4,919 matches
-
că terapia autismului se bazează, în primul rând, pe educație, însă, datorită imposibilității de a anticipa comportamentul și reacțiile unui copil cu autism, intervenția psihopedagogică de recuperare, educare și instruire este foarte dificilă. Sindromul Langdon-Down prezintă, din punct de vedere psihopedagogic, următoarele caracteristici: dificultăți în coordonarea mișcărilor corpului și în mers, datorită hipotoniei musculare; la fel, dificultăți în executarea mișcărilor ce necesită coordonare fină; afectarea respirației și a articulării sunetelor, datorită macroglosiei și hipotoniei musculaturii limbii, ceea ce determină apariția tulburărilor de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
celorlalți copii, au un mare potențial afectiv pe care doresc să-l manifeste, sunt foarte sociabili și dornici să se implice în activități care să le scoată în evidență propria personalitate. Surdocecitatea După cum afirmă Alois Gherguț (1, p. 211), Tabloul psihopedagogic va avea următoarele caracteristici: dificultăți în dezvoltarea unor abilități de comunicare (necesită tipuri de comunicare adaptate); dificultăți în dezvoltarea motorie și a formării mobilității (necesită adaptarea mediului); dificultățile de integrare a informației provenite pe celelalte canale senzoriale (necesită abordare multisenzorială
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
inestimabile caracteristici umane, niciodată nu vom fi capabili să surprindem în totalitate inefabilul cuprins în nucleul central al creativității. Așa cum am observat, deja, punând în relație clasificarea tipurilor de deficiențe cu o trecere în revistă a trăsăturilor ce constituie tabloul psihopedagogic al respectivelor tulburări, creativitatea nu se asociază cu dizabilitățile mentale/de intelect, dar despre ea se poate discuta în relație cu acei copii care prezintă alte tipuri de limitări, de ordin organic/fizic; creativitatea artistică, însă, care nu reclamă, neaparat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ieșeană, susținându-și examenul de licență pe o temă centrată pe creativitatea elevelor adolescente, Cleopatra Ravaru s-a axat, pe rând sau în paralel, pe desfășurarea de activități pe mai multe direcții: a fost profesor-consilier la Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Vaslui și profesor-asociat la Școala Sanitară Postliceală din aceeași localitate, apoi profesor-metodist la Liceul Pedagogic din Botoșani și profesor-asociat la Colegiul de Institutori Limbă Engleză din Botoșani. în 1999 publică la Editura NONA, din Piatra Neamț, volumul de proză „Zilele Demiurgului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Colegiul de Institutori Limbă Engleză din Botoșani. în 1999 publică la Editura NONA, din Piatra Neamț, volumul de proză „Zilele Demiurgului”, însă de peste 20 de ani a colaborat cu numeroase reviste și ziare din Iași („Cuvânt studențesc”, „Strict studențesc”), Vaslui (”Repere psihopedagogice”, “Vremea nouă”, “Adevărul”, “Obiectiv”, “Adevărul literar”, “Monitorul”, “Apollo”, “Clepsidra”, “Est ”), Giurcani (“Elanul”) și, mai nou, Revista de Asistență Socială a FICE (București), cărora le-a furnizat texte literare, articole de specialitate psihopedagogică și studii de gen, recenzii de carte și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din Iași („Cuvânt studențesc”, „Strict studențesc”), Vaslui (”Repere psihopedagogice”, “Vremea nouă”, “Adevărul”, “Obiectiv”, “Adevărul literar”, “Monitorul”, “Apollo”, “Clepsidra”, “Est ”), Giurcani (“Elanul”) și, mai nou, Revista de Asistență Socială a FICE (București), cărora le-a furnizat texte literare, articole de specialitate psihopedagogică și studii de gen, recenzii de carte și articole pe teme culturale.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ansamblu complex de instrumente de investigație. Întrucît ne interesa în primul rînd cum se prezenta în mod „obiectiv” sistemul de formare și perfecționare ale cadrelor didactice, am procedat mai întîi la radiografierea acestuia pe trei dimensiuni - pregătirea de specialitate, pregătirea psihopedagogică și practica școlară -, supunînd analizei de conținut planurile de învățămînt și programele pentru toate profilurile universitare ce asigurau cadre didactice pentru învățămîntul gimnazial și liceal. A rezultat din acest studiu o disproporție cantitativă uriașă între pregătirea „de specialitate” (matematică, fizică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de conținut planurile de învățămînt și programele pentru toate profilurile universitare ce asigurau cadre didactice pentru învățămîntul gimnazial și liceal. A rezultat din acest studiu o disproporție cantitativă uriașă între pregătirea „de specialitate” (matematică, fizică, istorie, literatură etc.) și cea psihopedagogică și de practică pedagogică. Ultimele două categorii ocupau abia 5% din totalul orelor de curs. Deci pregăteam specialiști destul de buni în diverse domenii ale științei și culturii, nu însă și profesori la fel de bine pregătiți. Era o situație ciudată pentru un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cu atenție obiectivul de a forma profesori, nu doar specialiști în diverse domenii. Soluțiile erau variate - de la instituții de învățămînt separate pentru cele două mari activități, trecînd printr-o mai bună alocare a timpului de pregătire între pregătirea de specialitate, psihopedagogică și de practică școlară și sfîrșind cu instituții de genul seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de la instituții de învățămînt separate pentru cele două mari activități, trecînd printr-o mai bună alocare a timpului de pregătire între pregătirea de specialitate, psihopedagogică și de practică școlară și sfîrșind cu instituții de genul seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai veche decît veacul” (Antonesei, 2005, pp. 108-134). Toate investigațiile prezentate succint pînă acum ne-au oferit
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a instituțiilor de formare didactică de cele de pregătire doar academică. Următoarea era revenirea la Seminarul pedagogic universitar, după modelul interbelic, dar care era perfect funcțional în cîteva țări europene. Prin acesta, Universitatea asigura pregătirea academică, iar seminarul adăuga pregătirea psihopedagogică și practica aferentă absolvenților ce doreau să urmeze o carieră didactică. Cea de-a treia soluție propunea un trunchi comun de pregătire în cadrul universităților existente, cu o separare în profile academice sau didactice, după al doilea sau al treilea an
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
al treilea an de studiu. În fine, cea de-a patra soluție, cea mai economică, dar și mai puțin satisfăcătoare calitativ, propunea o realocare a timpului în interiorul planurilor de învățămînt existente ce viza o creștere a ponderii cantitative a pregătirii psihopedagogice și a practicii pedagogice. Inutil să mai precizez că, în cei cîțiva ani cîți au mai rămas pînă la Revoluție, beneficiarii studiului n-au apelat la vreuna dintre soluțiile propuse! De altfel, lucrurile au mers aproape la fel de prost și în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
subiectul profesează într-un domeniu; calificări profesionale formale obținute - gradele didactice, în cazul profesorilor). Pe lîngă acestea, în unele anchete este necesar să înregistrăm date despre unele experiențe ale subiectului (de exemplu, dacă dorim să studiem opiniile elevilor despre consilierea psihopedagogică în școală, am putea include în această secțiune și o întrebare care să clarifice dacă subiectul a cerut sau nu ajutorul unui consilier). Deși cele mai multe chestionare plasează această secțiune de date biografice înainte de întrebările propriu-zise, se poate opta (și este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
foarte senzitivi la o situație. De exemplu, unui grup de elevi i se aplică un instrument de evaluare a imaginii de sine, urmînd ca ei să beneficieze de un tratament experimental care să vizeze acest aspect (un program de consiliere psihopedagogică). Ei pot fi sensibilizați cu privire la variabila dependentă vizată doar pentru că au parcurs întrebările chestionarului aplicat înainte de tratamentul experimental. -Fidelitatea și validitatea redusă a instrumentelor de măsurare pot altera rezultatele unui tratament experimental. -Selecția subiecților constituie un factor de asigurare a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
manipularea variabilei inde pendente). Vom prezenta selectiv atît planuri experimentale, cît și pseudoexperimentale și cvasiexperimentale. Planuri pseudoexperimentale. Experimentul cu caz unic se realizează în absența grupului de control, iar grupul experimental poate include unul (vezi cazurile de experiment în consilierea psihopedagogică) sau mai mulți subiecți. Discutarea procedurii de randomizare nu mai are sens în acest caz, deoarece grupul de control nu există. În cazul în care măsurarea variabilei dependente are loc numai după aplicarea tratamentului experimental (posttest), planul experimental cu caz
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
pot reprezenta acestea pentru scopul cercetării. Această operație este vitală, de altfel, nu doar în cazul unei cercetări propriu-zise, desfășurată asupra unei populații de sute sau mii de cazuri, ci și în abordările mai modeste, cum ar fi o investigație psihopedagogică individuală sau o anchetă socială. Este limpede că nu putem stabili un diagnostic, nu putem efectua o îndrumare educativă, nu putem rezolva o simplă situație individuală decît avînd ca punct de plecare informații corecte, cu un nivel de certitudine cît
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe, comportamente și/sau performanțe. Primele două vor fi tratate în acest capitol, iar cealaltă în capitolul final al lucrării. 4.2.1. Ce înseamnă a interpreta? A interpreta înseamnă, în primă și ultimă instanță, deci
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a ipotezelor cercetării, descrierea designului cercetării (prezentarea variabilelor, descrierea eșantionului/subiecților inves tigați, descrierea procedurii de investigare, menționarea metodelor de analiză a datelor). d)Rezultatele cercetării. Această secțiune a lucrării trebuie să includă prezentarea și analiza datelor, precum și interpretarea pedagogică/psihopedagogică a Prezentare comparativă a secțiunilor unui raport de cercetare, în funcție de tipul acestuia. Capitolul de față își propune prezentarea mai multor metode statistice importante în cercetarea pedagogică și psihologică. Pe tot parcursul capitolului, variabilele inde pendente au fost notate prescurtat cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
testului F sînt identice. Deoarece F general este semnificativ, rezultă că există diferențe semnificative între cele trei condiții în ceea ce privește abilitățile de autoprezentare. 6.6. Regresia liniară Metoda regresiei liniare este utilă în verificarea unor modele predictive sau explicative în cercetarea psihopedagogică. În primul caz, vom vorbi despre metoda regresiei liniare aplicate în scop predictiv, iar în cel de-al doilea caz, vom vorbi despre metoda regresiei liniare utilizate în scop explicativ. Variabila dependentă trebuie să fie întotdeauna cantitativă, în vreme ce variabila sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
colectiv, o mențiune; crearea unor stări afective pozitive în grup, o mențiune. în lista acțiunilor dezirabile avem: consilierea copilului și a părinților, opt răspunsuri; aplicarea de sancțiuni, cinci mențiuni; implicarea copiilor și a părinților în programe educative, patru mențiuni; asistența psihopedagogică și socială pentru copil și familie, două mențiuni; cunoașterea mai bună a familiei, două mențiuni; organizarea de activități extrașcolare, două mențiuni; prezentarea unor modele comportamentale pozitive, două mențiuni; controlul mai bun al consumului de televiziune și internet de către copii, o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comerțul, comunicarea, meseriile, edu cația, serviciile de sănătate, știința și tehnologia, transporturile etc. (F. Gagné, 1989, 1995). Excelența intelectuală poate fi evaluată global, la scara on togenezei, prin analiza „succesului global” repurtat de un individ. Succesul global este un construct psihopedagogic și sociologic ca re exprimă atât evoluția în context educațional a disponibilităților aptitudinale, creative, motivaționale și afective, cât și gradul lor de recunoaștere în sistemele de valori ale individului și ale societății (Carmen Crețu, 1997). Supradotatul este acel individ care
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
înțeleger ea pro blemelor copilului.” (Rose Vincent, 1972) I. Consilierea școlară a elevilor cu abilități înalte conceptualizare I.1. Definirea și specificul consilierii școlare a elevilor cu abilități înalte Consilierea școlară este un proces intensiv de acordare a asis tenței psihopedagogice elevilor, studenților și celorlalte persoane implicate în procesul educațional (profesori, părinți, tutori și auto rități școlare). Rolul consilierii școlare este, cu precădere, unul proactiv, ceea ce înseamnă că ea încearcă prevenirea situațiilor de criză personală și educațională și, mai mult, urmărește
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
proiect personal de realizat împreună cu pro priul copil dotat. Ședința s-a remarcat prin propunerea unui proiect de lucru în colaborare părinte-copil, proiect adaptat după un model de consilie re propus de Aurora Ignat, psihopedagog, Centrul Județean de Asis tență Psihopedagogică Suceava, în care părinții sunt mentori ai pro priilor copii. Această strategie are patru faze: 1) Prima etapă constă în scrierea unei propuneri. Pentru a în cepe, părintele, având rolul de mentor, identifică, în cadrul proiec tului ceea ce ar dori să
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
situația în care într-un județ nu există o școală specială sau centru de resurse, cadrul didactic de sprijin/itinerant este încadrat într-o unitate de învățământ care poate fi: școală de masă, centru logopedic interșcolar sau centru de asistență psihopedagogică. (3) În funcție de necesitățile locale, unitățile de învățământ de masă, centrele logopedice interșcolare, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ de masă pot transforma posturi/catedre didactice în posturi de cadre didactice de sprijin/itinerante, în condițiile respectării
METODOLOGIE din 25 noiembrie 2004 de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale, şcolarizaţi în învăţământul de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163310_a_164639]
-
sprijin/itinerant este încadrat într-o unitate de învățământ care poate fi: școală de masă, centru logopedic interșcolar sau centru de asistență psihopedagogică. (3) În funcție de necesitățile locale, unitățile de învățământ de masă, centrele logopedice interșcolare, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ de masă pot transforma posturi/catedre didactice în posturi de cadre didactice de sprijin/itinerante, în condițiile respectării art. 5. ... Articolul 7 (1) Activitatea unui cadru didactic de sprijin/itinerant este normată ca activitate de învățământ
METODOLOGIE din 25 noiembrie 2004 de organizare şi funcţionare a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinţe educative speciale, şcolarizaţi în învăţământul de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163310_a_164639]