3,525 matches
-
aceste exemple, că figura poetică a lui Bolintineanu se bazează pe un permanent extaz, pe o programatică Îmbătare. „Simțualismul” este conceptul care definește starea de beție În mijlocul unei naturi magice. O natură ce are, totuși, cîteva Învelișuri materiale precise. O prețuire (o intuiție) specială are Bolintineanu, Întîi, pentru elementele ei prețioase. G. Călinescu și, după el, mulți critici (demonstrația cea mai amplă o face I. Negoițescu) au dovedit că autorul Macedonelor precede, prin gustul pentru pietrele rare, pe Macedonski și pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că trebuie să Întemeieze nu numai literatura, trebuie să Întemeieze o ființă și o societate românească. Au Întemeiat, În mod sigur, o poezie care În galanteria ei desuetă exprimă ceva din neliniștile omului care Începe să se descopere pe sine. Prețuirea și devotamentul față de femeie sînt semne ale timpului nou. Organizarea vieții interioare În jurul slăvitei ibovnice este o dovadă de socializare a instinctelor. În ordine retorică, discursul erotic se caracterizează printr-un mare devotament față de obiectul erotic. „Discursul Îndrăgostit - zice Barthes
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dar eu cum am să pot să vă recompensez? Cu știința și gândirea ta, fra' Tommaso, și cu afecțiunea ta pentru Franța pe care o consideri un fel de cetate a soarelui. Cine i se adresa și-i arăta atâta prețuire? Chiar Regele Franței. Regele îl recunoștea pe bietul fiu al cizmarului Geronimo. Și mai mare i-a fost mirarea lui Tommaso atunci când și-a dat seama că Richelieu îi cunoștea perfect povestea vieții dar și operele lui. Vorbi despre ele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
urmă. Pe aceștia îi știa în dependență fatală și prin urmare nu făcea eforturi de a-i cultiva, afară de cazul când unul din ei era pe cale a fi chemat profesor. Atunci Gulimănescu trecea de la desconsiderare la o zgomotoasă demonstratie de prețuire. Agregații erau mai menajați, dar nici cu ei Gulimănescu nu-și putea reprima plăcerea de a-i denunța inferiori. . - Am auzit că ești profesor! zicea bunăoară. . - Da! Sunt profesor de fiziologie vegetală! . - Profesor plin? . - Deocamdată agregat. . - Vasăzică, ești numai agregat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
motive morale. Este o valoare intrinsecă, pentru că nu depinde de interesele persoanei, nu este o calitate care să poată fi dată și retrasă sau care să poată fi majorată sau restrănsă. Demnitatea umană arată valoarea, cinstea, meritele morale, gradul de prețuire ca și rangul atins de o persoană în cadrul societății. Este o calitate a ființei umane, care împreună cu altele alcătuiește portretul spiritual al acesteia, care se exprimă în toate perioadele vieții, începănd încă din copilărie și dezvoltă pe parcursul vieții ca să devină
Demnitatea – o calitate a fiinţei umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Larisa-Marieta Ţogoe () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2295]
-
fiind de faptul că timpul vă va mănca bucată cu bucată, munca, dar continuați de dragul secundei următoare finalizării lucrării. Credeți că acolo e ascunsă fericirea... Faceți lucruri de dragul rasplatei, aspirați spre culmi neatinse de nimeni, vreți recunoașterea celor din jur, prețuirea sau chiar invidia lor. În ea sperați să găsiți fericire... Într-o zi, mi-am dat seama că fără plată, nu ați face nimic. Atunci am conștientizat că nu mă încadram în tipar. Și ăsta a fost momentul în care
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
condiționării exterioare și a celei din trecut, capacitatea de autodeterminare, de autodezvoltare, de autoperfecționare, libertate. Potrivit lui A. Maslow, aceste " B"-valori (metanecesități) au un caracter supracultural, culturile date oferindu-le doar condițiile concrete de actualizare. Nevoia de apreciere pozitivă, de prețuire Alături de trebuința realizării de sine/de autoactualizare, cealaltă trebuință esențială a personalității umane remarcată de psihologii umaniști este trebuința prețuirii (venită din partea celorlalți). Oamenii au nevoie universală de a se simți valoroși, importanți. Această nevoie transpare în nevoia de aprobare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
-valori (metanecesități) au un caracter supracultural, culturile date oferindu-le doar condițiile concrete de actualizare. Nevoia de apreciere pozitivă, de prețuire Alături de trebuința realizării de sine/de autoactualizare, cealaltă trebuință esențială a personalității umane remarcată de psihologii umaniști este trebuința prețuirii (venită din partea celorlalți). Oamenii au nevoie universală de a se simți valoroși, importanți. Această nevoie transpare în nevoia de aprobare, de dragoste, de respect, de afecțiune, de acceptare. Psihologii umaniști au ajuns la concluzia că fiecare dintre noi avem nevoie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a se simți valoroși, importanți. Această nevoie transpare în nevoia de aprobare, de dragoste, de respect, de afecțiune, de acceptare. Psihologii umaniști au ajuns la concluzia că fiecare dintre noi avem nevoie nu numai de aprobare socială, dar și de prețuire (de apreciere pozitivă) venită de la cei cu care conviețuim (cu deosebire, din partea celor mai importante persoane din viața noastră). De (cele mai) multe ori, însă, acest lucru devine atât de important, încât ajunge să interfereze cu nevoia de autoactualizare. Într-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
De (cele mai) multe ori, însă, acest lucru devine atât de important, încât ajunge să interfereze cu nevoia de autoactualizare. Într-o astfel de situație, individul începe să aibă probleme. Deseori (sau în mod obișnuit), la nivelul comportamentului nereflectat, acordarea prețuirii este condiționată (legată) de adoptarea unui anumit comportament, "adecvat", "normal". În relațiile noastre interpersonale sunt anumite comportamente care pot câștiga prețuirea celorlalți (după cum, altele pot genera disgrația/respingerea). Individul are tendința să dezvolte acele moduri de comportament care vor câștiga
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o astfel de situație, individul începe să aibă probleme. Deseori (sau în mod obișnuit), la nivelul comportamentului nereflectat, acordarea prețuirii este condiționată (legată) de adoptarea unui anumit comportament, "adecvat", "normal". În relațiile noastre interpersonale sunt anumite comportamente care pot câștiga prețuirea celorlalți (după cum, altele pot genera disgrația/respingerea). Individul are tendința să dezvolte acele moduri de comportament care vor câștiga și care câștigă aprecierea celorlalți (el va căuta să se facă plăcut acestora). În felul acesta, ei cred că sunt acceptați
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
explică de ce lucrurile mărunte aparent banale și uzate (precum, politețea, curtoazia, complimentele, adresarea directă, focalizarea privirilor și câte și mai câte) pot avea asemenea consecințe enorme în relațiile interumane. Cel mai clar semnal prin care vrem să-i oferim celuialt prețuire este momentul în care suntem dispuși să-i arătăm considerație. "Manifestarea considerației este ca benzina", precizează G. Smalley (2005, p. 133): "cu cât e mai puțină benzină în rezervor, cu atât relația este mai puțin satisfăcătoare". Acordarea considerației este decizia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
altfel spus, sunt singurele relații care nu stau sub semnul constrângerilor biologice, sociale, juridice (Iluț, 2003, p. 148). Prietenia este considerată relația interpersonală de (lungă) durată, rezultat al alegerii libere și bazate pe afecțiune, pe încredere, pe respect și pe prețuire reciproce. Prietenă este considerată persoana "a cărei prezență ne face plăcere, care ne oferă în mod spontan sprijinul în situații grele, care este sinceră și de încredere, care ne permite să fim noi înșine, care ne respectă, ne înțelege și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oportun să recompensăm conduita pe care o dorim de la ceilalți. • să nu ne implicăm în lupta pentru putere. Oamenii, cei mai mulți, folosesc adeseori puterea pentru a-și construi și menține stima de sine. De aceea, este recomandabil să încurajăm la ceilalți prețuirea de sine pentru alte motive decât acelea de a ne înfrânge pe noi. • să nu trecem la represalii. Una dintre stările afective greu de controlat este dorința de răzbunare a celorlalți, în special când ținta suntem noi. Aceasta este produsă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pierde (Lelord, André, 2003), de a fi înșelat. Prin urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii consideră că elementul esențial al oricărei gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt lezate iubirea de sine, admirația de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii consideră că elementul esențial al oricărei gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt lezate iubirea de sine, admirația de sine, importanța și valoarea pe care crede că le
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și despre chipul petrecerii de vreme acolo, ca mai pre larg dispre dumniata să mă înștiintăz”. Într-adevăr, după părerea noastră, atmosfera și parfumul arhaic al scrisorii merită să stea în atenția contemporanilor noștri, ale căror sentimente de respect și prețuire pentru frații mai mari nu mai sunt la fel de adânci și de frumos exprimate. Dar de la școlile din străinătate, Costache Conachi se va înapoia grav bolnav, mai tot timpul „fiind în slăbiciunea minții”, boală de care nu se va putea vindeca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evocat situațiile acestea neplăcute, cunoscute și trăite direct, pentru ca lumea să știe care a fost și este adevărul în privința respectivei etnii, de a cărei stare mereu precară suntem, cred eu, pe nedrept acuzați, ca și de lipsa bunei conlucrări și prețuiri. O mai bună cunoaștere și o exigență adecvată ar fi de natură să îndrepte lucrurile pe făgașul normal. A fost și mobilul care m-a determinat să le fac știute. 3. Vecinii și clăcașii Categoria aceasta de țărani dependenți prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
această perioadă? Cum este formată "natura umană" de instituțiile dominante ale societății? Pentru Mills o trăsătură esențială a caracterului social care trebuie cercetată este alienarea. Pentru aceasta trebuie să întrebăm: Care sunt condițiile instituționale responsabile pentru sentimentele de alienare și prețuire proprie scăzută pe care le au indivizi? Cum sunt aceste condiții care alienează oamenii în instituții și care este legătura acestora cu micro și macro problemele sociale variate? Ce se poate face ca să depășim condițiile ce provoacă alienare și sentimentele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
format-o. În termeni generali, individul poate avea o imagine de sine pozitivă sau negativă. Dacă imaginea pe care ne-am format-o despre noi o prețuim, atunci această evaluare influențează imaginea de sine. Acest proces îl numim autoprețuire sau prețuirea de sine și se bazează pe ceea ce gândim cum alții ne văd pe noi. În esență, noi comunicăm cine suntem, ce gândim că suntem și cât de "buni" suntem. Abilitatea de a fi în măsură să vorbești despre tine însuți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai sus sau mai jos în prestigiu decât altă persoană. Vom folosi statusul să ne referim la o poziție desemnată într-un grup sau societate. Atunci putem spune că statusul este poziția pe care individul o deține în grup și prețuirea colectivă atașată acesteia. Virtual orice aspect identificabil al unei persoane, astfel ca sexul, vârsta, profesia, religia ori clasa socială poate fi un status. Fiecare status este prins într-o rețea a statusurilor. Oamenii care citesc această lucrare, spre exemplu, probabil
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau de la locul de muncă. În sfârșit, grupurile primare joacă un rol central în formarea personalității și a conștiinței de sine. Acest lucru este tipic pentru familie și prieteni unde dobândim un sens a cine suntem și a valorii și prețuirii noastre. În cadrul grupului secundar, predomină relațiile indirecte dintre indivizi; aceștia din urmă se cunosc prea puțin personal, activitățile lor intersectându-se prin variate medieri. Relația personală este doar parțială, iar comunicările trec prin intermediari. Prezența celorlalți este percepută vag, în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
făcute în sociologia occidentală sugerează că subculturile criminale printre nevoiași, dacă ele există cât decât, sunt un răspuns la condițiile sociale cum ar fi șomajul, sărăcia și inegalitatea. Astfel, ultima cauză a comportamentului deviant se găsește în aceste condiții. Teoria prețuirii de sine. Această teorie sugerează că oamenii aleg devianța sau conformarea depinzând care din acestea va spori prețuirea și considerația de sine. (Kaplan și alții, 1986). Pentru cei mai mulți oameni prețuirea de sine este sporită și susținută prin conformare. Părinții, profesorii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la condițiile sociale cum ar fi șomajul, sărăcia și inegalitatea. Astfel, ultima cauză a comportamentului deviant se găsește în aceste condiții. Teoria prețuirii de sine. Această teorie sugerează că oamenii aleg devianța sau conformarea depinzând care din acestea va spori prețuirea și considerația de sine. (Kaplan și alții, 1986). Pentru cei mai mulți oameni prețuirea de sine este sporită și susținută prin conformare. Părinții, profesorii, rudele, vecinii și colegii noștri ne recompensează, formal și informal, pentru ce facem și cum ne comportăm în raport cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cauză a comportamentului deviant se găsește în aceste condiții. Teoria prețuirii de sine. Această teorie sugerează că oamenii aleg devianța sau conformarea depinzând care din acestea va spori prețuirea și considerația de sine. (Kaplan și alții, 1986). Pentru cei mai mulți oameni prețuirea de sine este sporită și susținută prin conformare. Părinții, profesorii, rudele, vecinii și colegii noștri ne recompensează, formal și informal, pentru ce facem și cum ne comportăm în raport cu așteptările lor față de noi. Dar unii oameni nu primesc ase-menea recompense. Cei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]