3,998 matches
-
AL-GEORGE, Sergiu (13.X.1922, Târgu Mureș - 9.XI.1981, București), orientalist, eseist și traducător. Fiu al lui Vasile Al-George, funcționar, absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică și al Facultății de Drept, de asemenea poet și publicist de oarecare notorietate, și al Antoniei Al-George, funcționară, A. urmează cursul primar și primele clase de liceu în localitatea natală, continuând la Liceul „Matei Basarab” din București, unde își susține și examenul de bacalaureat (1941). La București urmează în continuare
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
Deputaților (1946-1947). Din 1950, reprofilat în contabil, se va pierde în rețeaua unor întreprinderi și instituții mărunte. Când revine în viața literară, după 1967, optimismul său e intact; frecventează cenaclul „G. Călinescu” al Academiei Române și se relansează ca poet și publicist. Bărbatul frumos și plin de vigoare, oscilând între tentațiile senzualismului frust și seducțiile mondenității, va sfârși, după nouă ani de țintuire la pat, fără a apuca să-și vadă reeditată opera. A. încarnează, la dimensiuni medii, tipul de scriitor interbelic
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
manifestat vocația lui critică, al cărei resort l-a constituit uneori înclinația polemică. Recenzii și notițe critice îi apăruseră în 1926 și 1927 în „Propilee literare”, apoi sporadic în publicațiile târgoviștene „Lumea nouă”, „Vremea nouă” și „Avântul Dâmboviței”, dar profilul publicistului literar se definește abia la „Facla”, aflată sub direcția lui Ion Vinea, unde între 1932 și 1934 e prezent cu recenzii și cronici literare, note și articole, interviuri. A mai colaborat la „Dreptatea”, „Tribuna”, „Clopotul”, „Seara” (ziar în a cărui
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
constant nume de primă mărime ale literaturii române, ca Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Paul Zarifopol, G. Călinescu, care au oferit periodicului pagini de mare valoare. Înalta ținută artistică a fost dublată de una filosofică și politică, echipa de eseiști și publiciști, printre care sunt de amintit Mihai Ralea, Al. A. Philippide, D. I. Suchianu, Petre Pandrea, Tudor Teodorescu-Braniște, apărând pozițiile unui raționalism nedogmatic, ale democrației de tip occidental și combătând sistematic totalitarismul fascist, ca și pe cel comunist. Revista era strâns legată
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
a lui C. Rădulescu-Motru sau câteva meteorice publicații ale lui Camil Petrescu, precum „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”. În acest moment de efervescență culturală se situează și apariția A. l. și a. Un an va avea ca redactor-șef pe publicistul Emil D. Fagure, colaborator al vechii serii a revistei, de unde împrumută și principalele idei directoare: deschiderea spre toate școlile literare (în fapt, eclectismul), „idealismul”, criteriul unic al valorii, fără a pretinde să impună o estetică proprie: „Ceea ce ținem înainte de toate
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
, Vasile (6.X.1881, Târnauca-Dorohoi - 8.IX.1926, Viena), filolog, poet, publicist și traducător. Este fiul Agripinei, fiica preotului Ioan Mihăilescu din Târnauca și al lui Arghire Bogrea, cu rădăcinile în Egina (Grecia), administrator al moșiei Grămești-Dorohoi, funcționar la Casa Rurală de Economii. A învățat la Institutul „Anastasie Bașotă” de la Pomârla; plăpând
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
BOITOȘ, Olimpiu (2.IV.1903, Blăjel, j. Sibiu - 2.IV.1954, Cluj), istoric literar și publicist. Este fiul Aureliei (n. Marian) și al lui Ioan Rău Boitoș, țărani. Absolvent al Facultății de Filosofie din Cluj (1925) și al Școlii Române din Paris (1930), doctor în filosofie (1932), B. lucrează din 1930 la Biblioteca Universitară clujeană, iar
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
, Ștefan (3.XI.1907, Măceșu de Jos, j. Dolj - ?), prozator și publicist. Părinții săi, Florea și Floarea, erau țărani. A urmat școala primară în comuna natală, apoi, cu întreruperi, liceul la Craiova (1924-1926, 1949-1952). Din 1925 va fi, pe rând, funcționar la Tribunalul Județean Dolj (până în 1940), bibliotecar la editura și revista
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
susținerea cauzei Ardealului, scrie articole în „Libertatea” (București, 1915-1916), fiind totodată profesor la Turnu Măgurele. Participă ca voluntar la războiul de reîntregire, iar din ianuarie 1918 îl însoțește pe Onisifor Ghibu la Chișinău, unde este profesor la Liceul „Regina Maria”, publicist la „România nouă” și „Răsăritul”, conferențiar. În anul următor se află la Sibiu, ca prim-redactor al ziarului „Patria”, scos de Partidul Național și aflat sub direcția lui Ion Agârbiceanu. În toamna lui 1919 este ales deputat de Hunedoara, situație
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
, Cezar (25.III.1813, București - 25.II.1881, București), poet și publicist. Este fiul Zincăi Kalamogdartis și al medicului Anton Bogliaco (Bolliacco sau Poleac), un aventurier de proveniență poate italiană. Însă adevărata familie a lui B. a fost aceea a stolnicului Petrache Peretz, cu care Zinca s-a recăsătorit. Învață la Colegiul
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
, Petru (21.I.1821, Tohat, j. Maramureș - 10.X.1877, Budapesta), publicist și autor de versuri. Era unul dintre cei doisprezece copii ai preotului Ioan Bran. Între 1832 și 1838, a urmat liceul la Baia Mare, apoi filosofia la Cluj și teologia la Blaj. Hirotonit preot în 1844, a slujit în satele Chilioara
BRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
, Horia (3.III.1891, Râmnicu Vâlcea - 22.VI.1948, Brașov), poet și publicist. Este fiul Mariei (n. Zugrăvescu) și al lui Anton Bottea, avocat, decan al Baroului din Râmnicu Vâlcea. După terminarea liceului în orașul natal, se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1913. Optând pentru
BOTTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285842_a_287171]
-
BRĂDESCU, Faust (14.IV.1914, București - 2000, București), prozator, traducător și publicist. Este fiul Mariei (n. Bechniț) și al lui Ion Brădescu, avocat. Urmează cursurile Liceului „Matei Basarab” și ale Facultății de Drept din București, apoi face studii la Paris, fiind diplomat la École des Hautes Études Internationales, unde obține, în timpul celui
BRADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
, Constantin C. (2.VIII.1878, Roman - 8.XI.1951, Nicolae Bălcescu, j. Bacău), poet, dramaturg și publicist. Este fiul colonelului Constantin Brăescu, fost aghiotant al lui Al. I. Cuza. B. își ia bacalaureatul în 1897, după ce frecventase Institutele Unite din Iași. S-a înscris la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1900
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
BRATEȘ, Radu (pseudonim al lui Gheorghe I. Biriș; 16.III.1913, Ciufud, azi Izvoarele, j. Alba - 11.VII.1973, Blaj), publicist, istoric literar și poet. Este fiul Anei și al lui Ioan Biriș, țărani. A urmat școala primară în satul natal și Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj. A debutat cu versuri, sub pseudonimul G.B. Târnăveanu, în „Unirea poporului” (Blaj
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
, Dimitrie (1819 sau 1825, Bolintin Vale, j. Ilfov - 20.VIII.1872, București), poet, prozator, autor dramatic și publicist. Ienache Cosmad, tatăl lui B., era român macedonean, originar din Ohrida; stabilit în Valahia și căsătorit cu o localnică, el a ținut în antrepriză poște, a arendat pământ, ajungând mic proprietar și chiar subprefect în Bolintinul din Vale, lângă București
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
, Lucian (9.XI.1908, Hârlău - 2003, Sydney, Australia), critic literar, eseist și publicist. Este fiul Clarei (n. Sapina) și al lui Mendel Boz. A urmat Facultatea de Drept a Universității din București, iar mai târziu cursuri de drept economic la Paris (neterminate, din cauza ocupației germane). A debutat în revista „Premiera”, cu un medalion
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
nostalgic, cele despre detențiunea de la Vác surprinzând cu vervă, umor și nu rareori cu sarcasm atmosfera din închisoare, portretul colectiv al bucovinenilor, așa cum i-a cunoscut la Cernăuți, în anii de apariție a gazetei „Patria” (1897-1900). Istoricul, omul politic, sociologul, publicistul și literatul sunt mereu prezenți. Informației, deseori inedită, i se adaugă judecăți rapide și precise, o ironie fină. SCRIERI: Mureșianu András, Budapesta, 1891; Societatea teatrală „G. A. Petculescu”, Brașov, 1902; Tabla de la Lugoj, Lugoj, 1903; Cântăreții noștri la București, Lugoj
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
BOTEZ, Ioachim (13.VI.1884, Bistricioara, j. Neamț - 12.VI.1956, București), prozator, traducător și publicist. Tatăl lui B. a fost șef de pădurari. Din cauza unui incendiu, familia se mută la București, unde copilul face clasele primare, fiind înscris apoi la Liceul „Cantemir Vodă”. La șaptesprezece ani părăsește școala și își câștigă existența ca învățător suplinitor
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
și glorioase ale lui Ulenspiegel și Lamme Goedzak în ținuturile Flandrei și aiurea, 1947), Aleko Konstantinov (Bai Ganiu, 1955), Alphonse Daudet (Tartarin în Alpi, 1956, Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, 1956), Branislav Nușici (Anii de școală, 1957). Ca publicist, B. are un condei teribil de spornic. Îndeosebi la „Curentul”, el scrie într-o cadență neobosită, comentând cu ascuțime și cu un soi de posăceală hâtră felurite întâmplări, unele triste, altele înveselitoare. Fire nostalgică, oftează adesea după vremurile „blagoslovite” de
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
BOTEZ-RAREȘ, George Emil (20.IV.1877, Roman - 16.IX.1935, București), traducător și publicist. Este, probabil, fiul natural al Anei Botez. Pentru a-și întreține familia, se apucă de traduceri, lucrate la repezeală, lăsându-se pe mâna unor editori avizi de câștig. A semnat mai ales George B. Rareș, dar în periodice, când nu
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
Figuri mari în literatura engleză și John Milton, „Paradisul pierdut”. Tot Gh. Petrescu-Prim publică interesante însemnări de călătorie și, de asemenea, un scurt curs practic de învățare a limbii engleze fără profesor. Alți colaboratori: Cecilia Niculescu, T. Valerian, Mihai Cosmineanu, publiciștii englezi Ralph Hewins, John Connel. I.M.
BRITANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285885_a_287214]
-
papagal”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „România literară” și la multe altele. Articolele sale, semnate uneori și G. B., Ghiță Toboșarul, R. Porter, sunt expresia unei atitudini morale și civice, un amestec de constatare și satiră, de seriozitate și glumă. Publicistul se arată mereu alarmat de perspectiva sumbră a civilizației, se simte agresat de politicianism. Stilul este cel al unui virtuoz. Aluzii subtile, avalanșe de calambururi, artificii verbale, care sugerează conotații de o insinuantă ambiguitate, îi dezvăluie în egală măsură măiestria
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
, Ion (4.IV.1901, Mihalț, j. Albă - 11.V.1958, Cluj), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei și al lui Victor Breazu, țărani. A absolvit liceul la Blaj, apoi Facultatea de Litere și Filosofie la Cluj (1924). Remarcat de G. Bogdan-Duică (al carui continuator va fi considerat), este recomandat pentru Școala Română din Franța
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
a Academiei. A fost un foarte activ militant cultural, deținând și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei, poziție din care răspundea de apariția revistei „Transilvania” (din 1940). Acesta e și vârful carierei sale de redactor și publicist, începută la „Societatea de mâine” (1924-1933, unde, împreună cu Olimpiu Boitoș, semna și B & B, susținând rubricile „Discuții literare” și „Cronici culturale și artistice”) și continuată la „Cosinzeana”, „Dacoromania”, „Patria”, „Darul vremii”, „Gând românesc”, „România nouă”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Steaua
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]