3,972 matches
-
de cauz], într-o situație în care agentul ar fi putut proceda altfel - adic], în situația în care A s-ar fi abținut s] îl omoare pe B, iar C i-ar fi salvat viața. Exist] o serie de aspecte problematice în ceea ce privește diferențierea dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] sau dintre eutanasia activ] și cea pasiv]. În cazul în care distincția dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] s-ar baza doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] este inacceptabil s] acord]m o important] mai mare intereselor membrilor propriei specii. Ei afirm] c] animalele și oamenii împ]rt]șesc aceleași caracteristici morale relevante care le confer] aceleași drepturi de bâz]. La acest nivel, poziția nu este problematic]. Dar animalele nu sunt doar animale - ele sunt c]țelul Lassie sau pisică familiei, vulturi pleșuvi sau iepurași, șerpi sau sconcși. În mod similar, oamenii nu sunt doar oameni - ei sunt prieteni și persoane iubite, familie sau dușmani. Leg]turile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru aprecierea moral], de fapt ne preocup] modul în care putem s] o înțelegem. Și filosofii au încercat s] g]seasc] r]spunsurile corecte la întreb]rile despre moral]. Totuși, în mod tradițional, ei au fost preocupați și de întreaga problematic] a aprecierii morale. Atenția lor s-a îndreptat c]tre dou] tr]s]turi ale practicii morale; în mod surprinz]tor, acestea sunt contradictorii, amenințând astfel că ins]și ideea unui punct de vedere „moral” s] devin] total incoerent]. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se raporteaz] în mod necesar la dorinț], atunci nu poate explica caracterul practic al judec]ții morale. Dar problemele sunt, de fapt, mult mai complicate. Realistul moral trebuie s] admit] faptul c] acest caracter practic al judec]ții morale este problematic, din punctul lui de vedere. Dar problema lui nu ia sfârșit aici. Problema lui este aceea c] el nu are o concepție plauzibil] despre natura faptei morale, din cauz] c] nu poate explica caracterul practic al judec]ții morale. Același
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a întâlnit dificult]ți considerabile. Tentativele de a construi lumea din incorigibilele deliber]ri ale simțurilor au fost abandonate în mare m]sur], ca rezultat al criticilor lui Wittgenstein, Quine și ale altora. Fundaționalismul în etic] a fost întotdeauna mai problematic decât fundaționalismul în epistemologia general], deoarece nu a fost niciodat] clar ce urma s] se întâmple cu datele referitoare la simțuri. Nu este surprinz]tor c] în climatul nostru filosofic postpozitivist exist] puțini teoreticieni morali dornici s] susțin] metodologia fundaționalist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avem despre acestea. Deși intuițiile obținute joac] roluri diferite în teoriile fundaționaliste și cele coerentiste, utilizarea exemplelor este specific] ambelor. Cred c] limit]rile acestei interpret]ri nu au fost destul de bine evaluate. Pentru a vedea de ce aceast] interpretare este problematic], voi concluziona cu o scurt] discuție despre rolul exemplelor în filosofia moral]. iv. Rolul exemplelor În filosofia moral], exemplele sunt folosite pentru mai multe scopuri. Kant, în lucrarea Groundwork, folosește o serie de exemple pentru a ne ar]ta cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
având în vedere relațiile implicate. Totuși, Gilligan și Noddings sugereaz] c] exist], de fapt, diferențe în felul în care femeile și b]rbații judec] problemele morale. Dar asemenea percepții ale diferenței ridic] întotdeauna dificult]ți. Natură dovezilor implicate este inevitabil problematic]; nu ar fi greu de g]sit doi copii de 11 ani care s] reacționeze diferit la dilemă lui Heinz; și se știe c] modul în care femeile și b]rbații abordeaz] problemele morale poate fi întotdeauna contestat prin atragerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voia lui Dumnezeu nu sunt unul și același lucru, ajungând s] reprezinte același lucru: Dumnezeu voiește tot ceea ce este bine și tot ceea ce voiește Dumnezeu este bine. Acest lucru produce echivalentă dorit] f]r] a face apel la aspectele semantice problematice. Dar chiar și în aceast] form] modest], „Teoria Poruncii Divine” ridic] inc] multe obiecții. Un lucru este sigur, o mare parte din ceea ce numim porunca lui Dumnezeu, de la practicile rituale pan] la s]rb]torirea sabatului, pare s] nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dealul, Ploiești, 1996; Hierofania, Ploiești, 1997; Halucinația, Ploiești, 1998; Obiecte după frig, pref. Dan Silviu Boerescu, postfață Lucian Vasilescu, București, 1999; Ceremonii de iarnă, Ploiești, 2002; Visul toboșarului (în colaborare cu Costin Lupu), Ploiești, 2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Frumosul problematic și frumosul steril”, VST, 1979, 19; Al. Cistelecan, Ioan Vintilă Fintiș, F, 1982, 8; Cleopatra Lorințiu, Decor cu primăvară, SLAST, 1983, 17; Dan Ciachir, Marțea la drum, SLAST, 1983, 17; Radu Felix, Spații concentrice, SLAST, 1983, 17; Vasile Spiridon, Ioan
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
trimite la o „logică labirintică” a sensului textual, rezultată prin suprapunerea a șaisprezece rețele lingvistice, care produc tot atâtea tipuri de configurare. Analitic, cartea indică o vizibilă rafinare a modalităților interpretative, capabile acum să explice mai nuanțat unele strategii discursive problematice, precum paradoxul sau „fracturarea”, ultima ilustrată printr-o analiză a poemului Semne de Dorin Tudoran. SCRIERI: Semiotica criticii literare, București, 1982; Sensul, dimensiune esențială a textului, Cluj-Napoca, 1994; Textul aisberg, Cluj-Napoca, 2000; ed. 2, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Jacques Moeschler, Anne
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
propune să ofere fiecărui student, masterand, practician sau specialist în domeniu, încă din primul capitol, accesul la o sursă de informare comprehensivă, structurată didactic, care aduce clarificări teoretice necesare și constituie o imagine coerentă și actuală a elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat să creionăm dezvoltări actuale din spațiul românesc, atât din punctul de vedere al diversității și specificității instituționale, cât și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să continue. De aceea, lucrarea de față poate deschide seria unor apariții editoriale, pentru a căror realizare invităm și alți colegi universitari din țară să ni se alăture. Coordonatorii Capitolul 1tc " Capitolul 1" EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂTC "EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂ" Simona Sava 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale 1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentă 1.3. Domenii de acțiune în educația adulților 1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practică 1
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
morale și politice ale intervențiilor educaționale. După cum am menționat anterior, în interiorul diferitelor paradigme, s-au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat să explice specificitatea învățării la vârsta adultă. Desigur că pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
confruntate, sistematizate, înțelese și testate dintr-o altă perspectivă, validate și chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de negociere în etapa de preaderare, au apărut o serie de instituții guvernamentale; însă nu putem spune că activitatea lor are un impact spectaculos, deoarece nu sunt puse în practică programe specifice care să susțină financiar inițiative pentru ameliorarea acestei problematici. Oricum, inițiativele guvernamentale sunt pozitive, iar instituțiile subordonate Ministerului Muncii, Solidarității și Familiei sunt: Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES), cu filiale județene
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a neglijat pe sine. Derulând firul analizei, vom menționa că Levinson și colaboratorii săi (1978) plasează criza respectivă în intervalul de vârstă 35-45 de ani. În esență, ea este comparabilă cu cea care survine în adolescență, deoarece identitatea persoanei devine problematică. Există o multitudine de cauze care pot genera o asemenea stare de lucruri: schimbări la locul de muncă, perspectiva îmbătrânirii, decesul unor persoane dragi, modificări în constelația familială, odată cu plecarea copiilor etc. Din perspectiva jungiană, adultul matur, chiar dacă a reușit
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pot flexibiliza relaționarea/comunicarea cu intenții optimizatoare. Când însă diversitatea temperamentală la purtător a adulților este prea mare, nemaiîncadrându-se în tipologiile tradiționale, identificarea corectă a „firii” individului respectiv (care, la vârsta adultă, impregnează puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de către studenți este cea formală și oarecum standardizată, inițiată de instituție, fie prin aplicarea unor chestionare, fie prin intervievare, cu preocuparea de a îmbunătăți calitatea ofertei (o componentă esențială a acesteia fiind calitatea prestației didactice). În cazuri rare, de obicei problematice, studenții sunt cei care inițiază această evaluare, dacă sunt nemulțumiți de prestația didactică și doresc înlocuirea profesorului; - evaluarea de către colegi și dezvoltarea profesională constituie modalități prin care profesorii pot fi ajutați să-și îmbunătățească strategiile instrucționale, beneficiind de consilierea colegilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor tensiuni de natură interpersonală sau profesională, membrii săi găsesc abordarea cea mai potrivităpentru depășirea acestor situații. 7. Membrii echipei au capacitatea de a utiliza conflictele existente în grup în mod constructiv. Conflictele determină implicarea emoțională a oamenilor în diverse problematici și de aceea reprezintă o importantă resursă a grupului. Un bun management al conflictului trebuie să utilizeze energiile descărcate în cadrul acestuia, în sensul reformării aspectelor mai puțin funcționale ale grupului, respectiv în sensul identificării soluțiilor optime de depășire a dificultăților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educaționale cuprind cursuri și module care se întind pe o perioadă determinată de timp și se definesc prin conținuturi specifice, respectiv obiective de atins. Conceperea și realizarea lor, indiferent de întindere și complexitate, presupune parcurgerea acelorași etape, cu soluționarea unor problematici aferente fiecăreia (dar la scale diferite), problematici care pot varia în funcție de specificul ofertei educaționale respective. 1. Etapa de identificare a nevoilor de formare Evaluarea nevoilor de formare se realizează pe două paliere: pe de o parte, se identifică necesarul de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întind pe o perioadă determinată de timp și se definesc prin conținuturi specifice, respectiv obiective de atins. Conceperea și realizarea lor, indiferent de întindere și complexitate, presupune parcurgerea acelorași etape, cu soluționarea unor problematici aferente fiecăreia (dar la scale diferite), problematici care pot varia în funcție de specificul ofertei educaționale respective. 1. Etapa de identificare a nevoilor de formare Evaluarea nevoilor de formare se realizează pe două paliere: pe de o parte, se identifică necesarul de competențe și de pregătire existent în comunitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
propune să ofere fiecărui student, masterand, practician sau specialist în domeniu, încă din primul capitol, accesul la o sursă de informare comprehensivă, structurată didactic, care aduce clarificări teoretice necesare și constituie o imagine coerentă și actuală a elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat să creionăm dezvoltări actuale din spațiul românesc, atât din punctul de vedere al diversității și specificității instituționale, cât și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să continue. De aceea, lucrarea de față poate deschide seria unor apariții editoriale, pentru a căror realizare invităm și alți colegi universitari din țară să ni se alăture. Coordonatorii Capitolul 1tc " Capitolul 1" EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂTC "EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂ" Simona Sava 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale 1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentă 1.3. Domenii de acțiune în educația adulților 1.4. Perspective teoretice. Raportul cercetare-teorie-practică 1
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
morale și politice ale intervențiilor educaționale. După cum am menționat anterior, în interiorul diferitelor paradigme, s-au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat să explice specificitatea învățării la vârsta adultă. Desigur că pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
confruntate, sistematizate, înțelese și testate dintr-o altă perspectivă, validate și chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]