71,953 matches
-
Uniunii Scriitorilor, după Virgil Teodorescu (președintele U. S. în intervalul 1974-1977) și înainte de Dumitru Radu Popescu (președintele Uniunii din 1981 până la sfârșitul perioadei comuniste). E partea cea mai interesantă a jurnalului. Diplomatul primește funcția culturală fără mare entuziasm: "S-au făcut presiuni asupra mea și din partea unor scriitori și, mai ales, din partea conducerii să accept să fiu președinte al Uniunii Scriitorilor, în paralel cu postul de ministru de Externe" (p. 142). Protagonistul nu dă alte detalii și rămâne încă, timp de un
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
ține partea scriitorilor în fața agresiunilor de partid și, mai mult, va detesta partida național-comuniștilor, în frunte cu Eugen Barbu. Va avea de înfruntat rivalitatea lui Dumitru Popescu, instrument servil, tenace și nefast al politicii lui Ceaușescu față de scriitori, impunând o presiune ideologică insuportabilă și o drastică limitare a libertății de creație. George Macovescu va contracara cât va putea o astfel de politică și de aceea el merită astăzi o amintire recunoscătoare. Scriitor firav și publicist modest, diplomat ascultător, supus disciplinei de
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
Macovescu va contracara cât va putea o astfel de politică și de aceea el merită astăzi o amintire recunoscătoare. Scriitor firav și publicist modest, diplomat ascultător, supus disciplinei de partid, George Macovescu s-a salvat ca un președinte inconformist față de presiunile ideologice asupra breslei scriitorilor. Ar merita citate pe larg însemnările despre bătălia pe care a purtat-o în 1981 "pentru soarta scriitorului român, pentru demnitatea lui, pentru viitorul lui" (p. 221). S-a comportat mult peste atitudinea unui activist obișnuit
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
proporții relativ egale. Repede înțeleasă ca o formă eficientă de consacrare și ca un garant al eternității, sculptura a fost, într-o bună măsură, pîndită permanent de riscul confiscării oficiale. Dacă nu prin agresiune directă, oricum prin nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile sale destructive, să se fi manifestat cu atîta evidență ca asupra statuarului. Avînd ca nucleu tocmai această aventură a sculpturii de for, orice dezbatere
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
dai dreptate lui Enzensberger, în același timp nu poți să nu sesisezi paradoxul de care se izbește eseistul german: insistența cu care vorbește mereu de un declin al lumii arabe - dovedit de înapoierea drastică a științelor și a tehnologiei sub presiunea frînei religioase -, îți face impresia că astăzi am fi martorii unei decadențe islamice în toată regula. În realitate, expansiunea islamică e vizibilă, în ciuda precarității vădite în care li se scaldă civilizația. Faptul că științele, cercetarea și disciplinele umaniste sunt la
Perdantul învingător by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9303_a_10628]
-
forță, dacă există vreuna, nu e de găsit în puterea argumentelor, ci în ceea ce se află în spatele lor, în ceva care însă nu mai este nici teoretic și nici argumentativ, și anume în lobby-uri, concerne mediatice, propagandă sistematică și presiuni diplomatice. Competiția postumă dintre victimele comunismului și cele ale nazismului este de fapt o luptă pentru supremația simbolică a suferinței îndurate și pentru dreptul ca chinul suferit de strămoși să devină un certificat de noblețe pentru urmași. Necazul e că
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
trist, chiar odios uneori, de vârf de lance împotriva scriitorilor socotiți de ŤSăptămînať Ťagenți ai Europei libereť. Poate și datorită lui s-au format în cultură în acei ani două tabere. Una a celor care încercau să se apere de presiunile regimului, delimitând Ťesteticulť de Ťideologieť, alta a celor care se străduiau să convingă autoritățile că erau prea îngăduitoare cu noi. A fost un soi de război civil în cultură, ani în șir, în care noi eram Ťalbiiť, cam dezorganizați și
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
relevant personaj al scriitorului Mihail Sebastian. Care e profilul acestui personaj născut s-ar zice aidoma unui copil pe care părintele său nu-l dorește? E un nemulțumit de sine cronic, care se crede dezorientat în viața pragmatică, aflat sub presiunea unei dezarmante lucidități: "Totuși, pentru un om mai abil decît mine, mai întreprinzător și, mai ales, mai puțin stîngaci (fiindcă sînt dezastruos de stîngaci), relațiile cu menajul Bibescu ar putea fi practic interesante". Se simte împovărat de "prea mari complicații
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
mute spre centrul aparatului, care se echilibră deodată, dovadă cât de fragil era. Era totul de lemn. Concentrându-se, simți chiar că miroase a lemn vechi și a pânză. Vru să-l întrebe ceva, dar prin huruitul care crescuse, plus presiunea aerului, nu se mai putea auzi, decât dacă zbierai, astfel că renunță. Ar fi vrut să-ntrebe cum se numeau munții din dreapta spre care zburau, luând tot mai multă înălțime... Nici pomeneală de golurile de aer. Meteorologia părea la locul
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
ai dat și ultima pagină. Dintre toți scriitorii sfârșitului de secol al XIX-lea, grupați sub titulatura didactică de mari clasici, unul singur rămăsese parcă nepermis de mult prizonierul epocii sale. Dacă Eminescu cel oficializat din ce în ce, sub presiuni ideologice de inspirație naționalistă, s-a salvat o dată cu faimosul număr al Dilemei; dacă pe Caragiale cel menținut de memoria colectivă mai cu seamă prin micile scenete kitsch ale perioadei comuniste îl mai recuperăm de unii singuri la relectură; dacă - în
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
nu numai prin aducerile proprii din condei, primite repetitiv cu brațele deschise de diferite publicații onorabile, dar și prin reverențele, ditirambii și genoflexiunile unor terți? Comuniunea simțămintelor patriotice în slujba unor nobile idealuri? Donații generoase pentru cauze individuale și colective? Presiuni, insistențe, interferențe? Poate că însăși obrăznicia rentează (obraznicul mănîncă praznicul), fiind, din păcate, și contagioasă. Dacă nu cumva avea dreptate Octavian Paler cînd spunea că modestia este apanajul celor cu virtuți modeste.
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
Petrescu nu putea să nu afle: cît de "intim" era jurnalul dacă autorul citea fragmente prietenilor, cum ne informează Rebreanu despre Ion Marin Sadoveanu, de pildă? Oricît n-ar fi crezut Camil Petrescu în "vocația literaturii române pentru genul "jurnalului", presiunea orizontului literar în care evolua l-a obligat aproape să scrie un astfel de text (și nu cedase acestei presiuni chiar și autorul "celei mai puternice creațiuni obiective a literaturii române"?). Este sigur, apoi, că autorul Notelor zilnice nu a
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
despre Ion Marin Sadoveanu, de pildă? Oricît n-ar fi crezut Camil Petrescu în "vocația literaturii române pentru genul "jurnalului", presiunea orizontului literar în care evolua l-a obligat aproape să scrie un astfel de text (și nu cedase acestei presiuni chiar și autorul "celei mai puternice creațiuni obiective a literaturii române"?). Este sigur, apoi, că autorul Notelor zilnice nu a luat în seamă apariția însemnărilor zilnice maioresciene după ce-și va fi mărturisit entuziasmul pentru Amitirile colonelului Locusteanu? Camil Petrescu
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
pot decât să-mi doresc ca acest mecanism să continue să funcționeze și, de exemplu, forma fără fond a condamnării comunismului să se umple de conținutul necesar schimbării vechilor structuri de putere ale societății, sau formele fără fond născute din presiunile Uniunii Europene să genereze cu timpul fondul integrării reale. În ceea ce privește literatura română, nu va avea decât de câștigat din tot acest proces de integrare. Desigur, doar dacă scriitorii români ajunși în Europa nu vor avea grijă să-și distrugă reciproc
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
cu siguranță, unii dintre dvs. Acel, după părerea mea, mare lucru a fost că Livius Ciocârlie și-a păstrat libertatea de a spune nu, atunci cînd refuzul nu mai era un delict oficial, ci intrase în zona de coșmar a presiunilor discrete, dar insistente, exercitate asupra unora ca el și la care cei mai mulți n-au rezistat.
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]
-
ci și a imperativului profesional de a-și împleti viața cu destine fictive căci, soluție subtilă, aici toate situațiile cotidiene se joacă în spectacol în relație cu scene din Hamlet sau Faust, Romeo și Julieta sau Livada cu vișini. în afara presiunii puterii, actorul se uită în personaj... cum să se regăsească? Există morala actorului, dar cel mai adesea el e tentat să o uite evocînd obligația profesională de disponibilitate. încă tînărul regizor Krzystof Warlikowski a pus în scenă Angels of America
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
fumezi probabil tot din întâmplare s-a blocat o tastă. Ți-aș fi spus că noaptea e un electrician nepriceput. Ai fi tăcut pentru o vreme. E un frig crunt, n-avem nici o grabă. Fumul urcă pe diagrama noastră de presiune; ceva tulbure și înecăcios ne ține lipiți ca într-un câmp de energie. Un nor de praf stă aplecat sub case și crește, centrul e-n mișcare. Îmi spui că-ți iese dragostea prin piele. Cred că-ți plac și
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
mai mult din 2 Mai. Comerțul cu restaurante a început din ’97 și an de an s-a dezvoltat” (Vasile, 2011, p. 121). Sigur că, odată cu creșterea numărului de turiști și cu diversificarea tipologiilor acestora, în Vama Veche apare o presiune din ce în ce mai mare pe locurile de cazare, care se dovedesc insuficiente. În 2 Mai, atât în ceea ce privește cazare, cât și deschiderea unor terase sau magazine, lucrurile au decurs firesc, ajustarea cererii și a ofertei neafectând radical strategiile localnicilor, care continuau să beneficieze
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Român pentru ICR etc. Toate aceste birouri ridică pretenții, cele mai multe dintre ele legitime, asupra unei părți cât mai mari a bugetului de stat, însă acesta este limitat și nu le poate satisface. Cu toate acestea, în practică, de cele mai multe ori presiunea birourilor sau a parlamentarilor este atât de mare, încât reușește să producă deficite bugetare, o situație considerată în general problematică (vezi spre exemplu Buchanan, 1958), dar prezentă în mod constant în România în perioada 1992-2012. b) Iazul comunal - în preajma localităților
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
am arătat că folosirea acestor bunuri comune poate avea deseori consecințe nefericite: bugetul de stat este adeseori depă șit, iazurile sunt în pericol de degradare, iar pescuitul poate fi inechitabil, rețelele wireless și serverele se pot prăbuși ca urmare a presiunii consumatorilor, repartitoarele de scară duc la supraconsumul utilităților. În acest capitol, precum și în restul volumului, vom arăta cum se pot depăși cu succes problemele ce apar atunci când indivizii încearcă să gestioneze bunuri comune, urmând în principal abordarea ostromiană a guvernării
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
că regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivel operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Acesta se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității, fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Cuvinte-cheie: reguli, nivel constituțional, al alegerii colective și operațional, devălmășie, sistem
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în final, la cea inegalitară, precum și trecerea de la satul pastoral la cel agricol modifică fundamental regulile de guvernare a resurselor comune și de utilizare a bunurilor comune. Drepturile de proprietate se legalizează, se individualizează și devin tranzacționabile. În plus, sub presiunea sistemului legislativ oficial, anumite norme și comportamente se modifică. Problematica menționată va fi analizată cu ajutorul grilei teoretice specifice analizei instituționale dezvoltate de Elinor Ostrom și colaboratorii săi. Teoria lui Ostrom și prezentarea perspectivei CADI sunt prezentate pe larg în primul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care influențează viața comunității: nașterea și moartea. Fiecare familie înzestra copiii cu o parte a averii, criteriul principal fiind cel al muncii prestate și al rămânerii în comunitate . Ulterior, odată cu creșterea activității economice și a influenței capitalismului, dar și sub presiunea unor boieri locali, regulile referitoare la proprietate și exploatarea resurselor comune se schimbă. Este interesant de urmărit modul în care relaționează regulile de la cele trei nivele, menționate mai sus, în sistemul devălmășiei. Relația dintre reguli diferă substanțial în funcție de gradul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
reguli stabilite prin hotărârea obștii. Pe lângă modalitățile prezentate mai există regula de acces prin înzestrare. Înzestrarea copiilor era făcută de către părinți și consta în împărțirea averii familiale în timpul vieții părinților, fiind o obligație a acestora impusă de conștiință și de presiunea opiniei publice a satului (Costa-Foru și Stahl, 1932, p. 448). Înzestrarea era de asemenea o regulă de acces stabilită la nivel operațional și nu a îmbrăcat forma juridică a Codului civil . Totuși, regulile după care se făcea înzestrarea erau destul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
prezente. Regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivelul operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Sistemul de reguli se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Referințe bibliografice
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]