2,436 matches
-
În tramvai n-are însă voie să urce cu un asemenea camarad, așa că fuge pe străzi până la școală. Cam ăsta e, de fapt, tot filmul: un copil se plimbă cu un balon roșu prin Paris. Dar să vedeți ce nebunie, puștiul reușește să îmblânzească lighioana și, ca și cum i-ar șopti ceva important la ureche, îi povestește cum trebuie să se poarte, până la ce fereastră să urce sau după ce colț de stradă să aștepte. Sunt atât de prieteni, încât, atunci când se pornește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
puteți speria pe uriașul Periferigerilerimini! Și zicând acestea, sări la ei, îi tăie și îi puse pe grătar.“ Paf! La început rămân încremenită, apoi încerc să alung din minte imaginea unor trupușoare sfârâind pe un grătar și sper că un puști de cinci ani nțare prea multă imaginație... Cel mai mult mă uimește însă Suzette. E cea mai mică. Tocmai șița privit frații pârlinduțse pe toate părțile, precum carnea de mici. Și nu varsă vreo lacrimă, nici nu amuțește de groază
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
postbelică, precum statutul negrilor sau declinul relațiilor de familie, însă atenția sa se concentrează asupra neliniștilor identitare - unul dintre punctele forte ale scrisului său. Dar Roth are și un monstrous simț al umorului, de un gen neiertător și curajos: un puști evreu, măcinat de problema imaculatei concepții, sub amenințarea sinuciderii, convinge un rabin și mulțimea adunată în jurul său să-și afirme credința în Isus Cristos. Crizele maritale, disputele între generații și etica religioasă sunt teme universale, însă, în cazul acestui scriitor
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
De fapt în septembrie vine mătușa soției de la Viena și ea ne aduce multe lucruri de orice natură, în special feminine. Eu dragul meu, închei scrisoarea, cu rugămintea a transmite doamnei cele mai calde sărutări de mâini, fiicei tale și puștiului dacă îi mai ai acasă, cele cuvenite, iar pe tine te îmbrățișez colegial, C. Blănaru De la același urmau alte cinci vederi, cu ocazia sărbătorilor... Nu rezultă dacă s-a ținut de cuvânt cu cadourile promise... La 6 iulie 1972, o
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
20 aprilie 1938, despre nerespectarea consemnelor de către jandarmii care alcătuiau cordoanelor de protecție, aceștia, în pofida ordinelor, prezentau arma către cortegiu, ceea ce „le distrage vigilența” și îi face vulnerabili. Structura a propus ca jandarmii utilizați în asemenea acțiuni să renunțe la puști, care îi încurcă în aglomerații și să fie înarmați doar cu revolvere. De asemenea, s-a observat că în timpul manifestărilor publice organele de ordine se află concentrate pe traseele stabilite, însă domiciliile și familiile demnitarilor rămân fără pază, astfel încât s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o jumătate de oră mai devreme, nașul sta să fumeze alături, fata obeză singurul pasager urcat, al doilea conductor și el burtos, Oradea, da' tu te-ai urcat greșit, mă! schimb la Huedin, schimbă la Huedin! m-ai făcut iar puștiul tutuit, nici amuzamentul nașului nu l-am anticipat, cele mai recente locomotive de la "Faur" București, alte regionale n-au achiziționat modelul, senin de stele în pustia cu cartoanele priveliștea, nici vorbă să oprească, a trecut de Baciu-Triaj și de altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vin roșu. Dar să stăm jos, spune mogîldeața. Luăm loc la masă și ciocnim bărbătește. Eu nu beau prea mult. Cît poți. Tata bea și o sticlă întreagă. Din astea (arăt sticla de 750 ml)? Nu, mai mare, de Coca-Cola. Puștiul bea cîteva picături și mă anunță că-i destul. Dar de ce preferi vinul roșu? Face sînge. Eu am anemie. Îl înțeleg acum mai bine pe interlocutorul meu și continui să-l iscodesc. Tata unde lucrează? N-are serviciu. Dar mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Și ce-ți place ție cel mai mult? Copilul se uită încă o dată cu atenție și apoi răspunde: Totul. Aud sunînd la ușă și cînd deschid îl văd pe tatăl copilului. Nu se dă dus? atacă direct. Poftim, intră. Este un puști grozav. Stăteam de vorbă puțin. Tatăl intră după ce se șterge insistent pe picioare. Văd că te-ai așezat la taifas. Domnul are treabă... El m-a chemat, se justifică odrasla. Intervin printr-o întrebare: Doriți un pahar de vin? Omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
intră după ce se șterge insistent pe picioare. Văd că te-ai așezat la taifas. Domnul are treabă... El m-a chemat, se justifică odrasla. Intervin printr-o întrebare: Doriți un pahar de vin? Omul n-apucă să răspundă pentru că intervine puștiul: Mănînci calule ovăz? întreabă, privindu-l dojenitor pe taică-su. Jenat de tot, tatăl dă un răspuns aiuritor: Nu, mulțumesc. M-am lăsat, nu mai beau... De ieri, intervine copilul. Încerc să dreg busuiocul și întreb ca să mă aflu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Jenat de tot, tatăl dă un răspuns aiuritor: Nu, mulțumesc. M-am lăsat, nu mai beau... De ieri, intervine copilul. Încerc să dreg busuiocul și întreb ca să mă aflu în vorbă: De ce v-ați lăsat? Omul întîrzie puțin răspunsul și puștiul o ia înainte: Pentru că n-are ce să bea. Înțeleg acum totul și la plecare îi ofer o sticlă cu vin. O duc eu, se repede puștiul. Colindătorul îmi pleacă, închid ușa și meditez. Atunci, observ sticla cu vin într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă aflu în vorbă: De ce v-ați lăsat? Omul întîrzie puțin răspunsul și puștiul o ia înainte: Pentru că n-are ce să bea. Înțeleg acum totul și la plecare îi ofer o sticlă cu vin. O duc eu, se repede puștiul. Colindătorul îmi pleacă, închid ușa și meditez. Atunci, observ sticla cu vin într-un colț. O lăsase puștiul. Fantastic copil, spun cu durere în suflet. Quel flatteur! Vasilică Haldan a avut o copilărie foarte grea. A avut nenorocul să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
n-are ce să bea. Înțeleg acum totul și la plecare îi ofer o sticlă cu vin. O duc eu, se repede puștiul. Colindătorul îmi pleacă, închid ușa și meditez. Atunci, observ sticla cu vin într-un colț. O lăsase puștiul. Fantastic copil, spun cu durere în suflet. Quel flatteur! Vasilică Haldan a avut o copilărie foarte grea. A avut nenorocul să se nască cu cîțiva ani înainte de a intra România în război. Deși părinții săi erau oameni cultivați și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aruncate. Tratamentul este costisitor și eu mă ruinez pe zi ce trece. El (arată spre copil) are grijă să mă ducă spre casă, pentru că altfel m-aș rătăci definitiv. Bag mîna în buzunar și aleg o monedă de 2 euro. Puștiul, extrem de vioi, poartă un coșuleț în care sînt cîteva monede. Nu sînt cerșetor, uitați-vă la mine, sînt curat și copilul la fel. Viața mă obligă să fac... (pleacă puțin capul) ceea ce n-am crezut că o să fac vreodată. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Doamne, ce mult suferă omul ăsta..." îmi spun. Mai scot și o monedă de 1euro. Ba, chiar, de ce n-aș da o hîrtie de 10 euro? Ei, zgîrcitul din mine se opune și mă rușinez de cît de hapsîn sînt. Puștiul umblă cu iuțeală și în coș curg bani după bani. Cu dexteritate scoate cîte un pumn și-l bagă într-un imens buzunar. Ca să nu fie prea plin coșul. Profesorul continuă să vorbească rar, cu o privire pierdută în neant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un imens buzunar. Ca să nu fie prea plin coșul. Profesorul continuă să vorbească rar, cu o privire pierdută în neant. Lacrimi încă mai curg, deși nu ca la început. Torn cele trei monede în coșuleț ferindu-mi privirea de ochii puștiului. Acesta mă fixează cu ochii și devine stană de piatră. Mă uit pe geam, dar țîncul ține întins coșul. Bag mîna în buzunar și scot o hîrtie de 5 euro. O pun în coș. Puștiul rîde. Taică-su îi spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ferindu-mi privirea de ochii puștiului. Acesta mă fixează cu ochii și devine stană de piatră. Mă uit pe geam, dar țîncul ține întins coșul. Bag mîna în buzunar și scot o hîrtie de 5 euro. O pun în coș. Puștiul rîde. Taică-su îi spune șoptit: "Bravo, mă!". Cerul cade pe mine. Mă aud vorbind cum niciodată n-am făcut-o! Îmi iau hîrtia de 5 euro cu o viteză ce-l surprinde pe drac. Tu-ți crucea mă-ti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
chiar apăsătoare, jenantă. Nu scot o vorbă mult timp. Apoi, rup vraja, aproape brutal. N-ai mai avut vești de la el? O, ba, da. Zilnic, în fiecare oră Domenique era în mine. Apoi cu mine. Scoate o fotografie cu un puști mulatru, drăgălaș și grăsuliu. El este Domenique al meu. Acum este medic și nepoțica este de la el. Alt copil nu mai am. Dar, Zulueta, nu l-ai mai căutat după aceea? La ce bun? Să-l împart pe Domenique al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Lăsând deoparte prezența În petrol a unor compuși cu origine biotică, precum porfirinele ori aminoacizii, dar care invită la polemică dată fiind posibilitatea sintezei lor abiotice, amintesc doar sulful, acela pe care pirocolodiul lui Mendeleev l’a exclus din muniția puștilor și tunurilor, dar generează ploile acide de astăzi: Cu cât petrolul e mai vechi, cu atât e mai bogat În acest element, reprezentat din plin În atmosfera primară, dar rar astăzi. Un proces anorganic, prebiotic, ar fi generat un petrol
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inserției în lumea nouă. Amară experiență! C artea de față era să piară înainte de a se naște: mi s-a virusat computerul. L-am tăbârcit în brațe, așa cum am dus pisica la veterinar. Specialistul (voce gravă la telefon, fețișoară de puști de zici că nu-i vorba de una și aceeași persoană) îmi face loc, printre fire și șuruburi, pe un scaun din atelierul ca să nu zic laboratorul plin de monitoare pâlpâitoare, calculatoare autopsiate, prize, surse, căști, șurubelnițe, piese disparate, vrafuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe tăticu’ meu contabuilul de cursă lungă, cu fruntea răcindu-se și dând În clocot În ritmul sacadat al pompei hidroforului, Tatăl nostru carele ești În ceruri, oh, Tatăl nostru Ceresc... Taci că ăsta-i al meu! L-am găsit! Era un puști scheletic la vreo cincisprezece ani, În bermude negre și maiou galben, cu o tavă de clătite acoperite cu celofan pe care o ducea cu amândouă mâinile, sprijinind-o cu marginile de pântec. Pe ăsta n-aș fi avut cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mâinii drepte. Îmi ceru cinci sute de lei ca să-și ia ceva de mâncare, și până să apuc să-i spun ceva, Laur Îi arătă o hârtie de o mie de lei și-i ordonă: cinci flotări! În secunda următoare puștiul era lungit Între scaunele noastre străduindu-se să execute. După cât de greu ridică pieptul de pe ciment a doua oară, nu părea În stare să-și ducă la bun sfârșit reprezentația, așa Încât văr-miu Îl bătu pe spate: Ți-ajunge, barosane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sfârșit reprezentația, așa Încât văr-miu Îl bătu pe spate: Ți-ajunge, barosane. Du-te și ia o bere din mia asta și păstrează restu’. După ce am Împărțit berea În trei halbe, ne-am Întins la vorbă și am aflat că puștiul e elev În clasa a unsprezecea la un liceu din Piatra Neamț. Laur i-a cerut banii Înapoi. Nu s-ar fi Încurcat dacă ar fi știut, ce nu poate el să suporte pe lumea asta, moldovenii, hoții și vandalii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În clasa a unsprezecea la un liceu din Piatra Neamț. Laur i-a cerut banii Înapoi. Nu s-ar fi Încurcat dacă ar fi știut, ce nu poate el să suporte pe lumea asta, moldovenii, hoții și vandalii și barbarii, iar puștiul zâmbea umil și impasibil, ca și cum ar fi așteptat să i se mai dea ceva. Ascunsese probabil cei cinci sute de lei ce-i rămăseseră rest de la bere Într-un loc unde văr-miu n-ar mai fi dat de ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
deșteaptă și "o fată trebuie să fie cu 20% mai prostuță decât un băiat, cel puțin să pară așa". Este un moment care mi-a dat de gândit! Am crezut că prietenul meu de atunci glumește și sunt cuvintele unui puști de 18 ani, numai că acest discurs l-am mai auzit și la 21 de ani, și la 24, și la 28 de la băieți cu mai mulți ani ca mine. Într-una dintre cele mai serioase relații ale mele, prietenul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Covenant. Ei reprezentau nucleul dur al mișcării unioniste 36. La început, membrii Ulster Volunteer Force erau înarmați cu puști de lemn, fiind încadrați și antrenați de ofițeri britanici. Cu timpul, carabinele cumpărate de membrii bogați ai mișcării au luat locul puștilor de lemn. Comandă militară a UFV a fost încredințată unui general englez în retragere, fost comandant al Armatei Indiei, Șir George Richardson. Militarizarea mișcării unioniste a îngrijorat Londra. Asquith și-a dat seama de iminentă izbucnirii unui război civil, de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]