3,626 matches
-
Glasul națiunii” (Chișinău), „Literatură și artă” (Chișinău), „Glasul Bucovinei” (Cernăuți-București), „Lumina” (Pancevo), „New York Magazin”, „Lumină lină”. „Gracious Light” (New York), „Luceafărul românesc” (Canada) ș.a. Debutează cu versuri în revista „Lumina” a liceului din Rădăuți (1965). Prima carte, Cea mai tânără Ecaterină, premiată la concursul de debut al Editurii Junimea, îi apare în 1975. Cele mai multe volume sunt de poezii, adăugându-li-se cărți de proză eseistică - Serpentine (1989), Coridorul dintre ceasuri (2000) - și pentru copii - Când adoarme o buburuză (1986), Băieței, clopoței și
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
condiție modestă care, datorită priceperii și vitejiei lor, obțin în final libertatea și faima, cum se întâmplă în Libertate și iubire cu robul Suleiman care ajunge sultan. În 1974 un concurs internațional de literatură destinat nevăzătorilor, organizat la New York, îi premiază nuvela Pira. SCRIERI: Focosul, București, 1958; Iusuf, București, 1959; După negură, soare..., București, 1960; Bunicuța poveștilor, București, 1968; Răpirea elefantului cârn, București, 1970; Pegas, București, 1978; Flori de pădure, București, 1982; Azura, București, 1983. Traduceri: Han Ser-ia, Amurg, București, 1960
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
se caracterizează printr-un extraordinar dinamism și o autentică deschidere, dublată de rigoare. Pe această linie, sociologia de la Universitatea din Chicago interferează adânc cu cercetările de economie socială de la aceeași instituție, remarcabile fiind cele a doi premianți Nobel: G. Becker (premiat În 1992) și J. Heckman (În 2000). Primul s-a ocupat explicit de analiza și Înțelegerea comportamentului uman În termeni de costuri și beneficii, focalizându-se mai ales asupra constituirii, funcționării și disoluției familiei (Becker, 1991), una dintre celebrele sale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
emblematice care vor intra în componența cărților sale de proză SF: Întâlnire cu meduza, Nopțile memoriei (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor), Adevărul despre himere (1976), Figurine de ceară (1978), Semnul licornului (1980), configurând un profil distinct în spațiul românesc al genului. Premiate la cel de-al treilea concurs național de literatură SF, din 1973, povestirile O falie în timp și Figurine de ceară, incluse ulterior în Adevărul despre himere, reprezintă veritabile arte poetice ale prozatorului. Dar dacă narațiunile din Nopțile memoriei justifică
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
lista colaboratorilor revistei, dar se retrage în urma elogierii mareșalului von Mackensen de către Al. Macedonski (vara lui 1918). Se află, din 1922, printre membrii Societății Scriitorilor Români. Debutul editorial este reprezentat de volumul de versuri Cascadele luminei, apărut în 1921 și premiat de Academia Română. Câteva scrisori către Ovid Densusianu (de interes documentar, dar fără valoare literară) au fost publicate postum. Poet minor, însă caracteristic pentru simbolismul grupului de la „Vieața nouă”, fiind - opinează D. Micu - „acela care a ținut să-și racordeze cât
PARASCHIVESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
până la pensionare (1976). După 1965 colaborează la „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Argeș”, „Contemporanul” ș.a. Debutează editorial după vârsta de cincizeci de ani, în 1970, cu volumul de studii și eseuri Spiritul și litera, premiat de Uniunea Scriitorilor. Urmează, în serie strânsă, Bunul simț ca paradox (1972), Simțul practic (1974), Treptele lumii sau Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ipoteze de lucru, Alchimia existenței (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor). În cadrul ședințelor
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
precum și traduceri din scrieri ale unor autori aparținând literaturii române, dar și celei ruse (Velimir Hlebnikov), italiene (parafrazări libere a treizeci și trei de sonete de Francesco Petrarca) și olandeze (Wiel Kusters), i-au adus consacrarea în lumea scrisului, lirica sa fiind premiată de diferite foruri literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (1967), Premiul „Hugo Ball” (1990), Premiul „Ernst Meister” (1993), Premiul „Erich Fried” (2002) ș.a. Este membru al Colocviului Noua Poezie de la Bielefeld (1977), al Academiei de Arte din Berlin (1984
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
din Târgu Jiu. Colaborează cu cronici și eseuri la „Gorjul literar”, „Tribuna”, „Steaua” „Transilvania”, „România literară”, „Ramuri” (unde semnează la rubrica „Cronica literară”), „Viața românească”, „Literatorul”. În 1979 obține Premiul pentru critică literară al revistei „Tribuna”, iar în 1982 este premiat de revista „Ramuri”. Prima carte a lui P., Romancierul în fața oglinzii, iese de sub tipar în 1989 și nu are, datorită circumstanțelor, ecoul pe care l-ar fi meritat atât pentru ipoteza de lectură aplicată romanului contemporan românesc (investigat la nivelul
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
paradoxal: prejudecățile împiedică, dar uneori și ajută judecata de valoare. Spirit foarte informat, cu o solidă cultură teoretică modernă, P. este în același timp un critic penetrant, ca atunci când reface istoricul premiilor Uniunii Scriitorilor și când consacră ample analize operelor premiate în decursul anilor, puse și ele în legătură cu cele două sensuri ale prejudecății: pozitiv și negativ. Scrise de asemenea cu talent sunt comentariile din Întoarcere în Bucureștiul interbelic (2003), unde P. apare și în postura de autoare de portrete și evocări
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
sonet „Ionel Pavelescu” al Societății Scriitorilor Români, iar între 1931 și 1933 activează în cenaclul revistei „Brașovul literar și artistic”, condus de poetul Cincinat Pavelescu, și în 1933-1934 redactează revista „Herald. Lui Lucian Blaga” (un singur număr). În 1934 este premiat de Fundațiile Regale pentru placheta Inimi sub săbii. În 1952 i se decernează Premiul de Stat, în 1955 este ales membru corespondent al Academiei Române (membru titular din 1974). În 1968 devine vicepreședinte al Frontului Unității Socialiste, în 1969 ajunge deputat
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
de botanică, zoologie, anatomie, precum și cursuri universitare, dintre care Palestrica (1964) a fost tradus în mai multe limbi. De o primire favorabilă s-a bucurat Istoria Războiului pentru întregirea României (I-II, 1922-1924), tipărită în multe ediții, unele de popularizare, premiată de Academia Română, recenzată favorabil de specialiști din țară și din Franța, Germania, Austria ș.a., tradusă în Franța, Iugoslavia și Polonia. K. este inițiatorul unei adevărate campanii de presă, în care a implicat și autoritatea Ministerului Instrucțiunii Publice, împotriva a ceea ce
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
multiplicării inegalităților. Pe de altă parte însă, se produce o dezintegrare a grupurilor și claselor sociale și o afirmare tot mai puternică a individualității pe piața muncii. Piața capitalistă a bunurilor și a muncii funcționează astfel încât subminează solidaritățile de grup, premiază indivizii care-și organizează proiectele de viață astfel încât să beneficieze de noile oportunități oferite și îi sancționează negativ pe cei care nu reușesc să gestioneze riscuri și oportunități existente. În consecință, indivizii elaborează și aplică strategii de viață dependente de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noile femei” eliberate de tradiții? În întâlnirea din familie a acestor căi distincte de construcție a masculinității și feminității androgine se nasc conflicte sau armonii, iar scena socială etalează un „management al impresiilor” à la Goffman, care cel mai adesea premiază bărbații tradiționali și amendează femeile care vor să evadeze din destinul tradițional al relațiilor de gen. Individualizarea femeilor, indusă și mediată de piață, însă nu mai poate fi oprită. Modernitatea a declanșat-o în mod implacabil și obiectiv. Bărbații se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
editura și revista „Viața creștină” a Bisericii Greco-Catolice. Poetul Ion Mircea este nepotul său. Un fel de „antedebut” are loc în 1943, când textul cu care M. participă la un concurs pe teme patriotice, organizat de Oficiul Educației Tineretului, e premiat și tipărit în „Revista tineretului”, apoi în „Unirea poporului” din Blaj și în broșură (1944). Următoarea scriere e nuvela Întoarcerea lui Nicolae Coșoiu, publicată în „Lupta Ardealului” (1949). Primul volum de proză, romanul Pâine albă (1952; Premiul de Stat), va
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
Alexandru Macedonski (Premiul Academiei Române). Îi urmează Opera lui Alexandru Macedonski (1967). În 1969 a fost reabilitat juridic. După reintrarea în viața civilă, n-a mai fost niciodată salariat al vreunei instituții culturale sau de alt tip. Uniunea Scriitorilor i-a premiat două cărți, Introducere în critica literară (1968) și Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980; tradusă și tipărită în 1981 la Paris de Editura Gallimard), iar în 1995 i-a decernat Premiul pentru Opera omnia. E membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
campaniei, echipele de cercetători au revenit în sate pentru a surprinde impactul imediat. Astfel, a doua intrare pe teren a avut loc după lansarea campaniei și ideii concursului. Campania a atras aproximativ 250 de candidaturi, dintre care 20 au fost premiate cu o plăcuță simbolică pe care scrie „sat european”. Plăcuța seamănă cu un semn de circulație, fiind instalată la intrarea în sat. Cele 20 de sate premiate au fost prezentate pe scurt, în septembrie 2005, în clipuri de câte trei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Tot În cinstea acestui eveniment Academia R.P.R. acordă pentru prima oară cele 15 premii, conform hotărârii Plenarei CC al PMR și a Decretului M.A.N. (Marea Adunare Națională) din ianuarie, pe care le-am pomenit ceva mai devreme; sunt premiați cu 200.000 lei scriitori, artiști, savanți, reviste. Să parcurgem lista premianților 17, publicată de ziarele și revistele vremii cu multe comentarii și vâlvă, reținând de aici nu numai oamenii marcanți, de bază ai regimului ci și denumirile premiilor, ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Caragiale lui Mihail Davidoglu și Mircea Ștefănescu; premiul C.Dobrogeanu-Gherea d-lui profesor Ion Vitner, premiul Ciprian Porumbescu lui Mihail Andricu și Alfred Mendelsohn; premiul Ion Andreescu a fost acordat lui Ștefan Szonyi, Gh. Șaru și Titina Călugăru. Mai sunt premiați, „pentru realizări Însemnate În slujba poporului muncitor”, și câțiva oameni de știință, filosofi: ing. G. Găină, Barbu Zaharescu, ș.a. Dar Congresul intelectualilor nu a fost precedat numai de defilări, expoziții, Întâlniri, lansări de cărți, expuneri, spectacole, Întreceri sportive, Înființări de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-l poate găsi Într-o poezie lozincardă și lipsită de originalitate. Dimpotrivă, condeiele care se ridică astăzi din beznele exploatării de ieri, dau deseori pilda unei surprinzătoare adâncimi, unei sincere inspirații, unei tematici de profundă principialitate, cum reiese din poemele premiate de Ministerul Artelor și care au făcut cunoscute numele unor tineri muncitori poeți ca Petre Geantă, Vasile Iosif, și alții. De asemenea, colectivizarea agriculturii În plină desfășurare a prilejuit câteva frumoase realizări unor tineri plugari pe care-i găsim În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
P. Șipoteanu, pentru piesa La gura minei nr. 3. Premiul III: C.Șt. Păcuraru, pentru piesa Răfuiala”. Acestea sunt premiile; mențiunile sunt Însă mult mai numeroase, peste 20 pentru fiecare specie literară din concurs; tot sub semnul efemerului stau și nuveliștii premiați cu „mențiune”: Ana Gherasim, Zizi Munteanu, Niger Caius, Al. Gârneață, Vasile Fulgeanu, M. Adam, George Nestor, Vera Hudici, George Dan, Gh. Roman. Și pentru ca demonstrația să fie mai convingătoare, În frunte cu Scânteia 12, o serie de comentarii, cum ar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intitulată Cântec despre noi doi. Datorită ajutorului primit din partea forurilor conducătoare ale vieții noastre literare și eforturile susținute ale colectivului redacțional, revista Almanahul literar a făcut cu numărul l-2 (1951) un mare pas Înainte În ce privește poezia. Prin publicarea poemelor premiate În cadrul concursului „Azi țara ta e casa ta” - Între care Îndeosebi poemul despre cincisutistul Gabor al lui Ion Brad - poezia revistei Almanahul literar se situa pe o poziție nouă, mai Înaintată decât cea din trecut. Se cădea deci ca redacția
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a obținut În primul său an de activitate o serie de succese care dovedesc că s-a depus o munca Încordată și susținută din partea corpului didactic. (Ă). Încă În timpul studiului, tinerii Ion Friduș, Florea Saioc și Ilie Purcaru au fost premiați pentru lucrările lor, cu prilejul concursului organizat de Editura Tineretului. Succese Însemnate au putut fi Înregistrate de asemenea În poeziile lui Victor Felea, care a reușit În bună măsură să se desbare de accentele intimiste, frecvente În poezia sa, și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe scenariști în anonimat se desfășoară în favoarea acestora din urmă. Depășind puțin liniile polemicii lui Chandler, trebuie spus că ultimele decenii au schimbat profilul producției cinematografice. A devenit aproape o evidență că cele mai bune filme ale anului sunt cele premiate cu Oscarul pentru scenariu și nu cu distincția pentru regie. Orice trecere în revistă a listei laureaților va pune în evidență această realitate. Și totuși, de ce continuă scriitorii să fie fascinați de Hollywood? Banii, firește, sunt un motiv serios. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
altul/ ei îmi deveneau străini ca bancnotele false.” O mențiune aparte o merită volumele Unu (1970), alcătuit din versuri și poeme în proză, și Ewww-Errre (1972), experimente lirico-plastice care pun în lumină filonul suprarealist al inspirației poetului, precum și două volume premiate de Uniunea Scriitorilor: Aceleași nisipuri (1995) și Cârtița lui Pessoa (1999). A. este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți și mai prolifici traducători în românește ai literaturii franceze, engleze și americane moderne; transpunerile sale sunt de o mare acuratețe
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
oglindească profundele transformări prin care trece țara noastră în drumul ei spre socialism...» (...). Iar acum înalte distincții care vin să consacre aceste succese, dă scriitorilor dreptul să fie cuprinși de sentimente de bucurie și legitimă mândrie (...). Tabloul general al lucrărilor premiate pe anii 1950-1951 oferă într-adevăr o varietate impresionantă de teme (...). Sunt prezentate în acest tablou și romane de mari proporții care înfățișează aspecte ale luptei pentru construirea socialismului în țara noastră, cum ar fi Drum fără pulbere de Petru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]