”... “Până diseară, mă pregătesc de drum și mâine în zori am să iau calea spre mănăstirea din codru” - îi răspund eu în gând. Cu glas tare, o îndemn: --Până ți-i potoli setea cu ulcica asta de vin, eu oi aduce ceva de mâncare. Îi fi obosită și flămândă, după ce ai bătut atâta cale. --Matale, conașule, nu ești ca ceilalți, care, dacă-s sătui, nu cred pe cei flămânzi. --Păi lumea îi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mari realizări ale savantului, plantat ca un păstârnac de import la Palatul Victoria, le are pe tărâmul educației românești și se poate ca realizările sale, să rămână de haram, pentru multă vreme de aici încolo, fiindcă bunicile pentru a-și potoli nepoții mai ștrengari, vor putea să înlocuiască pe mult învechitul Bau-Bau cu Daniel pe Funeriu, sau Funeriu pe Daniel, (se va stabili precis la o ședință de guvern viitoare). Acest Daniel pe Funeriu, sau Funeriu pe Daniel, și-a pus
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
lasă cu buza umflată. Da’ nici noi n-o să-i facem jocul. Chiar în clipa asta am luat-o la picior și nu mă opresc decât în... grădină. Când îi auzi zvon de corn, fă bine și vino să ne potolim foamea... Eu am rămas cu ochii către soare, bătrânul însă se afla... he-he! Departe. Ca de obicei, am început să răsfoiesc cu repeziciune prin cele cărți. Citesc ici, citesc colo și un nume îmi iese mereu în față. Acesta este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
oasele celor ce fuseseră spînzurați. 14. Au îngropat oasele lui Saul și fiului său Ionatan în țara lui Beniamin la Țela, în mormîntul lui Chis, tatăl lui Saul. Și au făcut tot ce poruncise împăratul. După aceea, Dumnezeu a fost potolit față de țară. 15. Filistenii au pornit iarăși cu război împotriva lui Israel. David s-a coborît cu slujitorii lui, și a luptat împotriva Filistenilor. David era obosit. 16. Și Ișbi-Benob, unul din copiii lui Rafa, a voit să omoare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
să nu mă coste nimic." Și David a cumpărat aria și boii cu cincizeci de sicli de argint. 25. David a zidit acolo un altar Domnului, și a adus arderi de tot și jertfe de mulțumire. Atunci Domnul a fost potolit față de țară, și a încetat urgia deasupra lui Israel.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
Melinda s-a uitat la Tamara, Tamara a ridicat din sprâncene către Melinda, iar Melinda a zis: —Să nu uităm să cumpărăm niște lapte în drum spre casă! — Gaz, băiete, a zis Luke atunci când rumoarea și țipetele s-au mai potolit. Ți-am tot explicat, băiete, că nu poți să spui chestii din astea despre doamne. Un gentleman nu se comportă așa. Gaz părea nedumerit și enervat. —Ce-am făcut? a întrebat el. —Ai insultat-o vorbind așa, l-a lămurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o avere! Din banii mei! Am aruncat o privire prin cămăruță. Ce dărăpănătură! Disperată, m-am trântit pe pat, uitând de sticla de Valium din chiloți care era cât pe ce să-mi spintece măruntaiele! Când durerea s-a mai potolit, am pescuit sticla și am decis s-o ascund în comoda de lângă pat. Dar când am încercat să mă ridic, cuvertura roz s-a lipit de mine. Cum încercam s-o desprind, alt colț se lipea la loc. Eram frustrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
brațele și umerii. Suntem aproape de-aceeași înălțime, îmi spuneam încercând să transform constatarea asta într-o virtute. Suntem o pereche potrivită. Apropierea de Chris m-a făcut să mă simt mai bine în legătură cu Luke. M-a ajutat să-mi potolesc teama că întâlnise pe altcineva. Mi-a alinat durerile. Cel puțin pe moment, îl doream așa de tare pe Chris încât toate amintirile neplăcute legate de Luke erau blocate. îmi doream ca el să mă sărute. Dorința mă amețise. Aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că azi e ziua ta... și umbra lui Ianuli se apleacă, ridică paharul. Cerul fumegă, nor negru, cenușiu. Irina soarbe și ea, scurt. Cerul fumegă, barbar și gigantic fumegă norul nopții, ca un trup încordat, să înhațe prada, să-și potolească așteptarea. Primăvara asta!... izbucnește Irina. A putrezit fibra, nu? Până și schimbarea de anotimp ne sperie. D-asta te-am chemat. Când tot aștepți, improvizezi soluții. Iartă-mă. Și pentru Marga, iartă-mă. Era nefiresc, prost dispus, patetic. Ianuli se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a reușit să își încheie relatarea fără prea multe întreruperi. El și Nancy stăteau pe pat și, de fiecare dată când îl lăsau nervii și izbucnea în plâns, ea îl lua în brațe și îl ținea strâns, până i se potoleau lacrimile. Și ea stătea să plângă, dar bunătatea era specialitatea ei și înțelegea că, dintre toți cei care ne aflam în apartament în seara aceea, Rufus era cel mai disperat, cel care avea cea mai mare nevoie de consolare. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mersul în excursii s-a terminat după prima lui ieșire. Bietul om s-a pierdut în munții de lângă Dublin și a fost nevoie să trimită salvamontiști să-l salveze. A apărut la televizor după aia, dar experiența asta l-a potolit pe viață. Visurile de a deveni un as în ale bucătăriei au fost spulberate când a încercat să facă un fel de tort cu blat răsturnat dintr-o veche carte de bucate. Poza din carte arăta minunat, dar versiunea tatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nu e el. Din păcate, perioada lui de aur s-a încheiat. Sper că i-a plăcut călătoria. Știu că mie mi-a plăcut, deși a fost uneori turbulentă. Foarte turbulentă. Dar cerul e acum senin și vântul s-a potolit. Așa că ascultați-mă, oameni buni, semnul cu „legați-vă centura de siguranță“ e acum aprins. Ne îndreptăm spre pista de aterizare. Vă mulțumesc pentru companie. Și lăsați-mă să profit de ocazie ca să vă urez călătorie plăcută în continuare. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
am trezit spre dimineață într-un țârâit familiar, al ploii de toamnă temeinice, cu timbrul mai moale pe iarbă și paie decât acasă pe tablă și ciment. (Antonia spunea că ploaia de vară îi stârnea o spaimă care nu se potolea decât prin sex. Ploaia de toamnă lungă, țârâită, ca în luna nașterii mele, îi dădea doar nostalgii morbide și mirosul pământului îngrășat din cimitir. Pentru ploaia cu bulbuci însă, cu tunete și fulgere, avea antidotul de care ți-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ce? tresar, cu orice urmă de somn gonită într-o clipă. - M-ați auzit... Ce, nu vă place de mine? Sau ești și tu poponar ca moș Țârțâc? Cu degetele de la picioare umblă pe la șlițul meu. - Stai cuminte... Hai, fată, potolește-te. - Care fată? râde ea, strângându-se cu bărbia-ntre genunchi, s-ajungă cu botul la urechea și gâtul meu. Ajutându-se de mâinile nevăzute, îmi decapsează blugii, pe urmă cu gura începe să tragă de cămașă, făcându-mă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în clipa asta se simte mai liniștită și consideră asta un semn bun. Până și zgomotele care se aud de dincolo de pereții ei par liniștitoare. Familia din dreapta ei are o ceată de puradei gălăgioși, un tată care țipă ca să-i potolească. În stânga ei, e un pian dezacordat, un pianist începător. Vizavi e bucătăria comună, cu zgomotele și mirosurile sale. Zdrăngănitul tigăilor și aroma de usturoi și sos de soia. Se simte ca trezită dintr-un vis, pe cale să intre în altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
O condiție a căsătoriei mele cu Mao este să-mi risc viața! Și Biroul Politic nu are încredere în mine, tocmai oamenii de care, chipurile, voi depinde? Pentru numele lui Marx, ce fel de felicitări sunt astea? Încearcă să-și potolească glasul, dar nu reușește. Ce vrea să însemne „Să nu iei parte la treburile lui”? De ce nu dezaprobați căsătoria, pur și simplu? Spuneți-o cu voce tare! Tipăriți regulile și puneți-le pe zid, ca să le vadă publicul! Nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
lumina difuză a zorilor. Vaporul începe se o ia încet din loc. Mii de panglici de hârtie colorată flutură în țipetele de depărțire ale pasagerilor. Panglicile dansează în aer. Ai impresia că portul e împins de vapor. Apoi zgomotul se potolește. Mulțimea privește cum se îndepărtează vaporul. Devine din ce în ce mai mic. Panglicile nu mai dansează. Acum se aude zgomotul valurilor. În aer se simte din nou mirosul de pește împuțit. Oceanul imens, sclipind sub razele soarelui. Portul vacant al inimii mele. 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și au loc toate în același timp. Din când în când, corpul meu nu reușește să țină pasul cu mine. Cedează, cuprins de febră. În acele momente, trimit după Nah și ea vine la căpătâiul meu. Nah încearcă să mă potolească. Nu pricepe de ce trebuie să-mi pun sănătatea în pericol. Nu vede rostul. De-abia pot eu să-l redau. O femeie ca mine se străduiește să-și trăiască viața din plin. Mi-am îndreptat toate gândurle, toată ființa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
face legătura cu trecutul meu. Veșnicia mă atrage azi deoarece simt mirosul morții. Această fotografie va fi ori poza mea în derâdere, ori cea care-l va înlocui pe Mao pe Poarta Păcii Cerești. În cele din urmă, fotograful se potolește. Trage scaunul meu cât mai departe de meri posibil, pentru ca aceștia să nu fie în centru. Acum are o problemă cu jacheta mea Mao. Mi-am schimbat costumul în timpul bătăliei lui cu merele. Lui îi place mai mult cum îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cu intensè voluptate dusul, dar, dupè un timp, convins cè așteptarea lui e zadarnicè și caraghioasè, iese de la duș, îmbracè un tricou și un pantalon de trening și, flèmând, ia cu asalt frigiderul plin de mâncare, Dupè ce mi-am potolit foamea, mè întind pe pat și aprind televizorul, din butonul telecomenzii parcurg toate programele care se difuzeazè la ora asta târzie, emisiunile de știri mè enerveazè prin lipsa lor de consistențè, iar talk show-urile depèșesc puterea mea de înțelegere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
balcon, convins fiind că din urmă te va Întoarce ca și până acum glasul lui Cătălin: — Hai, Mihnea, las-o baltă! Lasă, că ne arăți tu mâine ce zmeu ești și cum știi tu să zbori până În camera mândrelor! Hai, potolește-te acum, Înghițitorule de săbii! Du-te și fă nani, nasolule, că toată seara nu mi-a tihnit de tine! Altădată o să am grijă și coniacul Callypso o să ți-l dau cu pipeta! * Mă Întorceam, strângând triumfător țigările În pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]