4,641 matches
-
tehnologică pe care am produs-o. Și e suficient să reflectăm la grozăvia conflagrațiilor mondiale pe care le-am generat. În perioada antebelică, Europa a cunoscut poate cea mai rapidă și susținută progresie socio economică. Rezonabil ar fi fost ca prosperitatea continentului să fi garantat înscrierea umanității pe traiectoria unei lungi evoluții pașnice. Violența caracteristică acestei civilizații a fost, însă, un imbold prea puternic pentru a rezista tentației de a nu consuma roadele progresului într-un mod agresiv. Milenii de creștinism
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
totale, este așa-numita teorie a echilibrului cu subocupare, încercînd totuși să nu cadă în statism, ci să abordeze lucrurile în di-namică. Spre deosebire de economiștii dinaintea sa, Keynes nu vedea depresiunea ca pe un purgativ necesar după excesele unei perioade de prosperitate. El înlătură credința cuibărită în suflete cum că suferința economică are și ceva mîntuitor. Așa cum arată Paul Krugman în prefața sa la această nouă ediție: "Teoria generală este o lucrare de un radicalism informat, disciplinat, intelectual. Ea a transformat felul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cum sunt cele legate de climă, de comerț, poate și cu o participare sporită a puterilor emergente (China a devenit, între timp, principalul poluator global) la gestionarea acestor probleme sensibile și la reabilitarea valorilor morale în goana după profit și prosperitate, cu luarea în considerare a intereselor globale ale erei noi în care intrăm. Lucrarea cuprinde și două anexe, una re-prezentînd un Memoriu semnat de către o serie de iluștri parlamentari europeni (Helmuth Schmidt, Lionel Jospin, Jacques Delors, Michel Rocard, Romano Prodi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
autori mai consideră că religiozitatea are efect asupra moralei la locul de muncă, vorbind despre o "ecuație economico-religioasă", care ar suna așa: "munca serioasă, considerată plăcută Domnului, conduce la obținerea unui Produs Intern Brut superior, care la rîndul său generează prosperitate". Fără credință nici un sistem, care e un fel de adevăr obiectiv, deci nici cel economic, nu are șanse de reușită. Se pot face multe analogii între sistemul economic și cel confesional. Spre pildă, cuvîntul credit se trage etimologic din latinescul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
analiză pertinentă, anume că, pentru a fi funcțională, democrația trebuie însoțită de liberalismul constituțional, altminteri dispersia maximă a puterii în societate, adusă de procesul de democratizare, poate ascunde pericole majore la adresa libertăților individuale. Singură, democrația nu garantează nici pacea, nici prosperitatea, cum altădată sesiza și Alexis de Tocqueville. Aceasta nu înseamnă că democrația e rea; autorul are doar curajul, spre deosebire de mulți alții atinși de "corectitudinea politică", să vorbească și despre fața ei mai întunecată. Dacă tăcem, de teamă să nu fim
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
alții; acasă, ea se golește tot mai mult de conținut prin campaniile politice perpetue, lingușirea publicului, suspectele finanțări ale partidelor, interesele speciale și lobby-ul foarte puternic. Tehnoentuziaștii susțin că Internetul va reuși în curînd să aducă democrația în China, prosperitatea în India, iar noi vom putea deveni proprii bancheri, avocați, editori și chiar legislatori. Legea, cu toate încorsetările ei, trebuie , de fapt, să întărească libertatea, nu să o reducă. Oricum, în Elveția și în California, democrația participativă, guvernarea prin referendumuri
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sau greșit înțeles. Ca să nu mai vorbim despre faptul că "modelul chinezesc" nu se confundă cu confucianismul, integrînd în plus valori străvechi, daoiste, și alte-le ultramoderne, într-o sinteză cu totul originală. Occidentalii consideră că, pentru a accede la prosperitate, o țară trebuie să devină mai întîi o democrație. Ei bine, iată că nu, China propune, cu succes deocamdată, un alt sistem. Aici e dezbaterea ideologică cea mai aprinsă. Din acest punct de vedere, viitorul țării rămîne incert. Începînd din
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dezvoltare ale diferitelor țări și datele referitoare la convingerile religioase fundamentale ale populațiilor respective. O societate bazată pe o concepție religioasă poate economisi resurse sau le poate aloca mai eficient. Religiozitatea susține munca, morala socială, ceea ce conduce firesc la o prosperitate mai bună. În absența credinței, ca încredere la modul absolut, nici un sistem nu poate reuși. Analogiile dintre sistemul economic și cel confesional sunt uimitoare. Homo religiosus are încredere, iar aceasta este fundamentală în a-l ajuta să se descurce într-
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
certitudinilor, Institutul European Iași, 2001; Brăilean Tiberiu, Globalizarea. Nenumele nimicului, Institutul European, Iași, 2004; Brăilean Tiberiu, Grădinile lui Akademos, Junimea, Iași, 2005; Brăilean Tiberiu, Gnoza de la Bilca, Junimea, Iași, 2007; Brăilean Tiberiu, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009; Bruckner Pascal, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002; Bourguinat Henri, L'Economie morale. Le marche contre les acquis, Arlea, Paris, 1998; Brzezinscki Zbigniew, Marea dilemă. A domina sau a conduce, Scripta, București, 2005; Buchanan James, Limitele libertății. Între anarhie și Leviathan, Institutul European, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Junimea, Iași, 2009; Nozick Robert, Anarhie, stat și utopie, Humanitas, București, 1997; Nye Joseph, Soft power, Public Affairs, New York, 2004; Obama Barack, Îndrăzneala de a spera. Reflecții despre salvarea visului american, Rao, 2008; Olson Mancur jr, Creșterea și declinul națiunilor: prosperitate, stagflație și rigidități structurale, Humanitas, București, 1999; Ohmae Kenici, The end of the Nation State: The rise o the regional economie, The Free Press, New York, 1995; Patten Chris, East and West, Pan Macmillan Publishers, London, 1998; Perkins John, Confesiunile unui
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dintre egali. Solicitudinea mercantilă este iluzia care ascunde războiul veninos al fiecăruia contra tuturor, bucuria imorală de a vedea distrusă fericirea altora. Putem numi acest model Nemesis, după numele zeiței vechilor greci care personifica răzbunarea, trimisă acum să lovească în prosperitatea ostentativă, în excesul de fericire al semenilor. Un ultim model s-a conturat prin accentuarea privatizării existenței, proces specific civilizației consumeriste. Punând capăt supremației în materie de organizare a marilor instituții, provocând anularea utopiilor istoriei și a moralelor sacrificiului, societățile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
putea fi metafora unei penurii luxoase și a fugii înainte a nevoilor; ea desemnează apariția unui pauperism care, deși de un gen nou, aduce cu sine un tragism al consumului așezat pe baze mult mai realiste. În cursul fazei II, prosperitatea economică, angajările cu normă întreagă și statul providențial par să poată asigura eliminarea pauperității prin ridicarea generală a nivelului de viață. Chiar dacă marea sărăcie subzistă, ea apare doar ca un fenomen rezidual, imaginea dominantă fiind „fluxul ce repune pe linia
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și acțiunii inventive a oamenilor înșiși. Odată cu modernii, fericirea omenirii este identificată cu progresul legilor, al justiției și al condițiilor materiale ale existenței. A învinge epidemiile și a prelungi durata medie a vieții, a elimina mizeria și sărăcia, a asigura prosperitatea pentru cei mulți, a permite ca fiecare să fie bine hrănit, să aibă o casă, să fie bine îmbrăcat: bunăstarea se impune ca un nou orizont de sens, condiția sine qua non a fericirii, unul dintre marile țeluri ale umanității
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai favorizați. Dacă primele democrații moderne au dezvoltat „invidia, ranchiuna și ura neputincioasă” (Stendhal), cele din zilele noastre sunt martorele unei diminuări a ranchiunei și a ostilității față de cei bogați. Hiperconsumatorul individualist suferă mai degrabă pentru propria persoană decât pentru prosperitatea insolentă a altora; aceasta suscită mai degrabă curiozitate sau indiferență decât mânie distrugătoare. Ceea ce nu împiedică în niciun fel reînvierea protestelor și a criticilor radicale ale neoliberalismului: natural, ele se hrănesc mai mult cu indignare morală decât cu indignarea-invidie. Analizând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Potențialului Uman, e suficient să ne dotăm cu o gândire armonioasă și totul va merge bine în viața noastră. Să învățăm să ne iubim, să ne schimbăm felul de a gândi, și viața ne va fi plină de bucurii, de prosperitate și de sănătate. „Noua paradigmă” este structurată după următoarea schemă silogistică: ceea ce se întâmplă este oglinda atitudinii noastre interioare; or, noi ne putem schimba și putem fi stăpânii conștiinței noastre, prin urmare fericirea ne aparține, se învață, ea este în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
explicație simplă poate fi capitalul lor uman superior, care se traduce în ocupații cu venituri mari și o putere de cumpărare relativ mare, ceea ce înseamnă case în cartiere respectabile și modele recente de mașini de import - două semne exterioare de prosperitate pe care majoritatea americanilor le recunosc. Roedigerxe "Roediger, D.R." (1994) spune totuși că, în istoria americană, victimele prejudecăților și ale represiunilor își redirecționează la rându-le prejudecățile înspre cei cu statut perceput ca imediat inferior, așa cum au făcut irlandezii și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
puțin prospere, care cădeau victime ale traficului. De pildă, dezvoltarea economiei coreene a avut ca primă consecință turismul sexual în Asia de Est și în Chinaxe "China", iar mai târziu, traficul cu femei din aceste regiuni către Coreea. În Thailanda, prosperitatea economică a determinat dezvoltarea rețelelor de trafic cu țările vecine mai sărace: Birmaniaxe "Birmania", Vietnamxe "Vietnam", Laosxe "Laos", Cambodgiaxe "Cambodgia" și China. Taiwanul s-a alăturat imediat listei cu noi destinații, aceste țări rămânând importante centre ale traficului cu femei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
investiție publică propus, prin identificarea și cuantificarea monetară a efectelor investiției, financiare și nonfinanciare. Nevoia de investiții a României este imensă în ceea ce privește atât investițiile productive, dar și cele din domeniile infrastructurii, educației, sănătății, mediului și locuințelor. Creșterea economică constantă și prosperitatea depind de amploarea investițiilor de capital. Este incontestabil faptul că alocarea unei proporții importante din venit către investiții duce la o creștere economică rapidă, în timp ce lipsa investițiilor sau volumul mic al acestora conduce la scăderea performanțelor economice. În concluzie, revitalizarea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de vârf; managementul performant; coexistența generațiilor tehnologice de diferite niveluri (înlocuirea generațiilor vechi cu cele noi); utilizarea rezultatelor CDI (cercetare-dezvoltare-inovare) de la firmelemamă care au centre de cercetare științifică; factori privind contribuția externalităților, fuziunilor și achizițiilor; experiența pozitivă în marketing și prosperitatea piețelor internă și externă a cererii. În scopul valorificării potențialului investițiilor străine directe de a stimula și intensifica procesul de relansare a creșterii economice și sociale în țara noastră, recomandăm ca factori de creștere a eficienței: autoritățile ar trebui să
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
își găsesc singure și rămân la echilibru stabil unde ele funcționează cel mai eficient, conducând la creșterea economică stabilă maximală, în timp ce reglarea conduce doar la o creștere mai lentă. Dar putem avea un declin rapid al creșterii economice și a prosperității în ciuda unor dereglementări. 2) Orice produs sau serviciu are o valoare sau preț, în orice moment de timp, care poate fi unic determinat printr-un anumit proces obiectiv. Acesta include contracte care se referă la prețurile unor produse variabile la
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de turbulențele enumerate mai sus, fără însă a avea pretenția de a fi exhaustivi. 1) Mania lalelelor - criza survenită în Olanda în perioada 1585-1650. Anii în care s-au făcut speculații cu lalele au coincis cu o perioadă de mare prosperitate pentru Olanda. Între anii 1585 și 1650, Olanda a fost centrul unui imperiu comercial, cel mai mare centru comercial din nord-vestul Europei, acest lucru datorându-se activității comerciale în plină dezvoltare a Noii Americi. Laleaua, ca plantă cultivată, a fost
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Wall Street din 1929, în memoria noastră. 3) Marea Criză din 1929-1933. Cea mai importantă turbulență din secolul XX, terminată prin haos economic generalizat la nivelul tuturor Țărilor occidentale dezvoltate. Vuietul anilor ’20 a reprezentat un moment de creștere și prosperitate pe Wall Street și Main Street și s-a încheiat cu Marea Criză din octombrie 1929. Marea Depresie care a urmat a creat 13 milioane de șomeri în America. Două mii de firme de investiții au dat faliment și sectorul bancar
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
la criza în care se găsesc actualmente localitățile românești. Impactul acestor fenomene asupra potențialului de dezvoltare a satului este diferit: a) retromigrația, prin selecția negativă pe care o presupune, contribuie la degradarea capitalului uman al satului: b) migrația externă induce prosperitate individuală și familială, deocamdată doar în rândul celor implicați în munci sezoniere în străinătate: în viitor se întrevede o contribuție și asupra prosperității satului printr-o diferită strategie de utilizare a resurselor valutare care intră în țară în scopul implementării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
selecția negativă pe care o presupune, contribuie la degradarea capitalului uman al satului: b) migrația externă induce prosperitate individuală și familială, deocamdată doar în rândul celor implicați în munci sezoniere în străinătate: în viitor se întrevede o contribuție și asupra prosperității satului printr-o diferită strategie de utilizare a resurselor valutare care intră în țară în scopul implementării unor unități economice lucrative în sat. Pentru aceasta este însă nevoie de o conlucrare între actorii migrației externe și autoritățile locale și/sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
găsesc actualmente localitățile românești, fie ele urbane sau rurale. Impactul acestor fenomene asupra potențialului de dezvoltare a satului este diferit: retromigrația, prin selecția negativă pe care o presupune, contribuie la îmbătrânirea și degradarea capitalului uman al satului; migrația externă induce prosperitate individuală și familială, deocamdată doar în rândul celor implicați în activități sezoniere în străinătate, dar în viitor, printr-o diferită folosire a resurselor valutare care intră în țară, ar putea contribui și la o dezvoltare economică a satului însuși prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]