6,636 matches
-
al prelucrării datelor - principalele tehnologii specifice așa-numitei „ere informaționale” - a provocat schimbări ample în modul în care organizațiile utilizează informațiile 24. Un factor deosebit de important a fost explozia informațiilor din surse deschise. Pe lângă utilizarea pe scară largă a internetului, prăbușirea comunismului sovietic a fost poate cea mai importantă cauză care a facilitat accesul la informațiile din surse deschise: de la Vladivostok la fluviul Elba (care marchează frontiera dintre fosta Germanie de Vest și cea de Est) dispăruse un întreg aparat menit
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Johnson, „Smart Intelligence”, Foreign Policy, nr. 89 (iarna 1992-1993), pp. 60-61. 4. Pentru expunerea acestui subiect referitor la practica serviciilor secrete, vezi Adda Bozeman, Strategic Intelligence and Statecraft: Selected Essays (Brassey’s șUSȚ, Washington, DC, 1992). 5. Dezvăluiri făcute în preajma prăbușirii regimului comunist din Germania de Est ilustrează în mod izbitor ce poate însemna aceasta în practică. La momentul dizolvării sale, serviciul secret al Germaniei Democrate avea peste 85.000 de angajați, utiliza 500.000 de agenți și informatori part-time și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fie sexul o aripă” (Și ca să uit). Versurile rezumă exemplar condiția ontopoetică a eului liric: zborul poetei nu are nimic de-a face cu elevațiile „puriștilor”, fiind o levitație de-abia sesizabilă, o plutire la joasă altitudine, amenințată mereu cu prăbușirea. Iar dacă sexul poate fi o aripă e pentru că, printr-un cabotinism tragic, subiectul încearcă să se convingă că viziunile sale coșmarești ar fi așa-zicând benigne, suportabile. Căci, chiar dacă și aceste halucinații sunt terifiante în sine, ele nu fac
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
încă stângace, cu accente rechizitoriale uneori, alteori deformant-caricaturale, anunță marile înverșunări antiburgheze caracteristice Nopților. Tonalitatea lamentoului romantic (însușită prin conformarea la moda poetică a vremii) nu convine eului liric macedonskian, energic, incandescent atât în desfășurarea viziunilor ideale, cât și în prăbușirile în lutul realității. De aceea, nostalgia vârstei revolute, pure, a copilăriei este secondată de gestul orgolios al înfruntării destinului vitreg (Mângâierea dezmoștenirii); meditația sumbră asupra morții inexorabile, care urmează capriciilor „norocului” (Destinul, Filosofia morții), se prelungește, vindicativ, în ideea generalizatoare
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
altor probleme. E greu să nu ajungi la o concluzie negativă când e vorba de Salvian, mai ales dacă te limitezi să vezi în el un moralist ca mulți alții care, în plus, e vinovat că nu vede cum o dată cu prăbușirea succesivă a ultimelor bastioane ale imperiului sub loviturile barbarilor se prăbușea și civilizația romană din care și el făcea parte. Însă nu aceasta trebuie să fie interpretarea operei lui Salvian. El gândește ca un teolog și ca un profet și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
actuala lume occidentală dezvoltată. Această întrebare este la fel de valabilă pentru toate societățile postcomuniste, și fiecare dintre ele este în situația să dea un răspuns propriu, dependent de particularitățile propriei evoluții de-a lungul celor 15 ani care au trecut de la prăbușirea regimurilor politice comuniste în Europa de Est. Pe noi ne interesează ce răspuns se poate da la această întrebare în cazul României. Imediat după răsturnarea regimului politic comunist, la 22 decembrie 1989, România a intrat într-o perioadă de „tranziție”. La acea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
clar în proiectele de organizare a lumii și în planurile politice, deopotrivă ale Statelor Unite și ale Uniunii Europene. De altfel, însăși formarea Uniunii Europene - evoluția de la Comunitatea Europeană la Uniunea Europeană - poate fi privită ca un efect imediat și direct al prăbușirii sistemului comunist în estul Europei și al oportunității create pentru societatea vestică europeană de a se extinde spre răsărit, ocupând locul gol creat prin implozia Uniunii Sovietice. Procesul are loc în timp și cu oscilații. Nici Europa de Vest și nici Statele Unite
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
europeană de a se extinde spre răsărit, ocupând locul gol creat prin implozia Uniunii Sovietice. Procesul are loc în timp și cu oscilații. Nici Europa de Vest și nici Statele Unite nu sunt pregătite, politic și ideologic, pentru o expansiune de asemenea proporții. Prăbușirea comunismului i-a surprins pe politicienii și specialiștii occidentali în aceeași măsură în care i-a surprins și pe liderii sovietici sau pe cei ai statelor-satelit ale URSS. Scăpată de sub control, istoria face un pas înapoi și „războiul rece” al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de o ideologie dominantă, desfășurată pe un sistem de trei axe principale - apărarea Occidentului, capitalismul economic și democrația politică - ce a devenit, în același timp, sistem de criterii de aderare la lumea occidentală. Acest proces a avut loc chiar înainte de prăbușirea totală a sistemului comunist și s-a conturat în primii ani de după 1989, el accelerându-se în prima jumătate a anilor ’90, când Comunitatea Europeană a devenit Uniunea Europeană, iar ideea inițială de compatibilitate a fost înlocuită de ideea nouă de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
occidentale dezvoltate, atunci la sfârșitul anului 2004, după 15 ani de eforturi, oscilații, pași înainte și pași înapoi, refuzuri și acceptări, tranziția postcomunistă românească se încheie. România și-a atins toate obiectivele pe care și le formulase în perioada de după prăbușirea comunismului; are un regim politic democratic și o societate în care democrația funcționează; Are economie de piață, adică o economie bazată pe proprietate privată și pe piețe libere, iar aceasta este capabilă să „funcționeze”, adică să asigure creșterea economică. Este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
într-un membru al acesteia. Această integrare instituțională a României în lumea occidentală nu a putut avea loc decât în urma unor schimbări majore în politica, economia și societatea românească. În primăvara anului 2005, la mai bine de 15 ani de la prăbușirea comunismului ca regim politic, societatea românească se deosebea esențial de fosta societate comunistă. Regimul politic s-a schimbat radical. În locul unui regim politic totalitar, bazat pe dominația Partidului Comunist, România are acum un sistem politic democratic bazat pe alegeri libere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
încheiat. Ce urmează? Teoretic, sunt posibile mai multe răspunsuri. Dar punerea lor în practică depinde de structura și raporturile de forță dintre diferitele componente ale clasei politice românești. Or, după explozia de diversitate politică ce a caracterizat primii ani de după prăbușirea comunismului, a urmat o perioadă de concentrare a grupurilor politice cu viziune alternativă asupra construcției societății românești și, în consecință, în a această a doua jumătate a primului deceniu al mileniului III, doar două variante mai sunt probabile. Prima constă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
construim o civilizație românească sui-generis, care să nu corespundă nici unei alte civilizații și care să ne diferențieze de toți ceilalți. Nu ar fi pentru prima dată! Căci apropierea României de lumea occidentală, denumită și „modernizare”, nu a început doar după prăbușirea comunismului, în decembrie 1989, iar actuala tranziție începută și neterminată nu este decât una dintre numeroasele tranziții făcute sub influență sau presiune occidentală de-a lungul istoriei poporului român. Dacă luăm în considerare doar istoria modernă a societății românești, este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a viitorului. Căci perspectivele de viitor ale societății românești în condițiile integrării „depline” în civilizația occidentală nu sunt foarte optimiste. Câteva dintre tendințele deja afirmate pot fi enumerate în acest sens. În primul rând, un declin rapid al capitalului autohton. Prăbușirea comunismului a declanșat un proces accelerat de formare și afirmare politică și socială a unei noi clase de capitaliști autohtoni. În mai puțin de un deceniu, această nouă clasă socială a preluat, cu relativă fermitate, conducerea economiei, politicii și vieții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au putut opune o rezistență semnificativă. Tranziția liberală sau tranziția coordonată de capitalul autohton a eșuat la sfârșitul anilor ’30 și a fost nevoie de mai mult de jumătate de secol pentru a fi reluată, cu rezultate la fel de neconcludente, după prăbușirea comunismului în 1989. O tranziție cu totul nouă se declanșează în România după al doilea război mondial, sub influența ideologică și politică și sub presiunea militară a Uniunii Sovietice. Tranziția comunistă va dura patru decenii (1948-1989) și se va sfârși
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
putea face mai bine, pe scară mai largă și cu efecte mai pozitive asupra populației, tot ce făcea societatea comunistă, la care putea adăuga o listă lungă de componente ale prosperității pe care comunismul nu le putea asigura din principiu. Prăbușirea comunismului, adică înlocuirea tranziției comuniste cu o tranziție pro-occidentală, a fost un proces complicat la care au participat numeroși factori internaționali și interni. Au contat evoluțiile raporturilor de forțe internaționale, de la cele politice și militare până la cele financiare și comerciale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu a fost în nici un caz un obiectiv al ei, în ciuda faptului că a pornit de la revolta populației față de un sistem care nu doar că nu mai era capabil să producă prosperitate, dar chiar afecta prosperitatea deja achiziționată. Imediat după prăbușirea sistemului politic comunist, presiunea populației pentru prosperitate se concentrează pe creșterea bunăstării materiale (mai ales a consumului) și pe obținerea de libertăți până atunci interzise sau îngrădite - de la libertatea planificării nașterilor, până la libertatea de exprimare, de asociere politică sau de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românesc s-a desfășurat - din motive care țin și de particularitățile vieții internaționale și ale globalizării, dar și de caracteristici ale societății românești - pe o direcție divergentă față de integrarea în lumea occidentală, în varianta ei europeană. Aproximativ un deceniu după prăbușirea comunismului în România și în Europa de Est, România a desfășurat o tranziție pro-occidentală care seamănă destul de bine cu tranzițiile desfășurate și în alte țări aflate la semi-periferia lumii dezvoltate din America de Nord și în jurul bazinului mediteranean. Această situație nu este nouă pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
privit decât ca una dintre aceste oscilații. La sfârșitul secolului XX are însă loc un eveniment remarcabil. Logica expansiunii lumii dezvoltate în efortul ei de a obține dominația mondială prin globalizare impune componentei ei europene ocuparea spațiului liber creat prin prăbușirea comunismului în Europa de Est și în spațiul fostei Uniunii Sovietice. Mai mult de o treime din lume trebuie reordonată rapid și aranjată în noul sistem mondial pe care îl poate acum construi lumea occidentală. Din păcate, comunismul se prăbușește într-un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de a remodela sistemul mondial și de a-și asuma rolul dominant și responsabilitățile ce-i revin în acest proces. Decizia lumii occidentale de a integra, ca urmare a logicii propriei expansiuni, uriașul spațiu geopolitic și social devenit disponibil prin prăbușirea comunismului a ridicat o serie de probleme care remodelează în prezent tranzițiile postcomuniste, modificându-le prioritățile. Îndepărtarea de comunism, care a constituit marea prioritate a postcomunismului - și a fost concretizată în construirea de regimuri politice democratice, în introducerea economiei de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliste dezvoltate, el se baza pe asemenea comparații cantitative de tipul producției de oțel pe cap de locuitor, care presupuneau că decalajele sunt în principal de natură cantitativă și că cele două civilizații, capitalistă și socialistă, sunt comparabile între ele. Prăbușirea comunismului în Europa de Est și în spațiul fostei URSS dovedește că Hrușciov s-a înșelat, pentru că cele două tipuri de civilizație nu erau de aceeași natură și, prin urmare, nu puteau fi comparate cantitativ, înainte de a fi comparate calitativ. Problema decalajelor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decembrie 1999. Și, cum era de așteptat, și-a concentrat resursele - nu doar financiare, ci și umane și politice - către îndeplinirea cu prioritate a acestor cerințe. Prosperitatea populației a rămas, ca și în cazul tranziției postcomuniste a primului deceniu de după prăbușirea comunismului în 1989, ca și în tranzițiile anterioare, o prioritate secundară a politicii și, în conscință, o prioritate secundară a proceselor de tranziție. De fapt, pentru a alimenta cu resurse procesele de dezvoltare a compatibilității instituționale și funcționale cu societățile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
primul deceniu de tranziție, societatea românească a dispus de un grad de libertate suplimentar, chiar în raport cu alte societăți postcomuniste, rezultat al unei slăbiciuni sau lipse de interes a capitalului occidental și al politicienilor țărilor occidentale dezvoltate. Să nu uităm că prăbușirea comunismului a fost rezultatul combinației dintre două categorii de factori: unii interiori, generați de propria sa evoluție, iar alții exteriori, datorați expansiunii capitalului occidental, fenomen etichetat în prezent drept „globalizare”. Or, în momentul, în anii ’80-’90, globalizarea era în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este orientat spre „colonizarea” Americii Latine și a coastei Pacifice a Asiei. În această zonă, reformele comuniștilor chinezi creează un uriaș spațiu geo-economic și politic de expansiune pe care mai întâi americanii, iar apoi europenii se grăbesc să-l ocupe. Prăbușirea comunismului în estul Europei ridică probleme noi capitalismului dezvoltat. În 1989-1991, comunismul european dispare, iar noile țări intrate în tranziție postcomunistă apelează la capitalul occidental pentru susținerea tranzițiilor și pentru dezvoltare. Cronologic vorbind, este ultimul venit pe lista celor care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
etc. -, dar și ca o civilizație specială înconjurată de civilizații alternative și aflate în plină ofensivă. Comunismul era, desigur, principala amenințare și, în raport cu el, Occidentul și-a dezvoltat o adevărată psihologie a fricii care avea să supraviețuiască mult timp momentului prăbușirii regimurilor politice comuniste (Zamfir, 2004) și care avea să îi asigure unitatea de acțiune în ciuda unor viziuni politice alternative, dispuse să ia în considerare o evoluție distinctă a regiunii de dezvoltare europene - bazate pe alianța dintre Franța și Germania - în raport cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]