2,144 matches
-
poate transfera în contul politicii democratice. Și nu e puțin lucru, în condițiile în care (dincolo de momentele electorale, atunci când populismul socio-economic își face simțită prezența cu acuitate) în societatea românească actuală rămâne prezentă, fie numai într-un stadiu recesiv, o predispoziție deopotrivă culturală și ideologică pentru cântecul de sirenă al mirajului populist. Odată cu identificarea unei atari predispoziții devine inteligibilă, cred, și evoluția greoaie a procesului de democratizare în România postcomunistă. Chiar înțeles în sensul unui agent "democratizator" - așa cum propune și una
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
momentele electorale, atunci când populismul socio-economic își face simțită prezența cu acuitate) în societatea românească actuală rămâne prezentă, fie numai într-un stadiu recesiv, o predispoziție deopotrivă culturală și ideologică pentru cântecul de sirenă al mirajului populist. Odată cu identificarea unei atari predispoziții devine inteligibilă, cred, și evoluția greoaie a procesului de democratizare în România postcomunistă. Chiar înțeles în sensul unui agent "democratizator" - așa cum propune și una dintre concluziile volumului de față, cel puțin pe latura inclusivă a modului în care definește democrația
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sistemului nervos autonom. Tulburarea de panică ar reprezenta o adevărată disfuncție paroxistică a sistemului nervos autonom, al cărui caracter neașteptat ar fi la originea anxietății care se dezvoltă în asociere cu aceste crize, și care ar putea rezulta dintr-o predispoziție biologică. O teorie a sufocării Klein a elaborat o teorie a sufocării. Acest model se bazează pe existența unui centru al sufocării situat în sistemul nervos central și sensibil la nivelul de dioxid de carbon și lactat. Tulburarea de panică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întreaga viață. Apariția la adolescență a acestei tulburări constituie o regulă, dar unii pacienți, care au o personalitate în general evitantă, descriu aprehensiuni sociale semnificative cu apariție mai precoce, chiar din copilărie. Un anumit număr de copii par să aibă predispoziții temperamentale precoce, observabile chiar din primul an, pentru care una dintre manifestările comportamentale o constituie tendința spre o inhibiție îngrijorătoare față de „non familiar” (adulți și situații necunoscute și/sau neobișnuite). Aproximativ o treime dintre copiii care au acest patern bio-comportamental
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
proprii lor copii să evite să trăiască aceleași suferințe, pacienții își pun întotdeauna problema originii tulburării lor. Datele actuale oferite de cercetarea în domeniu sugerează să li se propună modelul bio-psiho-social drept grilă explicativă. Modelul bio-psiho-social al fobiei sociale: 1. Predispoziții temperamentale, de origine genetică sau dobândite în mod precoce favorizează probabil în cazul unor pacienți manifestarea unei reactivități emoționale mai violente față de persoane necunoscute, față de grupuri de persoane și față de orice formă de agresivitate relațională (strigăte, furie). 2. Aceste predispoziții
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Predispoziții temperamentale, de origine genetică sau dobândite în mod precoce favorizează probabil în cazul unor pacienți manifestarea unei reactivități emoționale mai violente față de persoane necunoscute, față de grupuri de persoane și față de orice formă de agresivitate relațională (strigăte, furie). 2. Aceste predispoziții sunt diminuate sau agravate, fiind influențate de mediul de viață cum ar fi modelele parentale, recomandările educative și evenimentele de viață. 3. In sfârșit, și unii factori sociali sunt probabil la originea tulburării. Precaritatea locului de muncă și șomajul, de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și menținerea tulburării de anxietate generalizată a lui Marie și strategiile de preferat pentru diminuarea tendinței sale de a se îngrijora. Factorii de neliniște și de intoleranță la incertitudine O serie de mai mulți factori au contribuit la apariția unei predispoziții a pacientei de a se neliniști și de a deveni intolerantă la incertitudine: - ea a putut să învețe aceste comportamente prin intermediul observației/modelării mamei sale; - faptul că s-a ocupat de surorile sale și de fratele său a putut duce
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în cancerul gastric), scăderea ponderală, eructațiile și aerofagia (frecvente în ulcerul duodenal), sațietate precoce (ulcer gastric), tulburări de tranzit (constipație în ulcerul duodenal). Intestinul Anamneza este orientată spre: vârstă (neoplasmul de colon mai frecvent după 50 de ani), antecedente heredo-colaterale (predispoziția familială pentru boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, neoplasm de colon, constipația habituală), antecedente personale (infecțioase, boli digestive ce pot afecta secundar intestinul: colecistita, litiaza biliară, pancreatite, ulcer gastro-duodenal, ciroza hepatică, intervenții chirurgicale), obiceiuri alimentare, modul de debut al afecțiunii. Simptome și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în creștere, mai ales în țările dezvoltate europene și America de Nord. Incidența nu pare legată de sex, iar vârsta maximă de debut este între 15-35 de ani. Etiopatogenia nu este clar definită. Se consideră că afecțiunile sunt consecința interacțiunii complexe între predispoziția genetică, factori de mediu, răspunsul imun la flora intestinală. Influența factorilor de mediu este stabilită pentru contraceptivele orale, fumat (pentru BC), iar alăptatul ar avea efect protector. Cele mai multe studii sprijină rolul răspunsului imun inadecvat la componentele normale ale intestinului, infecție
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este extrem de costisitoare. HEPATITE AUTOIMUNE Definiție, date generale Hepatita autoimună este o afecțiune cronică de cauză necunoscută caracterizată prin progresie continuă a inflamației și evoluție spre ciroză. Afecțiunea este rară, apare mai frecvent la femeile tinere aparținând unor populații cu predispoziție genetică. Mecanismul este apariția de Ac față de structuri hepatice sau extrahepatice (autoAc). Deși etiologia nu este cunoscută, există factori declanșatori virali și medicamentoși alături de factori genetici. În funcție de caracteristicile demografice, clinice și autoAc decelați se recunosc 3 subtipuri de hepatită autoimună
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
un pacient vârstnic, diabetic sau hipertensiv poate determina IRA funcțională sau necroză tubulară acută; același efect îl pot avea citostaticele, de ex. cisplatina) - antecedente familiale de: - afecțiuni renale - importante pentru boli cu transmitere genetică (boala polichistică renală) sau care conferă predispoziție/susceptibilitate (unele glomerulopatii, istoric de insuficiență renală cronică la rudele de gradul I) - diabet zaharat (predispoziția pentru nefropatia diabetică este parțial condiționată de factori genetici) sau diabet renal - ateroscleroză precoce (indiferent de forma de manifestare clinică) - condiționează inclusiv riscul de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
îl pot avea citostaticele, de ex. cisplatina) - antecedente familiale de: - afecțiuni renale - importante pentru boli cu transmitere genetică (boala polichistică renală) sau care conferă predispoziție/susceptibilitate (unele glomerulopatii, istoric de insuficiență renală cronică la rudele de gradul I) - diabet zaharat (predispoziția pentru nefropatia diabetică este parțial condiționată de factori genetici) sau diabet renal - ateroscleroză precoce (indiferent de forma de manifestare clinică) - condiționează inclusiv riscul de apariție a unei stenoze de arteră renală cu dezvoltarea HTA reno-vasculare și a nefropatiei ischemice. - antecedente
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
prin anomalii anatomice sau funcționale (rinichiul în potcoavă, boala polichistică renală, vezica neurologică etc) - afecțiuni dobândite: rezecții de intestin, obezitatea, diabet zaharat etc. Notă! Factorii dobândiți sunt factori de risc adiționali, adică favorizează formarea de calculi la pacienți care au predispoziție ereditară. Tablou clinic Litiaza renală poate fi asimptomatică sau simptomatică. Litiaza renală asimptomatică sau calculul latent se referă la un calcul care nu determină simptome. Este foarte important de subliniat că un calcul latent nu înseamnă că nu există consecințe
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
digestive sau/și renale = purpura Henoch. Este o afecțiune dobândită cu caracter acut la copil sau frecvent cronic la adult, cu repartiție egală între sexe și incidență mai mare primăvara și toamna. Etiopatogenie Descrierea cazurilor familiale a dus la supoziția predispoziției genetice. Se asociază frecvent cu infecții virale și bacteriene (în special de căi aeriene superioare), reacții alergice la alimente și medicamente, substanțe chimice, toxine animale și mușcături de insecte, boli cu componentă autoimună (colagenoze), neoplazii. Deoarece între acțiunea factorilor etiologici
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
tip de relaționare sunt urmărite metodic într-un capitol special, intitulat Operă și biografie. G. face distincție între „biografia poetului” și „biografia omului”, numai prima interesându-l pe critic. Determinantele operei s-ar afla în ființa scriitorului, în întâlnirea unor predispoziții native „cu anumite împrejurări biografice, istorice și cu un anume univers cultural”. Investigând fundamentele operei, criticul se oprește inițial la „sentimentul misterului cosmic”, pe care îl evidențiază în toate componentele operei lui Blaga, inclusiv în filosofia sa. Gândirea magică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
tabuurile, care sunt norme proscriptive, de interzicere a unor comportamente și afectează, în general, existența și stabilitatea unei culturi. Cercetătorul afirmă că unul dintre riscurile grave în comunicare interculturală îl constituie nerespectarea mai ales a tabuurilor. Atitudinile sunt definite ca "predispoziții individuale de a evalua un simbol, un obiect, aspect al lumii, eveniment, într-o manieră favorabilă sau nefavorabilă", cu observația că, în general, oamenii au tendința de a respinge lucrurile care nu le plac și de a le accepta pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și religie. Categoriile din ce în ce mai expuse discriminării sunt acum persoanele tinere, dar și persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și persoanele infectate cu HIV/SIDA. O provocare în plus o constituie apariția practicilor discriminatorii care îi afectează pe cei cu o predispoziție geneticăspre anumite boli sau pe cei care au stiluri de viață considerate nesănătoase. Aproape orice alegere a unui stil de viață are consecințe legate de sănătate; astfel, problema este trasarea unei linii între ceea ce poate fi reglat de un angajator
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
60]. Studiile efectuate pe un mare număr de familii aparținând diferitelor grupuri etnice au arătat că lanțurile DQ? care conțin în poziția 57 un aminoacid neutru (alanină, valină sau serină) altul decât acidul aspartic (încărcat negativ) sunt puternic asociate cu predispoziția la T1DM [63,90,91]. Dimpotrivă prezența acidului aspartic în poziția 57 a DQ? conferă protecție. Deși tipurile HLA-DQ diabetogene sunt mai predispozante decât tipurile HLA-DR, se pare totuși că riscul maxim de apariție a diabetului de tip 1 apare
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
nici una din alelele HLA DR diabetogene) este la pacienții T1DM din România mai mare de 10%, comparativ cu sub 5% pentru toate populațiile caucaziene studiate până în prezent. Datele sugerează că, în populația românească, contribuția alelelor HLA DR3 și DR4 la predispoziția genetică pentru T1DM ar fi mai redusă [37]. Am depistat o frecvența foarte mică a heterozigoților DR3/DR4 la grupul de pacienți cu debut al DZ înainte de vârsta de 5 ani (17.4%), mai ales prin comparație cu cea înregistrată
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
au fost confirmate recent în Marea Britanie [46]. Interesant, datele acestui studiu au indicat o transmitere preferențială a alelelor de clasa III INS-VNTR diabetogene de la tată. În ansamblu însă, datele actuale sugerează că gena insulinei joacă doar un rol minor în predispoziția genetică penru T2DM. Există câteva familii în care diabetul este consecința directă a mutațiilor în gena insulinei („insulinopatiile”) dar acestea constituie doar o minoritate din cazurile T2DM. După cum se știe, canalele KATP sunt unul din elementele cheie implicate în secreția
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
A1 la diabetici în populația din Franța, corelația fiind și mai puternică în cazul subiecților cu istoric familial de T2DM [97]. Cu toate acestea, nici una din mutațiile descrise ale genei glicogen sintetazei nu par a avea o contribuție importantă la predispoziția pentru T2DM [75]. Gena adenozin dezaminazei este localizată pe cromozomul 20q, locus ce a fost asociat cu DZ tip MODY [75] dar și cu T2DM (vezi Tabelul 1). Cu toate acestea, studiul genei adenozin dezaminazei pe un lot mare de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
ce a fost asociat cu DZ tip MODY [75] dar și cu T2DM (vezi Tabelul 1). Cu toate acestea, studiul genei adenozin dezaminazei pe un lot mare de familii din Marea Britanie și Italia nu a putut dovedi implicarea acesteia în predispoziția genetică pentru T2DM [9]. GLP-1 este un polipeptid cu efecte hormonale secretat de către celulele intestinale. Administrată in vivo la animale dar și la om, această moleculă a dovedit a avea un puternic efect de stimulare a secreției insulinice beta celulare
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
celulele beta au un conținut scăzut de insulină, un număr redus de granule secretorii mature și o capacitate insulinosecretorie redusă [58]. Astfel, această mutație ar putea fi implicată în apariția insulinorezistenței dar și a unui defect insulinosecretor, putând contribui la predispoziția crescută pentru T2DM a purtătorilor. A fost descris și un polimorfism al genei IRS2 (substituția glicină-aspartat în poziția 1057) dar acesta nu s-a dovedit a fi asociat cu T2DM [13] și nici cu alterarea capacității insulinosecretorii beta celulare [42
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
mortalitate la pacienții diabetici. Ideea că în spatele apariției complicațiilor cronice există și o bază genetică de susceptibilitate a pornit de la observația empirică că există pacienți diabetici care fac precoce complicații severe în ciuda unui control glicemic satisfăcător, sugerând existența unei puternice predispoziții pentru acestea. Există în același timp și cazuri (este drept foarte rare) de pacienți diabetici cu diabet zaharat prost controlat care au ajuns la vârst înaintate fără a dezvolta complicații cronice diabetice, sugerând existența unui baze genetice protectoare. Argumente suplimentarea
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
diabetice, sugerând existența unui baze genetice protectoare. Argumente suplimentarea au fost oferite de studiile epidemiologice și de analiza arborilor genealogici care au arătat că există familii în care frecvența anumitor complicații este mai mare comparativ cu populația generală diabetică. Studiul predispoziției genetice pentru apariția diferitelor complicații cronice (atât macro cât și microvasculare) a căpătat o mare amploare în ultimii ani, în speranța identificării precoce a subiecților aflați la risc. Trebuie să subliniem de la început că rezultatele sunt până în prezent dezamăgitoare. Astfel
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]