104,850 matches
-
stat" și bineînțeles "socialist", în accepțiunea din Est a termenului "socialist", brazii de Crăciun, simbolul sărbătorii, cel mai evident, cel mai cunoscut și cu neputință de disimulat, se vindeau însă peste tot. Liber, la vedere, nu în ascuns, după același principiu al realităților paralele. Podoabele de brad se vindeau în magazinele "de stat", poșta, și ea "de stat", primea și împărțea din greu bogata corespondență sărbătorească. Existau chiar și numeroase instituții unde "salariaților" li se permitea în zilele de Crăciun să
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
într-un masiv dosar de la Tribunalul Ilfov, interogatoriul inedit luat de judecătorul de instrucție, reproducân-du-l integral. De pildă, la acuzația că a complotat "contra siguranței interioare a statului", B. P. Hașdeu a răspuns: "Fac parte din fracțiunea liberă și independinte. Principiul fundamental al acestui partid este de a edifica, iar nu de a distruge. Doresc ca gubernul tarei mele să meargă totdeauna și în toate românește și pe baza democrației. Aceasta este și înțelesul constituțiunii actuale. A conspira că ceilalți închiși
Contribuții de istorie literară by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8812_a_10137]
-
înaintea pasului din față și ne ajută să înaintăm și pedala de jos a bicicletei urcă mereu în locul pedalei de sus și produce rotirea care face mișcarea posibilă... și cercul mic al nucleului și cercul mare al universului funcționează după principiul unei mori eterne sau a unei moriști de bîlci... mori peste tot, mori și mori - acum observ, ce ciudat că în limba română imperativul verbului "a muri" are aceeași formă cu pluralul nehotărît al morilor. O simplă întîmplare, dar întîmplarea
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
spirituale: " Devenisem conștient de ș...ț o neștiută ș...ț libertate a sufletului." Putem bănui că "libertatea" doctorului depersonalizat și repersonalizat, într-o succesiune a pierderii și recîștigării unității sinelui, denotă "mobilitatea" eului ce scapă conturului rigid al conștiinței etice. Principiul moral, clasificările axiologice, de "bine" și "rău", devin subit noțiuni goale, pierzîndu-și autoritatea de "legi". Ceea ce îl eliberează pe Jekyll nu e neapărat dobîndirea unei noi identități, ci drumul către ea, nu finalitatea experimentului altfel zis, ci benigna lui desfășurare
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
existam." "Libertatea" lui este în fond aceea de a nu (mai) fi în interiorul regulii morale, de a experimenta deperso-na-lizarea/descentralizarea ad infinitum. Aș merge pînă acolo încît să sesizez aici anticiparea parabolică a "joculului substituțiilor" din "gramatologia" lui Jacques Derrida, principiul de bază al deconstructivismului contemporan. Centralitatea nu este reperabilă în sine, ci în multiplicitate, într-un șir de centralități "suplimentate" infinit, cu identități proprii și forme de manifestare specifice. Tehnica narativă însăși a nuvelei trimite la acest "joc" al "înlocuirilor
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
vor rămâne necitite. Chiar în timp ce voi citi cinci sau zece, alte douăzeci sau treizeci își vor găsi locul fie în teancurile de pe podea, fie, prin supraaglomerare, în rafturile bibliotecii. Deși-mi promit de multă vreme, n-am reușit să adopt principiul - de mare cruzime, dar și de înaltă igienă mentală - "intră în casă o carte, iese alta". Am o lăcomie de cărți așa cum au alții de bani sau măriri. O lăcomie care funcționează anapoda: nu-mi place să împrumut cărți, dar
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
dacă al editurii sau dinafara editurii). Merită reținut acest detaliu de profesionalism, cu atât mai mult cu cât foarte multe edituri apelează la improvizații (de cele mai multe ori lamentabile) în domeniul graficii de carte. Organizarea pe colecții este foarte clară, în principiu, și bine susținută în declarațiile de intenții. Pe site-ul editurii, denumirile sunt justificate prin referințe de prestigiu: "Am dat celor mai multe colecții nume de cărți (românești sau străine), soluție ce mizează nu numai pe jocul - care poate fi înțeles ca
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
scădere, dar sursele acestui tip de segmentare, o dată reconstituite, au un aer pernicios. De pildă, una dintre unitățile de măsură de care Bogdan Crețu se folosește cu larghețe, vizavi de perioada comunistă, este - cum ne așteptam - etica. Un etalon din principiu contextual și negociabil, însă potrivit pentru întreaga doză de extraliterar pe care o contrautopie o conține și pe care un demers teoretic ca acesta o avantajează. E important, așa-zicând, să judecăm și gradul de motivație pe care un autor
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
arta cu care știi să folosești trecutul spre a te înstăpîni asupra prezentului. Aici se despică apele și tot aici poți recunoaște istoricii onești de cei care au prins gustul profitabil al servituților ideologice. Istoria e ancilară în raport cu ideologia - iată principiul de bază al actualei discipline istorice. În fond, e un alt fel de a spune că, istoria nefiind știință, pretențiile de obiectivitate ale istoricilor nu au temei. Tocmai de aceea un istoric nu poate fi neutru. Poate fi sincer și
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
studiului și - în același timp - al operei mateine. Premisă de căpătâi a oricărei înțelegeri raționale ori emoționale, recitirea devine, la Matei Călinescu, algoritm. Ea capătă o armătură teoretică serioasă și își dezvoltă, recursiv, un inventar de texte pentru care devine principiu de decodare. James Joyce, Jorge Luis Borges, Vladimir Nabokov - în câteva din scrierile lor canonice sau numai marginale - nu pot fi, se pare, luați în posesie decât după a doua foiletare serioasă. Lectura e imposibilă și insuficientă, iar dreptul de
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
prima pagină a Studiei moldovene se află concentrat tot programul operei ulterioare a prozatorului. Am pronunțat de mai multe ori cuvîntul fragment; el definește, stilistic, proza în cauză. Nu e vorba doar de consecința unui anumit regim creator, ci de principiul estetic care îl distinge pe Russo de ceilalți pașoptiști - cultivatori ai unei fraze raționale și articulate. La Russo, fragmentarismul coboară pînă în miezul sintaxei. Punctele de suspensie - iată semnul lui de punctuație preferat! Fraza sincopată, cu respirație scurtă, a prozatorului
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
primit în detenție, printre deținuți de cele mai diverse convingeri, orientări ideologice/politice și profesii: preoți ortodocși, romano-catolici, greco-catolici, universitari, scriitori, ziariști, ofițeri superiori, liberali, țărăniști, social-democrați, legionari... Doar dictatura bolșevică nu alegea: "dușmani ai poporului" erau peste tot, iar principiul leninist-stalinist "care pe care" era aplicat neabătut. Cum a fost săvârșită taina Botezului, într-o zi de 15 martie a anului 1960 (vom vedea, 15 martie devenind pentru încreștinatul Nicolae o zi de referință, până la moarte), ne arată autorul însuși
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
în mijlocul vieții literare. Asceza înseamnă altceva decât a fi în mijlocul vieții literare, a încerca să ieși în afară, să nu fii în raza influențelor și a grupărilor. E. Lovinescu căuta independența instituțională, conside-rându-se el însuși o instituție. Cred că acest principiu foarte important l-a formulat după eșecurile lui de a deveni profesor universitar și, mai târziu, datorită opozițiilor înverșunate ale lui N. Iorga, de a deveni membru al Academiei. Profesionalizarea criticului înseamnă și dobândirea acestei asceze simbolice, o singurătate a
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
direcție "de centru" între tradiționalismul provincios și avangardismul riscant în inovația excesivă. Un pretext de meditație, de la tinerețe până la bătrânețe, pentru E. Lovinescu a fost condiția criticii: este critica o artă sau o știință? Veșnica dilemă! În tinerețe, triumfa un principiu euforic, posibil a fi rezumat în formula aceasta: critica este din fericire o artă. Pentru E. Lovinescu asta era critica: o artă. Toate ranchiunele și polemicile lui sunt împotriva celor care cred într-o critică științifică, de la M. Dragomirescu la
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
s-a împăcat nici mai târziu cu această concepție universitară. La maturitate nu și-a schimbat deloc această credință, dar a formulat-o altfel, cu un alt accent (nu citez nici de această dată, ci rezum). La maturitate învingea un principiu sceptic formulabil în felul următor: critica nu este din nefericire o știință. Deci, în tinerețe critica este din fericire o artă și la maturitate critica nu este din nefericire o știință. O afirmație e schimbată cu o negație, o bucurie
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
taină și folosindu-l apoi ca pe un concept cu virtuți explicative. De pildă, cu un exemplu ales la întîmplare, paharul de pe masă nu poate fi decît un pahar și în nici un caz masa pe care stă el în fața mea. Principiul terțului exclus spune că este exclusă posibilitatea ca un lucru să fie el însuși și în același timp și altceva: ori pahar, ori masă. În mintea mea nu poate încăpea posibilitatea ca paharul, făcînd corp comun cu masa, să fie
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
perspectivă duală nu este, însă, doar o componentă a viziunii sale de ansamblu, a filosofiei sale implicite, ci și una a construcției propriu-zise și chiar a abordării tehnice. Așadar, dincolo de binomul fundamental agravitație/ascensiune, acela care ține de un anumit principiu mental, sculptorul supune unui partaj explicit fiecare obiect în parte, așezîn-du-l fie în plină tensiune opacitate/transparență - cazul lucrărilor din ciclul Radar, Poartă, Turn etc. -, fie în aceea, la fel de puternică, născută la intersecția exteriorului cu interiorul - cazul Containerelor, al Sarcofagelor
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
tată trufaș și tânăr, care se războia cu sine, cu credința, cu noi, ceilalți. Eram nepoftiții străzii, eram șușotiți în ascuns, pleava și praful aveau să se-aleagă de noi! Creșteam printre atâția frați, încetul cu încetul creșteam!" Sunt, din principiu, destul de sceptic față de poezia așezată de critica literară - prudent și, dacă stăm să ne gândim, concesiv - sub eticheta aproximativă de "autentic". În genere, ea ascunde microscenarii publicitare, texte mai curând nesigure, experiențe-limită dintr-un imediat foarte îndoielnic. O dată, însă, cu
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
stilistică, spre admirația cititorilor și uimirea criticilor. Cu o inteligență narativă puțin comună, Mircea Horia Simionescu își surprinde mereu cititorii prin abordări deloc uzuale în tradiția prozei românești, cum ar fi ordonarea materiei epice după regulile stilului administrativ sau după principiul lexiconului. Ceea ce la nivelul formal de fond al construcției epice (hard-ul romanelor și prozelor scurte, dacă se poate vorbi de așa ceva) pare de un schematism dezarmant, se complică fundamental la nivelul stilului, al frazei propru-zise (soft-ul romanelor). Totul
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
În ansamblu, menirea ei generală ar fi să constituie un suport pentru cercetarea științifică și să-i pună la îndemână surse financiare private - după cum declara George E. Palade, președintele onorific al FNSA. Alianța dintre științele exacte și științele umaniste este principiul esențial. Coordonarea tuturor activităților se realizează, conform statutului, sub auspiciile Academiei Române. "FNSA intenționează să joace în viața culturală românească rolul pe care l-a avut Fundația Regală condusă de neuitatul Alexandru Rosetti în perioada dintre cele două războaie" - afirma Eugen
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
este energia. Răspunsul lui Feynman e deconcertant: fizicienii nu știu ce este energia. Ei știu să facă uz de numeroase forme particulare de energie - cinetică, calorică, potențială, electrică, nucleară etc. -, dar ei nu știu ce este de fapt energia. La fel se întîmplă cu principiul conservării energiei. Toți fizicienii știu că energia, neputînd fi creată sau distrusă, se conservă mereu, dar nimeni nu știe de ce trebuie să se întîmple așa. E ca și cum ai ști regulile unui joc al cărui mecanism îți scapă. Una peste alta
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
este caracterizată de faptul că autorul a supravegheat direct textul, a decis filologic toate detaliile și nu putem decât să convenim și să acceptăm: așa a vrut autorul, așa a apărut textul, așa a fost organizat sumarul. Decizia există, în principiu, și pentru celelalte volume, dar nu mai avem certitudinea că a fost întru totul respectată. Autorul a pregătit totul, după cum suntem încredințați, până la moartea sa, survenită la 14 iulie 1967. Nu știm însă cât a modificat el însuși față de versiunea
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
José Antonio Marina propune "criteriul ierarhiei contextelor". Contextul e cel care îți spune cum anume trebuie să-ți folosești inteligența, în nici un caz idealurile tale. Și tot contextul îți spune ce scopuri poți avea la un moment dat. Pesemne că principiul acesta ar fi trebuit mai bine să se numească "principiul corespondenței dintre context și comportament": nu te porți la teatru ca pe stadion, și nu pornești în șarje sinucigașe atunci cînd situația nu o cere. Cînd îți alegi un scop
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
care îți spune cum anume trebuie să-ți folosești inteligența, în nici un caz idealurile tale. Și tot contextul îți spune ce scopuri poți avea la un moment dat. Pesemne că principiul acesta ar fi trebuit mai bine să se numească "principiul corespondenței dintre context și comportament": nu te porți la teatru ca pe stadion, și nu pornești în șarje sinucigașe atunci cînd situația nu o cere. Cînd îți alegi un scop nepotrivit contextului sau cînd te porți sfidînd condițiile contextului, vei
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
sinucigașe atunci cînd situația nu o cere. Cînd îți alegi un scop nepotrivit contextului sau cînd te porți sfidînd condițiile contextului, vei dovedi prostie, ceea ce înseamnă că flexibilitatea e semn de deșteptăciune. Din păcate, impresia pe care o lasă acest principiu este cel de invitație la oportunism, la adaptare spășită. Caci dacă eficiența adaptativă e criteriul suprem după care măsori inteligența unui om, atunci cu cît te adaptezi mai bine cu atît ești mai inteligent, ceea ce înseamnă că inteligența este o
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]