4,117 matches
-
doar a unuia singur (vasul cu cel mai bun semnal Doppler). Analizând diferențele între evaluările clinice tradiționale și cele noninvazive ale AOMI, Criqui arată că o anomalie a pulsului la nivelul arterei pedioase nu are o valoare discriminativă bună spre deosebire de pulsul la nivelul arterei tibiale posterioare (sensibilitate 71.2%, specificitate 91.3%, valoare predictivă negativă 96.5%, valoare predictivă pozitivă 48.7%). Incidența și prevalența afecțiunii variază în funcție de vârstă, sex și localizare geografică 67. INCIDENTA arteriopatiilor obliterante aterosclerotice este de 2
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
scurt de timp. Un alt factor (Hademenos GJ. Biophysical mechanisms of stroke. Stroke 1997; 28: 2067-2077) este reprezentat de transferul de energie către peretele arterial de către fluxul sanguin care generează vibrații parietale continue ca răspuns la propagarea periodică a presiunii pulsului și care tind să slăbească integritatea structurală a apexului. Studiile experimentale au evidențiat modificări de aspect ale apexului bifurcației ca răspuns la modificarea presiunii transmurale. Diferența mare de presiune se translează întrun gradient crescut de presiune în arterele-fiice cu o
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fluxul pulsatil în vase cilindrice se folosește parametrul de frecvență a lui Womersley (α) un număr nondimensional rezultat din analiza ecuațiilor Navier-Stokes ale instabilității 37,65: κκ ν ωπα r v fd == 2 2 unde d - diametrul vasului, f frecvența pulsului, νk -vâscozitatea kinematică, rraza vasului, ω frecvența angulară. Dacă se utilizează ecuația de mai sus la o frecvență cardiacă de 70/min corespunde un parametru de frecvență 4. Cu cât α este mai mare cu atât profilul velocității deviază de la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și negativ cu Tc. Tabagismul cronic se corelează cu Tc 31 Tau se corelează negativ cu grosimea intimă-medie (IMT) în timp ce Tc se corelează pozitiv cu acest parametru morfologic. Cu vârsta survin fracturi ale fibrelor elastice (elastina absoarbe majoritatea energiei presiunii pulsului) și crește proporția de fibre de colagen și de matrice intercelulară, stress-ul parietal circumferențial care acționează mulți ani producând alterarea (“oboseala”) componentei elastice parietale (teoria “st ess fatigue”) r i 10. Între “întinderea circumferențială” (c rcumferential strain) și stressul de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fig. 4.14). În repaus și la efort la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este bifazic, fără/ cu un redus flux retrograd. În repaus la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este trifazic cu flux retrograd în diastolă (impedance mismatch) cu reflexia undei pulsului și transmiterea retrogradă a sângelui în aorta abdominală în cursul diastolei, impedanța joasă a arterelor renale și a celorlalte artere splahnice absorbind acest flux retrograd în cursul ciclului cardiac. La efort - scade impedanța distală și dispare fluxul retrograd. Tensiunea parietală
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
locale de presiune pentru lărgirea ariei vasculare: din care rezultă faptul că un gradient favorabil de presiune (negativ) există dacă fluxul este accelerat (∆Q/∆t este pozitiv) și aria este convergentă (∆A/∆x este negativ). Dacă aria este divergentă și pulsul decelerează, apare un gradient presional advers ceea ce face posibilă separarea fluxului. Termenul de “remodelare vasculară” a fost inițial utilizat pentru a descrie orice modificare a structurii parietale vasculare. Glagov și colab. (1987) evidențiază prezența remodelării vasculare prin măsurarea “lărgirii vasculare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
este cu atât mai mic cu cât materialul este mai elastic (modulul membranei eritrocitare este mic - 104 dyne.cm-2). Indice Definiție Metodă de determinare Modulus elastic Modificările presionale necesare pentru întinderea teoretică cu 100% față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mai mic cu cât materialul este mai elastic (modulul membranei eritrocitare este mic - 104 dyne.cm-2). Indice Definiție Metodă de determinare Modulus elastic Modificările presionale necesare pentru întinderea teoretică cu 100% față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
104 dyne.cm-2). Indice Definiție Metodă de determinare Modulus elastic Modificările presionale necesare pentru întinderea teoretică cu 100% față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Indice Definiție Metodă de determinare Modulus elastic Modificările presionale necesare pentru întinderea teoretică cu 100% față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul sistemelor biologice se plasează forța (stress-ul) pe axa 0-X și strain-ul (modificarea de lungime
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul sistemelor biologice se plasează forța (stress-ul) pe axa 0-X și strain-ul (modificarea de lungime sau volum) pe axa 0-Y
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul sistemelor biologice se plasează forța (stress-ul) pe axa 0-X și strain-ul (modificarea de lungime sau volum) pe axa 0-Y și se utilizează noțiunea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pot fi demonstrate modificări arteriale discrete; poate fi apreciat un marker de risc precoce; pot fi evaluate efectele arteriale ale unor medicamente. Determinarea PWV nu ia însă în considerație diametrele vasculare. Din formula Moens-Korteneg se poate determina valoarea velocității undei pulsului:cu E - modulusul Young al peretelui arterial, δ - grosimea peretelui vascular. O estimare grosieră a complianței arteriale totale se poate face utilizând raportul volum sistolic/ presiunea pulsului (această estimare nu ia în considerație caracterul pulsatil al circulației sângelui prin artere
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în considerație diametrele vasculare. Din formula Moens-Korteneg se poate determina valoarea velocității undei pulsului:cu E - modulusul Young al peretelui arterial, δ - grosimea peretelui vascular. O estimare grosieră a complianței arteriale totale se poate face utilizând raportul volum sistolic/ presiunea pulsului (această estimare nu ia în considerație caracterul pulsatil al circulației sângelui prin artere). Hunziker și colab. stabilesc rolul predictiv al unui indice al rigidității arteriale (elastanța specifică = produsul dintre modulusul elastic Young E și grosimea parietală) pentru riscul de evenimente
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
forțele de frecare) - legea Poiseuille; inerția la accelerare a masei sanguine; capacitanța sistemului arterial (funcția de elasticitate parietală determinată de proprietățile viscoelastice arteriale). Impedanța se poate calcula cu ajutorul formulei următoare: unde Z - impedanța caracteristică; ρ densitatea sângelui; c - velocitatea undei pulsului; A - aria lumenului vascular; rraza vasului. Milnor (1979) arată că lungimea arborelui arterial și frecvența cardiacă sunt corelate în sensul minimizării impedanței vasculare 9,41 (raportul presiunii fluxului pulsatil/ fluxul pulsatil) și travaliul cardiac, din cauza elasticității neuniforme a ramurilor arteriale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
contrast. Hans Knutsson (Universitatea Utrecht) a inițiat un proiect referitor la “angiografia spațio-temporală” prin care se intenționează înlocuirea metodei tradiționale de a reduce manual artefactele de mișcare (“manual pixel shift”) care este laborioasă și compensează doar translațiile cu analiza duratei pulsului (“synthetic puse sequence”) care utilizând codarea color (scală roșu-verde-albastră) a secvenței temporare de sosire a contrastului la o linie terminus (de exemplu, la nivelul articulației genunchiului KTA knee time arrival) permite ameliorarea vizualizării fluxului substanței de contrast. Segmentarea imaginii. Prin
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sistemul prezintă numeroase ramificații, fiecare bifurcație fiind sursa unor distorsiuni majore ale fluxului (ramificările, bifurcațiile și curburile arteriale sunt regiuni cu flux complex); structura parietală arterială este implicată prin distensibilitate în stabilizarea fluxului iar viscoelasticitatea joacă rol în atenuarea undei pulsului prin cele două tipuri de fibre (elastină și colagen); pulsatilitatea arterială asigură variația fluxului în timp (val în aorta ascendentă apoi reducerea sub jumătate din amplitudine pentru restul ciclului) asigurând instabilitatea fluxului; sângele este un fluid non-newtonian (suspensie de corpuri
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
7.13) care exploatează paralelismul proceselor fiziologice) cu ajutorul unei rețele fizice de procesoare asigurând o abordare computerizată a unor entități distribuite, cu caracteristici de flux seriat și paralel și comportament dinamic 28 (mecanisme reactive și de autoreglare). Această abstractizare idealizează pulsul ca fiind pulsatil și discretizează regiunea 28. Regiunile sunt reprezentate ca noduri logice unite într-o rețea prin care trec agenții de simulare Messengers (“obiecte” inteligente cu un comportamentul propriu și care se distribuie automat într-o rețea computerizată). PROIECTE
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cînd ajunge acasă." Concepția paternalistă a profesorilor. "Profesorii nu pot face nimic, ei doar predau și atît, nu pot să schimbe nimic, totul depinde de guvern." Participare formală a părinților. "Nu cred că dacă ar participa ar reuși să afle pulsul școlii și metehnele care infestează sistemul." Rezistența la schimbare. "Orice ar discuta părinții, școala rămîne aceeași, profesorii la fel. ... Nimeni nu va schimba nimic." La inițiativa părinților s-au discutat problemele în ședințele cu părinții. Părinții au făcut cerere la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
lor naționale și care construiesc o etică universală pentru a crea o societate globală mai dreaptă. Care au fost răspunsurile sistemelor educaționale la aceste imperative? Hiroho Fujikane (2003) înregistrează aceste reacții în trei dintre cele mai conectate sisteme educaționale la pulsul globalizării Statele Unite, Marea Britanie și Japonia. Conform acestei analize, este vorba în principal de amplificarea dezbaterilor despre educația globală și înnoirea practicilor educaționale convenționale. În SUA, mai ales după anul 1994 când standardele naționale au început să fie implementate în toate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai aștepte și au plecat, care dincolo de lumea aceasta, care pe alte meleaguri mai primitoare, mai apropiate de normalitate. Tu te-ai îmbătat la alegerile din 1990, deci? Eu, atunci, nu, pentru că nu-mi făceam iluzii privind vreo victorie, simțeam pulsul popular destul de bine, așa că speram doar niște proporții mai echilibrate. Însă, am pățit același lucru în ziua alegerilor din 1992, când chiar am crezut că schimbarea este posibilă și am sperat până în ultima clipă. Când au apărut primele rezultate, am
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este definit ca fiind o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui din ventricul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este definit ca fiind o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui din ventricul. Se poate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este definit ca fiind o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui din ventricul. Se poate determina prin palpare, sub forma unei ușoare zvâcnituri produsă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]