5,618 matches
-
declanșare a conflictului militar. O contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență (vezi Jervis, 1976, pp. 58-113). Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia decizia de a porni sau nu un război. De asemenea, un alt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din ele își pun amprenta asupra progresului individual. Rolul experienței și cunoștințelor anterioare în cadrul procesului de învățare/formare este reflectat în principal de volumul acestora și natura lor. Experiența fiecăruia dintre noi, investită cu un capital emoțional, este bogată în prejudecăți vădite sau insidioase, manifestate în reacții stereotipe, precum și în anumite obișnuințe sau stereotipuri în maniera de a gândi sau de a acționa (Rogers,1996), toate acestea putând determina dificultăți de asimilare a noilor materiale sau incapacitatea de a armoniza noua
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lor în spiritul unei viziuni mai cuprinzătoare, mai subtile și mai nuanțate. Autorul afirmă că, „cu cât mai amănunțit începi să studiezi subtilitățile organizației, cu atât mai mult începi să chestionezi semnificație ordinii și cu atât ești mai convins că prejudecățile dominante cu privire la organizare - că este eficientă, planificată, predictibilă și supraviețuiește - sunt suspecte atunci când sunt considerate drept criterii pentru evoluția spre succes.” Noul vocabular al analizei organizaționale ar trebui să includă termeni care să exprime mai elocvent ambiguitatea comportamentului organizațional, „variația
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2003) explica acest lucru prin intermediul „fenomenului homofiliei” - conform căruia oamenii sunt atrași de cei asemănători lor și este mult mai probabil să stabilească relații cu aceștia, în care condiții, integrarea socială și identificarea în cadrul grupurilor eterogene devine mai dificilă (rolul prejudecăților, al stereotipurilor). Cu timpul însă, în urma discuțiilor și analizării fenomenelor apărute la nivelul dinamicii de grup, sentimentele negative pot scădea în intensitate, conducând spre o colaborare eficientă. 2. Efectele din sfera cognitivă - abilitatea grupului de a achiziționa informațiile, de a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
deprinderi de bază și nu facilitarea accesului la noi idei și experiențe, care să stimuleze gândirea sau rezolvarea de probleme. În aceste condiții, o întrebare se naște firesc: este locul de muncă mediul în care își fac loc astfel de prejudecăți? Realitatea o dovedește că de cele mai multe ori lucrurile chiar așa se petrec. Deși multe din percepțiile privind efectele vârstei asupra activității nu sunt adevărate, cei sub 29 de ani și peste 50 de ani au resimțit fără îndoială aceste influențe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de-calificării angajaților printr-o formare și dezvoltare continuă; maximizarea potențialului de recrutare; adaptarea organizației la schimbările demografice survenite; promovarea diversității la locul de muncă. Chiar și unele sindicate și-au reconsiderat sprijinul pentru strategiile privind pensionarea timpurie. Dacă majoritatea prejudecăților de această natură îi privesc pe cei în vârstă, nu se poate afirma că cei tineri scapă diverselor discriminări, fie că vorbim de etapa recrutării și selecției, fie de perioada consecutivă angajării. Considerați ca fiind mai puțin maturi, calificați sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de populație, mai cu seamă în cazul celor mai puțin educați. O astfel de internalizare va conduce la scăderea stimei de sine, nemulțumire de sine urmată de depresie și sentimentul ineficienței personale și chiar incapacitatea de a învăța. Acumularea acestor prejudecăți la locul de muncă va avea ca rezultat scăderea performanțelor în activitate, reducerea potențialei perfecționări și implicit discrepanțe salariale. Există însă cercetări care arată că toate aceste stereotipuri sunt în mare parte false sau supralicitate. Se pare că nu se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
economia și forța de muncă actuală, ci și pentru viitor. Acest lucru nu se poate realiza decât printr-o diversitate de programe și politici care să conducă la o diminuare a răspunderilor și responsabilităților familiale ale femeii, eliminarea stereotipurilor și prejudecăților, egalitate de șanse în educație și formare, precum și oportunități de dezvoltare și afirmare similare (Anker, 1997). 16. 4.3. Persoane cu nevoi speciale Nevoile speciale ale unor oameni au condus la perceperea diferențelor dintre aceștia și restul semenilor ca devianțe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a spune adevărul cel mai omenesc în forma cea mai lapidară. Materia lui verbală e rezistentă ca piatra sau ca arama. Acesta masivă carte are o valoare exemplară de comandament moral. Ea nu contrazice, ci pur și simplu anulează toate prejudecățile estetizante despre incongruența poeziei cu etica civică. Și mai ales a elegiei cu viața cetății. Acum se va înțelege cât de nedrepte au fost imputările ce s-au adus poetului care a scris Elegie pentru floarea secerată, că s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dă sau mai exact nu totdeauna în formularea lor, dar aproape totdeauna în întrebările pe care și le pune; în orice caz în faptul că și în felul cum și le pune. Pentru moment mă opresc la ceea ce Mazilu numește „prejudecata fanteziei”. Da, așa e; există în favoarea fanteziei o prejudecată prestigioasă și contagioasă. Toată lumea, cu zâmbet transfigurat de beatitudine, se închină fanteziei. Cine se lasă mai greu e fără apel taxat de îngustime a minții, mai de-a dreptul de prostie
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dar aproape totdeauna în întrebările pe care și le pune; în orice caz în faptul că și în felul cum și le pune. Pentru moment mă opresc la ceea ce Mazilu numește „prejudecata fanteziei”. Da, așa e; există în favoarea fanteziei o prejudecată prestigioasă și contagioasă. Toată lumea, cu zâmbet transfigurat de beatitudine, se închină fanteziei. Cine se lasă mai greu e fără apel taxat de îngustime a minții, mai de-a dreptul de prostie. Firește, există asemenea proști și (mărginiți care nu văd
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
rog, oameni. Îmi plac și mie unii (dar nu prea mulți) așa-numiți „fanteziști” care știu să dea vieții (sau mai exact să descopere în ea) un farmec imprevizibil; de obicei, aceștia tratează cu dezinvoltură și, în fond, cu înțelepciune, prejudecățile rutiniere și platitudinea existenței. Dar există într-adevăr și o prejudecată a fanteziei, cum zice Mazilu; această prejudecată e, în definitiv, ca mai toate prejudecățile, de o perfectă platitudine, deși pretinde a fi tocmai un antidot față de ce se numește
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
așa-numiți „fanteziști” care știu să dea vieții (sau mai exact să descopere în ea) un farmec imprevizibil; de obicei, aceștia tratează cu dezinvoltură și, în fond, cu înțelepciune, prejudecățile rutiniere și platitudinea existenței. Dar există într-adevăr și o prejudecată a fanteziei, cum zice Mazilu; această prejudecată e, în definitiv, ca mai toate prejudecățile, de o perfectă platitudine, deși pretinde a fi tocmai un antidot față de ce se numește obișnuit „platitudinea și vulgaritatea realității”. Fantezia ar fi, chipurile, “înaripată”, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
vieții (sau mai exact să descopere în ea) un farmec imprevizibil; de obicei, aceștia tratează cu dezinvoltură și, în fond, cu înțelepciune, prejudecățile rutiniere și platitudinea existenței. Dar există într-adevăr și o prejudecată a fanteziei, cum zice Mazilu; această prejudecată e, în definitiv, ca mai toate prejudecățile, de o perfectă platitudine, deși pretinde a fi tocmai un antidot față de ce se numește obișnuit „platitudinea și vulgaritatea realității”. Fantezia ar fi, chipurile, “înaripată”, în vreme ce realitatea e terre-à-terre. În accepția sa originară
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ea) un farmec imprevizibil; de obicei, aceștia tratează cu dezinvoltură și, în fond, cu înțelepciune, prejudecățile rutiniere și platitudinea existenței. Dar există într-adevăr și o prejudecată a fanteziei, cum zice Mazilu; această prejudecată e, în definitiv, ca mai toate prejudecățile, de o perfectă platitudine, deși pretinde a fi tocmai un antidot față de ce se numește obișnuit „platitudinea și vulgaritatea realității”. Fantezia ar fi, chipurile, “înaripată”, în vreme ce realitatea e terre-à-terre. În accepția sa originară, termenul de „fantezie” înseamnă aparență, nălucire, himeră
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
scriitură” care ne ajută să scăpăm de ambiguitatea noțiunii de „stil”. Dar ne ajută doar, nu ne scapă chiar de tot, dovadă că Ungheanu, deși în unele locuri face precizările necesare, în altele (și chiar într-un titlu de capitol: Prejudecata stilului) cade în aceeași ambiguitate. „Acolo unde există o construcție - zice el - stilul e mai puțin prețios”. Ba nu, mai ales unde e o construcție stilul se impune neapărat, dacă e să fie cu adevărat un edificiu și nu o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
l-au făcut să-l înțeleagă pe Shakespeare așa cum l-a înțeles, iar pe Dante și, în general, Evul Mediu așa cum se poate vedea în Essai sur les moeurs. Firește, trebuie să ținem seama și de gustul, mentalitatea, cunoștințele și prejudecățile epocii lui (căci, luptând contra unor prejudecăți, acea epocă n-a făcut cu multe din ele decât să le întoarcă pe dos, obținând alte prejudecăți, de sens contrar). Nu e mai puțin adevărat că ceea ce îi lipsește lui Voltaire e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Shakespeare așa cum l-a înțeles, iar pe Dante și, în general, Evul Mediu așa cum se poate vedea în Essai sur les moeurs. Firește, trebuie să ținem seama și de gustul, mentalitatea, cunoștințele și prejudecățile epocii lui (căci, luptând contra unor prejudecăți, acea epocă n-a făcut cu multe din ele decât să le întoarcă pe dos, obținând alte prejudecăți, de sens contrar). Nu e mai puțin adevărat că ceea ce îi lipsește lui Voltaire e, oricât ar părea de ciudat, consecvența metodică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Essai sur les moeurs. Firește, trebuie să ținem seama și de gustul, mentalitatea, cunoștințele și prejudecățile epocii lui (căci, luptând contra unor prejudecăți, acea epocă n-a făcut cu multe din ele decât să le întoarcă pe dos, obținând alte prejudecăți, de sens contrar). Nu e mai puțin adevărat că ceea ce îi lipsește lui Voltaire e, oricât ar părea de ciudat, consecvența metodică a îndoielii și apodicticitatea judecății, proprii adevăratului raționalism. Voltaire e mai curând „rezonabil” decât „raționalist”, dar nici totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Față de perioada interbelică, din care memoria nu-mi furnizează pe moment decât numele Otiliei Cazimir, Claudiei Millian, Elenei Fafago, Raymondei Han, poetele noastre de azi sunt nu numai în mai mare număr, dar incomparabil superioare și reușesc realmente să distrugă prejudecata „poeziei feminine” ca sector separat, beneficiind de un regim special, curtenitor, dar, ca să zic așa, „tutelat”. Firește, poezia femeilor ca și proza lor aduc filonul unui tip de experiență și sensibilitate specifice, dar gravitatea de timbru, profunzimea explorării lirice, inteligența
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
trei scriitori remarcabili, care n-au nici o asemănare între ei). Se spune că, spre deosebire de romanul „realist”, am avea acum, ca un progres literar, romanul de „analiză”. Nu e o noutate, cum știe oricine, dar nu noutatea contează, ci faptul că prejudecata dogmatică împotriva „analizei” nu ne mai stânjenește. De fapt, dozajul între ceea ce Ibrăileanu deosebise ca „analiză” și „creație” poate înclina balanța către unul sau celălalt termen, dar „creație” fără analiză poate da o operă, în schimb „analiza” fără creație nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
bucuri: te-a costat prea mult suflet...” (L. Blaga) Tot făcându-și cruce, și-a scos un ochi. (Cel cuprins de un zel nestăpânit În obținerea credinței celei mai Înalte devine bigot, gândirea sa nemaiputându-se desprinde din dogme și prejudecăți.) „Dorințele aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru orice alt lucru.” (Platon) Omul supărăcios Îmbătrânește repede. (Suspiciosul nu știe de glumă, bănuindu-i pe toți de rele intenții față de sine: „Cugetul bun e cea mai bună pernă”.) Câinele care latră
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Pentru că rar fețe frumoase care să nu aducă cu ele Înfumurare În societate și chiar sfidare.) Dă-mi, Doamne, mintea românului cea de pe urmă! (Adică acea judecată lucidă, anticipativă, care nu mai este subjugată ultimatumului unei dorințe sau imperativelor unei prejudecăți.) „Fiecare Își Învinovățește memoria; nimeni judecata.” (E. Cioran) Bea paharul până-i plin. (O ocazie este favorabilă atât timp cât știm să o valorificăm.) Toată pasărea pe limba ei piere. (Destinul fiecăruia este dat de limitele În care Înțelege să-și asume
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poate săvârși un lucru să nu se apuce de el. (Pentru că nepriceperea, compromițând valoarea acelei acțiuni, ne va pune și pe noi Într-o lumină proastă.) șezând În puț nu prea ai ce vedea. (Închizându-te În propriile păreri sau prejudecăți, pierzi perspectivele pe care interpretările sau explicațiile altora ți le-ar putea oferi.) „Sunt trei feluri de ignoranță: a nu ști ceea ce ar trebui să știi; a ști rău ceea ce știi; a ști ceea ce n-ar trebui să știi.” (La
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
schimb, „Înțeleptul nu afirmă nimic din ce nu poate dovedi”.) Filosoful C. Noica Îi găsește Însă prostului și unele calități: „Am Învățat Întotdeauna ceva mai mult de la oamenii proști, decât de la cei inteligenți. Prostul e mai proaspăt, mai lipsit de prejudecăți, mai surprinzător. El sare de la una la alta și are ce replica, și pentru o Întrebare, și pentru alta. Va fi, poate, inteligentul mai personal. Dar e mai obositor, mai greoi. Caută să-ți Înțeleagă Întrebarea, șovăie, te mai descoase
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]