18,757 matches
-
În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate asigură accesul la justiție, iar pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ, ambele părți din litigiu - atât primarul, cât și prefectul - își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate reține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale. ... 18. Curtea Constituțională a respins și criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, deoarece principiul
DECIZIA nr. 577 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266584]
-
dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici accesului liber la justiție și nici dreptului la un proces echitabil, consacrate de prevederile art. 21 din Constituție, întrucât nu înlătură drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu reglementează
DECIZIA nr. 634 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266668]
-
pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Curtea a observat că sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Astfel, soluționând fondul cauzei, instanța judecătorească rezolvă acțiunea penală, ceea ce, potrivit dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, înseamnă că hotărăște asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea
DECIZIA nr. 636 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266670]
-
acesteia susține că prevederile criticate ar putea fi interpretate în sensul că, în ipoteza în care administratorul judiciar/lichidatorul judiciar a identificat persoanele vinovate în raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitorului, calitatea procesuală activă pentru a intenta o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 aparține exclusiv administratorului/ lichidatorului judiciar. În aceste condiții, creditorul, chiar majoritar, va avea calitate procesuală activă pentru a intenta o acțiune întemeiată pe dispozițiile art.
DECIZIA nr. 559 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266675]
-
au dus la apariția stării de insolvență a debitorului, calitatea procesuală activă pentru a intenta o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 aparține exclusiv administratorului/ lichidatorului judiciar. În aceste condiții, creditorul, chiar majoritar, va avea calitate procesuală activă pentru a intenta o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 doar în situația în care administratorul/lichidatorul judiciar nu a identificat persoanele vinovate de intrarea debitorului în procedura insolvenței. Autoarea excepției consideră că această conferire exclusivă
DECIZIA nr. 559 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266675]
-
a intenta o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 doar în situația în care administratorul/lichidatorul judiciar nu a identificat persoanele vinovate de intrarea debitorului în procedura insolvenței. Autoarea excepției consideră că această conferire exclusivă a calității procesuale active în favoarea administratorului/lichidatorului judiciar obstrucționează dreptul creditorului prejudiciat de a sesiza instanța pentru a obține repararea prejudiciului suferit ca urmare a intrării debitorului în procedura de insolvență. Spre deosebire de administratorul/ lichidatorul judiciar, care fiind doar un participant la
DECIZIA nr. 559 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266675]
-
în acest sens a reținut că acțiunea de stabilire a răspunderii patrimoniale a persoanelor prevăzute de lege poate fi supusă anumitor condiții restrictive, întrucât nu reprezintă o acțiune de sine stătătoare, ci o cerere incidentă care intervine într-un cadru procesual preexistent, respectiv cel declanșat prin cererea privind inițierea procedurii insolvenței, așadar in limine litis. Mai mult, condițiile reglementate de art. 138 alin. (3) din lege sunt justificate și de intenția legiuitorului de a atribui comitetului creditorilor o calitate procesuală activă
DECIZIA nr. 559 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266675]
-
cadru procesual preexistent, respectiv cel declanșat prin cererea privind inițierea procedurii insolvenței, așadar in limine litis. Mai mult, condițiile reglementate de art. 138 alin. (3) din lege sunt justificate și de intenția legiuitorului de a atribui comitetului creditorilor o calitate procesuală activă subsidiară, circumstanțiată de lipsa de diligență a titularilor acestei acțiuni, și anume administratorul judiciar sau lichidatorul. Așa fiind, în această materie, ca, de altfel, oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe și respectarea anumitor proceduri
DECIZIA nr. 559 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266675]
-
exemplu, Decizia nr. 572 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005) că semnificația principiului accesului liber la justiție este aceea că nu se poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale nicio categorie sau grup social. Însă legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la
DECIZIA nr. 559 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266675]
-
criticat posibilitatea de a sesiza instanța de judecată cu o acțiune în atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate de apariția stării de insolvență a debitorului, legiuitorul nu a adus atingere substanței dreptului. ... 17. Prin urmare, modalitatea de reglementare a calității procesuale active în cazul acțiunii în atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere și/sau de supraveghere din cadrul societății, precum și a persoanelor care au contribuit la apariția stării de insolvență a debitorului nu încalcă accesul liber la justiție, așa cum
DECIZIA nr. 559 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266675]
-
părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia“, iar „drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți“. Totodată, dispozițiile art. 22 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă consacră rolul activ
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia“, iar „drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți“. Totodată, dispozițiile art. 22 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă consacră rolul activ al judecătorului în soluționarea cauzei, acesta având îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
se interpretează în sensul că, în lipsa contestației creditorului, instanța învestită potrivit art. 8 din Legea nr. 77/2016 mai poate analiza dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a procedurii dării în plată sau aplicabilitatea teoriei impreviziunii. Având în vedere cadrul procesual în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate nu critică, în concret, conținutul normativ intrinsec al art. 8 din Legea nr. 77/2016, care reglementează explicit faptul că în situația în care creditorul nu
DECIZIA nr. 681 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266713]
-
a comunicat amicus curiae, la care au fost atașate înscrisuri, prin care se solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, apreciind că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor convenționale privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală și dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Face, de asemenea, referire la cauza penală în care a fost invocată excepția de
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
Codul de procedură penală, împotriva Încheierii penale din data de 25 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I penală, în procedura de cameră preliminară. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care se consideră că este inadmisibilă contestația în anulare formulată împotriva unei încheieri prin care au fost soluționate contestațiile formulate, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală, împotriva unei încheieri pronunțate
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
de legiuitor, având în vedere caracterul acesteia de cale extraordinară de atac, și nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele judecătorești, să se apere, să promoveze căile de atac ordinare prevăzute de lege și să se prevaleze de garanțiile procesuale care condiționează un proces echitabil. Posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac reprezintă o garanție în plus a înlăturării erorilor de procedură în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părților sau persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanța de judecată
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
căile de atac ordinare prevăzute de lege și să se prevaleze de garanțiile procesuale care condiționează un proces echitabil. Posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac reprezintă o garanție în plus a înlăturării erorilor de procedură în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părților sau persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanța de judecată, în concordanță cu imperativele dreptului la un proces echitabil, iar nu o încălcare a acestui drept. Invocă considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 227 din 16 aprilie
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
conținut: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: […] d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;“. ... 13. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate contravin atât prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare, cât și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 din
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
referitor la dreptul la un recurs efectiv. Invocă, totodată, dispozițiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, referitor la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a analizat normele procesual penale ce reglementează contestația în anulare atât prin Decizia nr. 804 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 19 februarie 2018, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... 15. În deciziile precitate Curtea a reținut că această cale extraordinară de atac poate fi formulată împotriva hotărârilor penale definitive numai în cazurile strict reglementate de normele procesual penale ale art. 426 și în termenul prevăzut de art. 428 din Codul de procedură penală, la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre, pentru cazul în
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
totodată, în paragraful 21 al Deciziei nr. 623 din 8 octombrie 2015 și în paragraful 17 al Deciziei nr. 804 din 5 decembrie 2017, precitate, că legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. ... 18. Distinct de cele statuate în deciziile precitate, în Decizia nr. 227 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
procedură penală, este nou-introdus în această materie, fiind corespunzător unora dintre motivele de recurs reglementate în art. 385^9 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură penală din 1968. În forma inițială, la data intrării în vigoare a noii legi procesual penale, art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală avea următoarea formulare: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: [...] d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
susține că textele de lege criticate, care au permis instanței de judecată să emită citația cu mențiunea „nu va fi adus în fața instanței de judecată“, încalcă dreptul la apărare. Lipsa de la propria judecată echivalează cu încălcarea tuturor garanțiilor procesuale de care trebuie să beneficieze o persoană, cu atât mai mult o persoană aflată în detenție. Totodată, faptul că instanța este cea care poate să suprime dreptul la apărare prin neaducerea în fața sa a persoanei condamnate impietează asupra legalității
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]
-
protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite (Decizia nr. 103 din 23 februarie 2021
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
în vedere cele anterior referite, Curtea nu a reținut nici susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate contravin dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil, normele supuse controlului neînlăturând posibilitatea părților de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și
DECIZIA nr. 666 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266321]