3,419 matches
-
sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.“ ... ... 20. Autorul excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea legilor, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287579]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 este neconstituțional în măsura în care nu explică în mod clar și concis ce se înțelege prin onorariul executorului judecătoresc, context în care apreciază că reglementarea criticată nu îndeplinește criteriile de claritate, previzibilitate și predictibilitate a legii, fiind contrară principiilor statului de drept, universalității, egalității în drepturi, dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil. ... 6. Judecătoria Galați - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că
DECIZIA nr. 193 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287633]
-
mod distinct de onorariul executorului judecătoresc, fiind cheltuieli ocazionate de executarea silită și formularea contestației la executare, care nu au fost incluse însă în sfera formelor de acordare a ajutorului public judiciar. ... 18. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225) că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează
DECIZIA nr. 193 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287633]
-
al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225) că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 193 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287633]
-
6 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 legiuitorul a prevăzut în mod clar și neechivoc faptul că una dintre formele de acordare a ajutorului public judiciar este cea privind onorariul executorului judecătoresc, reglementarea criticată având o previzibilitate certă, astfel încât nu pot fi reținute criticile referitoare la pretinsa lipsă de claritate și precizie a textului de lege criticat, de natură să conducă la nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 20. Având în vedere argumentele menționate
DECIZIA nr. 193 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287633]
-
de încetare a raportului de muncă. ... 9. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, nefiind încălcate cerințele referitoare la claritatea și previzibilitatea normei de lege. De altfel, apreciază că, în realitate, criticile formulate vizează aspecte de aplicare a Legii nr. 80/1995, ce urmează a fi verificată, sub aspectul legalității, de instanța de contencios administrativ. ... 10. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin.
DECIZIA nr. 163 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287632]
-
și culturale, referitoare la dreptul la muncă și dreptul la odihnă, timpul liber, limitarea rațională a duratei muncii și concediile periodice plătite, precum și remunerarea zilelor de sărbătoare. Curtea constată și faptul că autorul excepției invocă lipsa de claritate și previzibilitate a normelor legale, astfel că apreciază că are în vedere și dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 4
DECIZIA nr. 163 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287632]
-
nr. 80/1995, respectiv cea a cadrului militar în activitate pentru care s-a dispus punerea la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, autorul excepției susținând că aceste dispoziții de lege sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât sunt incomplete, punerea la dispoziție trebuind să fie precedată cel puțin de măsura suspendării din funcție și de alte măsuri care să prevină exercitarea abuzivă a acestei măsuri. De asemenea, arată că nu este reglementată durata acestei măsuri. ... 17
DECIZIA nr. 163 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287632]
-
precedată cel puțin de măsura suspendării din funcție și de alte măsuri care să prevină exercitarea abuzivă a acestei măsuri. De asemenea, arată că nu este reglementată durata acestei măsuri. ... 17. Referitor la critica autorului privind lipsa de claritate și previzibilitate a textelor de lege criticate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale privind art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 163 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287632]
-
ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 163 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287632]
-
în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 163 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287632]
-
au posibilitatea să își retragă plângerea formulată, fără a fi necesară încuviințarea Ministerului Public. Consideră că prevederile art. 158 alin. (3) din Codul penal, coroborate cu cele ale alin. (4) al aceluiași articol, se caracterizează prin lipsă de claritate și previzibilitate și creează o situație discriminatorie, având în vedere că pentru minorii victime ale violenței în familie pentru care acțiunea penală s-a pus în mișcare din oficiu retragerea plângerii penale de către reprezentantul legal poate opera numai cu încuviințarea Ministerului
DECIZIA nr. 221 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287654]
-
persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, întrucât reprezentanții legali ai acestora pot să retragă plângerea formulată, fără a fi necesară încuviințarea Ministerului Public. Apreciază că prevederile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate și creează discriminare între persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă victime ale violenței în familie pentru care acțiunea penală s-a pus în mișcare din oficiu, situație în care retragerea plângerii penale de către
DECIZIA nr. 221 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287654]
-
este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, neplata la timp a cuantumului salariilor stabilite prin lege ori eșalonarea ulterioară a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile aduce atingere principiului stabilității și securității juridice, precum și previzibilității normelor legale. Orice soluție, mai ales aceea care duce la afectarea dreptului constituțional la salariu, indiferent de cuantumul acestuia, trebuie să fie prezentată în termeni obiectivi în cadrul instrumentului de prezentare și motivare, dar și fundamentată exclusiv pe cauze excepționale
DECIZIA nr. 205 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287642]
-
În final, se afirmă că, prin emiterea, la sfârșitul fiecărui an, a unei ordonanțe de urgență de eșalonare a drepturilor salariate din trecut, recunoscute abia în urma unei hotărâri judecătorești, Guvernul încalcă grav principiul stabilității și securității juridice, precum și previzibilității normelor legale, încălcând prevederile art. 53 din Constituție. ... 10. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile atacate satisfac exigențele impuse de normele constituționale invocate. Instanța supremă
DECIZIA nr. 205 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287642]
-
Ministerului Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă în alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287578]
-
de Justiție Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 10 aprilie 1984, pronunțată în Cauza Von D Kamann c. M. Nord S-E. ... 20. În critica pe care o formulează, autorii excepției arată și că Legea-cadru nr. 153/2017 nu răspunde cerințelor de claritate, previzibilitate și aplicabilitate, necesare unui astfel de act normativ, aspecte semnalate de altfel de Ministerul Public prin observațiile și propunerile formulate și transmise pentru a fi avute în vedere la dezbaterile ocazionate de adoptarea legii contestate din punct de vedere constituțional
DECIZIA nr. 94 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287660]
-
Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Opțiunea legiuitorului de a face raportări la nivelul anterior de salarizare nu reprezintă un mecanism neconstituțional, lipsit de coerență sau previzibilitate. Divergența de opinie a părților cu privire la modalitatea concretă de raportare la noțiunile „nivelul acordat pentru luna februarie 2017“, respectiv „nivelul acordat pentru luna iunie 2017“ reprezintă un aspect ce ține de aplicarea în concret a legii, și nu
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate. ... 29. Curtea a invocat jurisprudența sa anterioară prin care a reținut, în esență, că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
în vigoare încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În consecință, considerentele acestei decizii nu sunt aplicabile în cauză. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 33. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să
DECIZIA nr. 249 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287682]
-
11 august 2015, paragraful 22, și Decizia nr. 615 din 5 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2018, paragraful 15, Curtea a statuat că aceste prevederi îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate, norma criticată oferind judecătorului suficiente repere pentru a se pronunța în mod judicios asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar. De altfel, așa cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, trebuie avută în vedere și funcția decizională
DECIZIA nr. 124 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287453]
-
conform art. 670 din Codul de procedură civilă. ... 14. Se mai susține că sunt încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5), cu referire la principiul securității raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea, accesibilitatea și previzibilitatea legii. Astfel, invocând cele statuate în acest sens în jurisprudența Curții Constituționale și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, se susține că ambiguitatea redacțională a legii supuse controlului de constituționalitate este evidentă, ceea ce determină serioase îndoieli cu
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
necesar un tratament juridic identic. Astfel, se consideră că măsura în care situația diferită a instituțiilor financiare nebancare justifică instituirea unui tratament juridic diferit va fi apreciată de către Curtea Constituțională. ... 41. În ceea ce privește lipsa de claritate și previzibilitate a prevederilor art. 12 din legea criticată, invocând jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, Guvernul apreciază că această critică este neîntemeiată, dat fiind faptul că, în acord cu cele statuate în jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
instituirea unui tratament juridic diferit va fi apreciată de către Curtea Constituțională. ... 41. În ceea ce privește lipsa de claritate și previzibilitate a prevederilor art. 12 din legea criticată, invocând jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, Guvernul apreciază că această critică este neîntemeiată, dat fiind faptul că, în acord cu cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale, înțelegerea unui text normativ depinde în mod obligatoriu de interpretarea sistematică, coroborată, a tuturor normelor cuprinse într-un
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]