15,041 matches
-
un sector sau în altul. Printr-un proces de prioritizare, rezultatele ar putea fi împărțite în mai multe domenii cheie care ar trebui să fie considerate prioritare în procesul de elaborare a strategiei naționale de dezvoltare urbană. Tabelul 2 Rezumatul provocărilor principale, constatărilor principale și implicațiile pentru politică Mediul, managementul riscului la dezastre și stadiul serviciilor urbane Ca motoare ale creșterii economice și concentrări ale populațiilor, orașele au un impact disproporționat asupra mediului și sunt mai vulnerabile la dezastre. În virtutea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
național, SNDU trebuie să acorde o atenție deosebită acestor lucruri și să își alinieze strategiile sectoriale (cum ar fi transportul) și să elimine barierele administrative (cum ar fi mediul de reglementare complex). Contracția orașelor Orașele din România se confruntă cu provocări specifice legate de creșterea randamentului economic, creșterea activității economice axate pe consum, scăderea ratei de creștere a populației și îmbătrânirea acesteia. Aceasta necesită o abordare diferențiată și țintită a orașelor aflate în creștere – pentru controlarea creșterii fără a periclita sustenabilitatea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
specială și orașelor care înregistrează o scădere sub nivelul de sustenabilitate și unde perspectivele de inversare a acestei tendințe sunt reduse spre inexistente. Calitatea locuințelor și oferta disponibilă SNDU trebuie să ofere soluții care pot fi implementate pentru contracararea unor provocări legate de locuințe, cum ar fi fondul de locuințe moștenit din era comunistă, care reprezintă mare parte din spațiile rezidențiale urbane, dezvoltările rezidențiale monofuncționale de la periferii, care nu beneficiază de o infrastructură tehnică și socială corespunzătoare, consecința fiind navetele
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
reduc beneficiile creșterii economice și prosperității asociate urbanizării pentru anumite categorii sociale. În România, marginalizarea păturii sărace din mediul urban are 4 caracteristici predominante: etnică (comunitatea romă), pe criterii de vârstă (persoanele vârstnice), de gen și spațiale. Soluțiile la aceste provocări se bazează pe decizii legate de furnizarea de locuințe sociale, investiții în mediile publice, educație corespunzătoare economiilor locale și rezultate medicale îmbunătățite. Guvernanța și capacitatea Strategia ar trebui să consolideze schimbarea de paradigmă dinspre guvern spre guvernanță, axându-se pe
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
amprentei urbane, depășind cu mult creșterea demografică, această amprentă extinzându-se uneori în primul inel periurban, iar, pe de altă parte, nucleele urbane ale orașelor de toate tipurile se confruntă cu fenomenul de golire a centrului urban. Dinamica duală constituie provocări importante pentru dezvoltarea durabilă, în special utilizarea excesivă a terenurilor și dispersia funcțiilor urbane ca urmare a proiectelor de dezvoltare imobiliară necontrolate, fragmentate, de utilizare de noi terenuri și a scăderii atractivității nucleului urban, consecință a accesului limitat la spațiile
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
de locuitor, iar 45,8% din populație trăiește într-o gospodărie supraaglomerată, procent aproape de trei ori mai mare decât media UE. Mai mult decât atât, 87% din locuințele urbane au fost construite înainte de 1990, prezentând riscuri seismice semnificative și provocări pentru eforturile de decarbonizare, în special având în vedere procentul scăzut de renovare a fondului imobiliar (6%) și lipsa eforturilor integrate, renovarea concentrându-se doar pe reabilitarea termică a fațadei. Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
cu menținerea și îmbunătățirea calității spațiului public, precum și cu asigurarea accesului echitabil la spațiile verzi și publice. Procentul ridicat de spații urbane dezafectate rezultate din restructurarea activității de producție și peri-urbanizarea acestui tip de activități reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate de regenerare. Lipsa măsurilor conduce la fragmentare suplimentară și la scăderea calității vieții în cartierele din vecinătate, însă reprezintă resurse funciare cu o bună amplasare a căror redezvoltare și reconversie funcțională ar trebui să reprezinte o
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
În scădere -12% -11% 0% 0% Statică -10,1% 22,6% 1% COMARNIC SINAIA În scădere -12% -11% 0% 0% Statică -10,1% 22,6% 1% ... VI. Dimensiunile strategiei naționale de dezvoltare urbană - transpunerea Cartei de la Leipzig Orașele sunt actori cheie în răspunsul provocările globale contemporane, fiind și sunt afectate de acestea, și anume schimbările climatice, decalajul digital sau pandemiile, cum ar fi recenta pandemie de COVID-19. Abordările globale, cum ar fi Noua Agendă Urbană, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sau recentul Pact Verde European
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Durabilă sau recentul Pact Verde European al Comisiei Europene, trebuie transpuse în mod eficient în sfera urbană. În acest scop, noua Cartă de la Leipzig propune un cadru de politici care oferă instrumentele care pot ajuta orașele să răspundă acestor provocări globale oferind soluții destinate asigurării unui mediu de viață de calitate și urmăririi binelui comun. Acest lucru se realizează prin aplicarea celor mai adecvate instrumente digitale în cele trei dimensiuni interconectate: aspectele de mediu, sociale și economice ale dezvoltării durabile
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice 2021-2030 stabilește numeroase obiective care vizează integrarea atenuării schimbărilor climatice și îmbunătățirea rezilienței la pericole cu producția și consumul de energie. În conformitate cu dezideratele cheie enunțate în corpul legislativ menționat anterior, împreună cu provocările și oportunitățile menționate în cadrul SNDU dezvoltate ulterior, pentru România, considerațiile cheie în promovarea orașelor verzi și reziliente sunt: limitarea expansiunii urbane necontrolate și regenerarea zonelor intravilane existente, combaterea poluării aerului, atenuarea efectelor devastatoare ale temperaturilor în creștere și ale
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
prin: • Un sistem care încurajează integrarea verticală și orizontală, respectând în același timp autonomia administrațiilor publice locale; • Entități publice bine capacitate (oameni și sisteme); • Mediu de reglementare simplificat; • Sisteme de guvernanță eficiente care utilizează soluții IT adecvate pentru a adresa provocări, ca de exemplu evidența de carte funciară și cadastru incomplete, sau mobilitatea inteligentă; • Transparență și guvernanță participativă; și • Mediu fiscal solid bazat pe fluxuri fiscale previzibile și venituri din surse proprii (VSP) solide. ... VII. Centralitatea planificării spațiale SNDU are un
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
general, orașele mari au resurse financiare pentru a aborda problemele spațiale pe măsură ce apar, dar trebuie acordată o atenție sporită orașelor secundare neperformante și celor mici care se contractă. Indiferent de dimensiune și dinamica spațială, orașele României prezintă două provocări spațiale: expansiunea urbană necontrolată și decăderea nucleului urban. Există dovezi ale expansiunii urbane necontrolate atât în orașele dinamice din punct de vedere economic, cât și în orașele mai puțin prospere, cu populații în scădere, deși sunt mai pronunțate în prima
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
vedere economic, cât și în orașele mai puțin prospere, cu populații în scădere, deși sunt mai pronunțate în prima categorie. În mod similar, decăderea nucleelor urbane afectează atât orașele în creștere, cât și cele în regres. În general, această dublă provocare a creat o rupere a legăturilor dintre oportunitățile de muncă, facilitățile orașului, și locurile de reședință. Mai jos sunt reliefate clar tiparele spațiale ale orașelor românești, caracterizate prin expansiune urbană, chiar și în zonele care se confruntă cu declinul populației
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
urbane. Acest fenomen poate fi fie un simptom al orașelor mai puțin dinamice aflate în dificultate demografică și economică, fie o consecință a echilibrului perturbat între dinamica urbană și cea periurbană, cauzată de expansiunea necontrolată în jurul orașelor dinamice. Următoarele provocări sunt manifestări uzuale ale declinului urban în orașele românești: • În pofida conceptului inițial de a construi cartiere dense, circulabile pitenonal și active, cu acces bun la transportul public, fondul locativ din epoca socialistă în curs de îmbătrânire, care reprezintă 69,7%
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
supraaglomerate și subfinanțate, deoarece rezidenții periurbani nu au o contribuție directă la jurisdicțiile respective. În plus, noile comunități sunt lipsite de vitalitate și identitate socială, deoarece nu au infrastructura necesară pentru a genera întâlniri și a stimula implicarea comunității. Dubla provocare a creșterii necontrolate și a contracției cu care se confruntă orașele românești necesită o abordare versatilă în care rolul sistemului de planificare spațială este consolidat și transferat de la planuri de utilizare a terenului către integrarea, echilibrarea și transpunerea direcțiilor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
timp ce infrastructura este o piesă centrală a orașului inteligent și tehnologia este facilitatorul, combinația, conexiunea și integrarea tuturor sistemelor devin fundamentale pentru ca un oraș să fie cu adevărat inteligent; • abordarea orașului inteligent trebuie să identifice și să abordeze provocările locale și prioritățile de dezvoltare urbană - „Orașul inteligent” nu este scopul, ci mijlocul de a aborda provocările urbane și de a atinge viziunea și obiectivele dezvoltării urbane. Cu alte cuvinte, complementar propunerilor din planul de acțiune scopul ca orașele românești
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
integrarea tuturor sistemelor devin fundamentale pentru ca un oraș să fie cu adevărat inteligent; • abordarea orașului inteligent trebuie să identifice și să abordeze provocările locale și prioritățile de dezvoltare urbană - „Orașul inteligent” nu este scopul, ci mijlocul de a aborda provocările urbane și de a atinge viziunea și obiectivele dezvoltării urbane. Cu alte cuvinte, complementar propunerilor din planul de acțiune scopul ca orașele românești să devină: a) verzi și reziliente, b) productive și competitive, c) echitabile și incluzive, și d) bine
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
superior în cazul vacanței unor funcții la nivelul acestora, de necesitatea ocupării posturilor neocupate ca urmare a unor ieșiri individuale din sistemul instanțelor judecătorești. Se constituie astfel un corp de rezervă care poate răspunde imediat, permanent și continuu necesităților și provocărilor determinate de fluctuațiile de personal din cadrul instanțelor judecătorești. (...). ... 24. Această excepție de la regulă nu poate fi generalizată (. . . ) .S-ar ajunge la o promovare în grade profesionale, și nu în funcții de execuție. Or, funcția de judecător la o
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
domeniul apărării, recunoscând faptul că înțelegerea reciprocă, schimbul de informații și cooperarea reciprocă sporită între părți, incluzând dialogul strategic pe probleme de apărare, pot intensifica construirea unor capabilități de apărare industriale și militare ale ambelor părți, angajându-se să abordeze provocări strategice comune în materie de securitate și să promoveze pacea și securitatea internațională în contextul angajamentelor luate la nivelul ONU, NATO și al Politicii UE de securitate și apărare comune, exprimând intenția lor de definire, prin acest acord, a cadrului
ACORD din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264796]
-
AR 2.945/2023 al Direcției generale sănătate publică și programe de sănătate din cadrul Ministerului Sănătății, luând în considerare: – Acordul de grant dintre Ministerul Sănătății și Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei nr. SP 1.799 din 14.02.2019 „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România“ - Grantul 1762 ROU-T-MoH; ... – Scrisorile de implementare nr. 6 din 21 martie 2022, respectiv nr. 7 din 28 iunie 2022, înregistrate cu nr. EECA/NM/028-21/03/2022 - Fondul Global și nr. DGAMMUPSP 685 din 22.03.2022 - Ministerul
ORDIN nr. 345 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265179]
-
22.03.2022 - Ministerul Sănătății, respectiv nr. EECA/NM/086-27/06/2022 - Fondul Global și nr. FG42 din 28.06.2022 - Ministerul Sănătății, emise de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei, prin care s-au aprobat prelungirea perioadei de implementare a Grantului 1762 ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România“ până la data de 31 martie 2023, precum si finanțare suplimentară pentru organizarea unei intervenții de depistare activă a tuberculozei în județe la risc, în contextul migrației din Ucraina, ... având în vedere
ORDIN nr. 345 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265179]
-
pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți se face în conformitate cu normativul P 118. Instalațiile de evacuare a fumului și gazelor fierbinți ocupă spații importante într-o clădire și de regulă introducerea lor în clădirile existente constituie o adevărată provocare pentru proiectant. (10) Echiparea minimală a clădirilor cu instalații de detectare a incendiului se face în conformitate cu normativul P 118/3. Spațiul ocupat de aceste instalații în interiorul clădirilor este redus, ele reprezentând o soluție viabilă care poate fi adoptată
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
urmare, politicile publice vor urmări conservarea identității tuturor peisajelor, indiferent dacă acestora li s-a conferit o anume valoare culturală față de cele obișnuite sau chiar degradate, deoarece toate pot contribui la bunăstarea celorlalți. Această abordare ar putea deschide noi provocări educative, dată fiind nevoia de înțelegere a semnificației identitare, în plan local și național, a acestor valori de patrimoniu în România. Sensibilizarea comunității față de acest tip de moștenire culturală naturală presupune înțelegerea activităților cotidiene ale oamenilor din perspectiva sinergiilor
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
local, care se va îmbogăți pe măsură ce activitățile de detectivi ale elevilor vor aduce noi indicii cu privire la valoarea/atributele peisajului local. Fiecare elev va alege un copac/un arbust care are o valoare specială pentru el. Derularea activității – o provocare Profesorul crează un context motivant pentru lansarea activității, plecând de la o experiență personală, de la un mic text de prezentare, urmat de prezentarea sarcinilor (vezi exemplul de mai jos, aplicat în timpul primului val de pandemie, în 2020, în
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
componentele. Dinamica jocului se referă la aspectele globale ale gamificării, care sunt legate de satisfacerea dorințelor jucătorilor. Aceste aspecte includ: constrângerile jocului, emoții, progresie narativă și relații. Mecanica jocului reprezintă procesele utilizate pentru a genera implicarea jucătorului. Se realizează folosind provocări și competiții, oferind oportunități de interacțiune cu alți jucători, cum ar fi colaborarea sau parteneriatul (jucând în echipe, de exemplu). Pentru stimularea participării pot fi folosite și alte tipuri de beneficii, cum ar fi: punctaje; trecerea la un nivel superior
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]