3,896 matches
-
și obiectelor. Din această perspectivă, "toată istoria, incluzând producerea ordinii, [este înțeleasă] în termenii unei ciocniri nesfărșite a puterii politice a mai multor voințe" (Ashley 1987: 409). Metaforele legate de război și luptă sunt centrale genealogiei. Într-o serie de prelegeri ținute la Collège de France în 1975 -1976 sub titlul "Societatea trebuie să fie apărată", Foucault folosește genealogia pentru a analiza relațiile de putere în stat. El studiază discursul istorico-politic datând de la sfârșitul războaielor civile și religioase din secolul al
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și dicțiune, traducere de Ion Pop, Editura Univers, București, 1994. Grupul µ, Retorica generală, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, București, Editura Univers, 1974. Hangiu, Ion, Dicționar al presei literare românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Hegel, Friedrich, Prelegeri de estetică, vol. I, Editura Academiei, București, 1966. Huizinga, Johan, Homo ludens, ediția a II-a, traducere de H.R. Radian, Editura Humanitas, București, 2002. Iosifescu, Silvian, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică, București, 1971. Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Editura Polirom
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și dicțiune, traducere de Ion Pop, București, Editura Univers, 1994. Grupul µ, Retorica generală, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, București, Ed. Universității, 1974. Hangiu, Ion, Dicționar al presei literare românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Hegel, Friedrich Prelegeri de estetică, vol. I, București, Editura Academiei RSR, 1966. Huizinga, Johan, Homo ludens, (ediția a II-a), traducere de H.R. Radian, București, Editura Humanitas, 2002. Iosifescu, Silvian, Literatura de frontieră, București, Editura Enciclopedică Română, 1971. Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
by și A. Ortony Metaphor and Thought), de argumentare în discursul politic și juridic, dar și în conversația uzuală". 24 V. Fanache, "Postfață" la Vladimir Jankélévitch, Ironia, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, pp. 167-186. 25 Ibid. 26 G.W. Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I, Editura Academiei RSR, București, 1966, p. 72. 27 Annette Hayward, "Pamphlet, polémique et querelle: le cas des régionalistes et des ‹‹exotiques››" în États du polémique, p. 148. 28 Pierre Laurens, "Memoriae haerent. Matériaux pour une histoire
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Flammarion, Paris, 1989. 28 Paul Thibaud, "L'enseigne de Gersaint", în Esprit, septembrie 1984. Olivier Mongin, La peur du vide, Seuil, Paris, 1991. 29 Esthétique, vol. 1, traducere de S. Jankélevitch, Aubier, Paris, 1945, p. 63 [G.W.F. Hegel, Prelegeri de estetică, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei R.S.R., București, 1966, vol. 1, p. 44 n. trad.]. * "... o suprafață plană care poate fi a unui tablou de lemn, a unui zid sau a unei pânze acoperită cu pete de culoare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
art. Pour une archéologie de la modernité, Minuit, Paris, 1989, și Yves Michaud, L'artiste et les commissaires, Jacqueline Chambon, Paris, 1990. * Johann Joachim Winckelmann, Istoria artei antice, traducere de Gh.I. Ciorogaru, Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 56 (n. trad.). * Prelegeri de estetică, vol. I, ed. cit., p. 19 (n. trad.). 55 Francis Haskell, De l'art et du goût, Gallimard, Paris, 1989. * "Pictorul vieții moderne", în ed. cit., p. 390 (n. trad.). 56 G. Didi-Huberman, Devant l'image, Minuit, Paris
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
stagii de documentare și cercetare la Universitatea Ebraică din Ierusalim, Univer sitatea din Tel Aviv, Colegiul Noua Europă - Institut de Studii Avansate, Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies, Universitatea din Hamburg, Universitatea din Leiden. A susținut o serie de prelegeri și a publicat mai multe articole și studii de specialitate în domeniul filozofiei religiei și al religiei comparate. Este director fondator al Programului de Studii Iudaice și membru fondator al Centrului de Studii Medievale din cadrul Universității din București. Cel mai
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
stau lucrurile și în privința disocierii artificiale între sacru și manifestările lui. Interpretând viziunile lui Eliade și Lonergan, Dadosky ajunge la concluzia că sacrul este înțeles mai degrabă ca „structură de cunoaștere religioasă“ (structure of religious knowing): „într-o serie de prelegeri susținute la Boston College în 1968, Eliade a precizat: «când discutăm despre sacru, întotdeauna revenim la a-l vedea ca pe o structură a conștiinței umane (a structure of the human consciousness) mai degrabă decât ca pe un set de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fără să clipească" monotonia expunerii unor propoziții, alta e ca el să participe la producerea unor cunoștințe sau la descoperirea lor. În clasă pot fi aflate însă avantajele și limitele unor metode precum: expunerea (cu variantele ei: povestirea, descrierea, explicația, prelegerea), conversația (conversația catehetică, tip dezbatere, conversația euristică), demonstrația, exercițiul, observarea, experimentul, studiul de caz, jocul de rol, problematizarea, brainstorming-ul etc. Unii spun că metodele se schimbă, alții le consideră mereu "învechite". Cert este că transformările din știință, tehnică, societate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Discontent, Free Press, New York, 1964. ARBLASTER, Anthony, Democrația, Editura Du Style, București, 1998. ARNASON, Johann P., "Nationalism, globalization and modernity", în Mike Feathersone (ed.), Global Culture. Nationalism, Globalization and Modernity, Sage Publications, Londra, 1990. ARON, Raymond, Lupta de clasă. Noi prelegeri despre societățile industriale, Editura Polirom, Iași, 1999. ARON, Raymond, Opiul intelectualilor, Editura Curtea Veche, București, 2007. ASHCRAFT, Richard, "On the problem of methodology and the nature of political theory", în Political Theory 3, No. 1, februarie 1975. AUGOUSTINOS, Martha; WALKER
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
1997. GOODIN, Robert E.; KLINGEMANN, Hans-Dieter (coord.), Manual de știință politică, Editura Polirom, Iași, 2005. GOULDNER, Alvin, The Dialectic of Ideology and Technology: The Origins, Grammar and Future of Ideology, Macmillan, Londra, 1976. HABERMAS, Jürgen, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, Editura All, București, 2000. HAMILTON, Malcolm B., "The elements of the concept of ideology", în Political Studies, nr. 35, 1987. HANNERZ, Ulf, "Cosmopolitans and locals in world culture", în Mike Featherstone, Global Culture. Nationalism, Globalization and Modernity, Sage Publications, Londra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
609. 213 Raoul Girardet, op. cit., p. 11. 214 Cornelius Castoriadis, "The imaginary in the modern world", în op. cit., p. 100. 215 Gilbert Durand, op. cit., p. 170. 216 Jürgen Habermas, "Împletirea dintre iluminism și mit", în Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, Editura All, București, 2000, p. 115. 217 Idem, p. 117. 218 Așa cum subliniază Gilbert Durand, "din această logică [pluralistă, care o depășește pe cea dualistă, n.n. D.Ș.] comună științei celei mai înaintate și imaginarului decurge principiul de redundanță reperat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
80-81 și Logica cercetării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 79 și urm. și pp. 90-91. 268 Legile naturale care acționează în cadrul societal sunt numite de Popper legi sociologice. 269 Raymond Aron, Lupta de clasăError! Bookmark not defined.. Noi prelegeri despre societățile industriale, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 103. 270 Sorin Antohi, op. cit., p. 52. 271 Ibidem. 272 Pentru principiul falsificabilității, vezi subcapitolul 6, intitulat "Falsificabilitatea ca criteriu de demarcație" din lucrarea Logica cercetării, ed. cit. 273 Paul Ricoeur, op. cit
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar accesibil comparativ cu tratatele de consacrate care le sunt destinate. In acest demers am pornit tocmai de la necesitatea unui astfel de material didactic, util pentru trecerea studenților de la prelegerile și lucrările practice pe care le oferim la un studiu mai aprofundat, la nivel de tratate, monografii, articole din reviste de specialitate. Textul nostru se bazează pe o experiență didactică proprie de durată și este în mod natural influențat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar accesibil comparativ cu tratatele de consacrate care le sunt destinate. In acest demers am pornit tocmai de la necesitatea unui astfel de material didactic, util pentru trecerea studenților de la prelegerile și lucrările practice pe care le oferim la un studiu mai aprofundat, la nivel de tratate, monografii, articole din reviste de specialitate. Textul nostru se bazează pe o experiență didactică proprie de durată și este în mod natural influențat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a intra în onorabila breaslă a filistinilor din Botoșani și mă gândeam: cu cât mai târziu, cu atât mai bine” (XVI, 49). Ceea ce putea accepta totuși Eminescu la Universitatea din Iași era „o docență liberă, deci privată, având în vedere prelegeri asupra unui domeniu strict determinat al filozofiei, cum ar fi de pildă abordarea specială a filozofiei kantiene sau schopenhaueriene, așa cum se găsesc ele în scrierile respective, așa ceva aș îndrăzni să primesc, căci [în astfel de cazuri] nu se poate depăși
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al filozofiei, cum ar fi de pildă abordarea specială a filozofiei kantiene sau schopenhaueriene, așa cum se găsesc ele în scrierile respective, așa ceva aș îndrăzni să primesc, căci [în astfel de cazuri] nu se poate depăși decât cu puțin textul, iar [prelegerea] depinde mai mult de redarea fidelă și clară a celor știute decât de prelucrarea extensivă a sistemelor respective” (Ib., 48). Reînnoindu-și opțiunea la 28. III 1874, E. spune că s-a apucat în acest sens de lucru și că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a celor știute decât de prelucrarea extensivă a sistemelor respective” (Ib., 48). Reînnoindu-și opțiunea la 28. III 1874, E. spune că s-a apucat în acest sens de lucru și că se pregătește pentru a elabora o schemă a prelegerilor (p. 50 urm.), iar la 7 mai se pregătea să plece la Iena unde urma să susțină un examen în luna august în vederea obținerii titlului cerut (p. 51). Însă el nu și-a putut susține doctoratul în filozofia germană, își
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cursului se referă la ziua de joi 21 octombrie 1893, zi care poate fi considerată istorică în istoria învățământului psihologic românesc, marcând o premieră În același timp, nu uită activitatea sa din cadrul Societății științifice și literare și va ține 4 prelegeri de psihologie experimentală începând de miercuri 12 ianuarie 1894. Titlul acestor conferințe va fi Psihologia esperimentală fisiologică, descriptivă nervoasă și escepțională în fața unui auditoriu format din intelectuali ieșeni. Știrea apare tot în Evenimentul, nr. 274, de duminică 9 ianuarie 1894
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
miercuri 12 ianuarie 1894. Titlul acestor conferințe va fi Psihologia esperimentală fisiologică, descriptivă nervoasă și escepțională în fața unui auditoriu format din intelectuali ieșeni. Știrea apare tot în Evenimentul, nr. 274, de duminică 9 ianuarie 1894. Observăm faptul că la aceste prelegeri, vorbitorii erau intelectuali români de marcă: Alexandru D. Xenopol, cunoscutul istoric, titularul catedrei de istorie universală de la universitatea ieșeană, viitor academician, Petru Rășcanu, profesorul său de istorie antică, Ioan Nădejde, cunoscutul publicist, istoric și lingvist, editorul ziarului Contemporanul și Grigore
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
din Bologna și a primului Laborator italian de psihologie experimentală la Universitatea din Roma, cu puțin timp înaintea celui înființat de Gruber. Totodată, face referință la realizările profesorului Paolo Mantegazza la Florența, recunoscut pentru preocupările sale de frenologie. La această prelegere de psihologie experimentală (a doua, după cum specifică ziarul), se ocupă în special de extensia aplicativă a psihologiei experimentale în domeniul pedologiei. În cuprinsul conferinței se anunță elemente concrete asupra modului de organizare a laboratorului de psihologie experimentală și temele ce
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
deosebită acordând asistenței bolnavului. L-au preocupat chimia, în serviciul medicinei, activitatea clinică, învățământul medical și fiziologia, care i-au oferit datele interpretate în cărțile sale: Elementa chimica, Institutiones medicae (1708), De usu ratiocinii mechanici in medicina (1703), precum și în prelegerile sale de la Collegium practicum medicum din Leyda. În nosologia sa, Boerhaave distinge între organe solide și umori, dă o mai mare atenție pulsului decât temperaturii, care dincolo de normal devine semnal benefic pentru prezentarea la medic. Unele din afirmațiile sale se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bătrâne idei generoase."9 Un nivel intermediar și în privința forței denunțatoare a satirei este cel al Momentelor, a căror grupare tematică se ghidează în principal în funcție de ținta denigrabilă. Într-un ciclu de schițe Un pedagog de școală nouă, Despre cometă, Prelegere populară, Bacalaureat, Lanțul slăbiciunilor, Dascăl prost satira vizează sistemul de învățământ bazat pe favoritisme, nepotisme și alte criterii tendențioase și inadecvate de apreciere, un sistem anarhic în care legea este considerată un capriciu și nerespectarea ei o condiție sine-qua-non a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Gabriela, Stilistica limbii române. Stilistică lingvistică și stilistică literară, Editura Universității din Ploiești, Ploiești, 2004. Genette, Gérard, Palimpsestes. La litérature au second degré, Edition du Seuil, 1982. Hăulică, Cristina, Textul ca intertextualitate, Editura Eminescu, București, 1981. Hegel,G. W. F., Prelegeri de estetică, vol. I, Editura Academiei, București, 1966. Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, Editura Univers, București, 1997. Ionescu-Ruxăndoiu,Liliana, Narațiune și dialog în proza românească (Elemente de pragmatică a textului literar), Editura Academiei Române, București, 1991. Lintvelt, Jaap, Punctul de vedere. Încercare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1 Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Editura Semne, București, 2009, vol. I, p. 592. 2 Marian Popa, Comicologia, ed. cit., p. 58. 3 Lucian, Scrieri alese, E.P.L., București, 1959, pp. 10-15. 4 G. W. F. Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I., Editura Academiei, București, 1966, pp. 69-72. 5 Mircea Doru Lesovici, op. cit., p. 117. 6 Liviu Antonesei, Semnele timpului, Editura Junimea, Iași, 1988, p. 97. 7 V. anumite aspecte din acest subcapitol în Ilie, Loredana, "Satira caragialiană
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]