3,728 matches
-
-n nor de-argint. 7 2254 Nainte de-a-ți așterne-n mormântul cel de lut Voi să domnească-n tine un înger surd și mut, Surd ca o nebunie și mut ca leul care Flămând ochii-i închide când în pustiuri moare. 8 2276 - Îmi pare bine, Măria Ta, că, nu-ți place! - Cum ***? - Credeam c-ar putea fi... {EminescuOpVIII 300} 9 2254 E rău pentru că e rău, nu pentru că vrea să fie rău. Ruis * din Delavigne Contele din Ruy Blas
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-a face, omul lui Dumnezeu... înțelegi-mă omule... ce are-a face. A[LECU] Ce are-a face? Este că numai acolo pot să-mi aflu pacea pierdută a inim e mele... în muri negri // cu durerea mea, singuratic cu pustiul minții mele! Amicul meu, tu nu poți ști ce sufăr. De ți-aș spune că-s înamorat ar fi o profanare... [ȘTEFAN] Știu... știu... adori... te topești... Nu iubești, iubirea e prea profană. A[LECU] Ascultă! Fără frază! Iubesc o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei... ș-o voi ruga încet: lasă-l, lasă-l mie... numai murind să mă vadă, nu cer altceva de la tine, femeie crudă... numai să mă vadă murind... [ALECU] Emma! Emma! [EMMA] D[umne]zeul meu... Mă doare capul! Ce pustiu, ce noapte se // face-n creierii mei... Ia-mi norul de pe frunte, de pe ochi! Ia-mi-l... Să visezi o viață toată... și să vezi c-ai visat... Cine știi de și-a fi adus aminte vrodată de mine... când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
blînd! Și vorbă să-mi trimiți Pe stele și pe vînt! De-i țese-n stative Un tort ușor de in, Gândește ca-m să-l port în ziua-n care vin. CAPĂTUL PĂRȚII ÎNTÎIE PARTEA A DOUA IONEL (recitativ) Pustiu! Pustiu! Cât ține zarea nu mișc-un ram, un vânt. Turma dragă s-au dus și parcă-s mort. Cum frunzele aleargă, Căzând pustiu, Cătîndu-și mormântul De timpuriu! În lumea cea moartă Lin ați căzut Tovarășii veștezi Celui tăcut. Un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și vorbă să-mi trimiți Pe stele și pe vînt! De-i țese-n stative Un tort ușor de in, Gândește ca-m să-l port în ziua-n care vin. CAPĂTUL PĂRȚII ÎNTÎIE PARTEA A DOUA IONEL (recitativ) Pustiu! Pustiu! Cât ține zarea nu mișc-un ram, un vânt. Turma dragă s-au dus și parcă-s mort. Cum frunzele aleargă, Căzând pustiu, Cătîndu-și mormântul De timpuriu! În lumea cea moartă Lin ați căzut Tovarășii veștezi Celui tăcut. Un ger
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-l port în ziua-n care vin. CAPĂTUL PĂRȚII ÎNTÎIE PARTEA A DOUA IONEL (recitativ) Pustiu! Pustiu! Cât ține zarea nu mișc-un ram, un vânt. Turma dragă s-au dus și parcă-s mort. Cum frunzele aleargă, Căzând pustiu, Cătîndu-și mormântul De timpuriu! În lumea cea moartă Lin ați căzut Tovarășii veștezi Celui tăcut. Un ger pe voi toate V-a strâns, v-a strâns, Cu voi și puterea-mi În piept s-au stins. {EminescuOpVIII 384} La zâmbetul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
menit La ziua-n care vin. {EminescuOpVIII 397} [PARTEA A DOUA] IONEL (recitativ) Singur, singur. Cât vezi cu ochii nu se mișcă o frunză, o suflare... oile mele s-au dus, inima mea-i moartă. Cum frunze se scutur, Alerg pustiu Cătîndu-și mormântul De timpuriu! Zăceți liniștite În lumea moartă, Eu tac, împă[rtă]șindu-vă A voastră soartă. Ci * moartea și gerul Pe voi v-a strâns, Cu voi deodată Și eu m-am stins Căci nu mă trezește Vun soare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
când el se asocia cu suita împăratului, când acesta mergea la război, și se distingea într-adevăr înaintea tuturora prin destoinicia sa militară. Cu privire la neopritele și prea desele incursiuni pustiitoare ale romîno-bulgarilor și cumanilor în Macedonia și Tracia, precum și în vederea pustiurilor create în acest chip de-a lungul Emului, speranțele romeilor năpustiți începură a se concentra încet-încet pe creștetul lui Ivanco, ca singurul contrariu de-o samă cu Asanizii. Campaniile zadarnice ale împăratului Alexie contra românilor și a căpitanului lor Chrysos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cumanilor precum și retragerea lor au fost făcute cu totul în spiritul lui Ioannițiu, adecă c-o precugetată cruzime, pentru a dispopula și pustii cu totul Tracia și lăsară în urmă-le o țară peste măsură deplorabilă, redusă la un sinistru pustiu, plină de ruinele și surpăturile unei bunestări nimicite, adăpată cu de prisos cu sânge omenesc. Din ură contra grecilor, năvălitorii risipiseră orice cultură omenească, dar nu erau tari decât în distrugerea unei civilizații mai înalte, slabi însă în înlocuirea aceleia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spre răsărit, pe când soția lui Asan se-ntoarse asemenea la obicinuita ei reședință. Ioan Asan și Vatatzes se puseră în fruntea oștenilor ce aduseseră cu sine, petrecură țărmul apusan, supus latinilor, luară bogate prăzi și prefăcură întreaga regiune în proverbialul pustiu cuman [... ]. Conform alianței lor juruite, împărțiră între ei, pacinic și după un program, orașele și ținuturile cucerite. Împăratului Vatatzes i se cuveniră orașele Kalliupolis, Madyta și toată peninsula care intră în mare în forma unei limbi de pământ, apoi locul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țară, căci aceștia, fiind asemenea vasali, aveau datoria de-a trimite sub steagurile regelui pe vasalii lor inferiori. Curând, și asemenea unei rumperi de nouri, valurile de mongoli rupsese stavilele, nimicise oastea ungurească, inundase Ungaria și o prefăcuse într-un pustiu și-l gonise pe rege afară din țară, unde îmbla cerând ajutor. Bela IV se rugă papei, care însă din {EminescuOpXIV 120} nefericire era rău certat cu împăratul Frideric II și tocmai din cauza asta el însuși avea nevoie de ajutor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țara prin activitatea ei parlamentară. E aproape de mintea omului că un asemenea Parlament, compus numai din recomandați și din creaturi, ar fi tot atât de [de] prisos ca și Parlamentul de sub Napoleon III, unde glasurile izolate ale opoziției se pierdeau ca în pustiu și unde bărbați de stat ca bătrânul Thiers chiar puteau rămânea nebăgați în seamă. Și ce va face oare d. Brătianu cu puterea absolută ce-o solicită? Va perpetua mecanismul administrativ și fiscal de pîn' acum? Va spori ad libitum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al tuturor oamenilor de bine, s-au amenințat cu pușcăria și chiar din mijlocul atmosferei vițiate ce-i înconjoară s-a ridicat un glas spre a le striga: "E timpul să vă moralizați! ". Este adevărat că glasul a răsunat în pustiu, căci el pierduse demult dreptul de a le vorbi pe acest ton. Este însă netăgăduit astăzi că atmosfera politică a țărei are trebuință să fie purificată de miasmele pestilențiale ce o apasă; "moralitate" este cuvântul ce se află pe buzele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu erau foarte liniștitoare. Era obișnuit cu eficiența de limbaj a quinților. În ultimul raport pomeniseră de pagube consistente. Bella știa ce înseamnă asta în limbajul lor. Probabil că pe câteva mii de kilometri pătrați exista acum pe Z un pustiu radioactiv. Quinții susțineau că fuseseră atacați de niște mașinării zburătoare care nu semănau cu nimic din ceea ce văzuseră până atunci. Erau primitive, dar apariția lor fusese o surpriză totală. Și nu doriseră să riște nimic. Cu toate astea, Bella încercă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
doresc să vi le spun sunt însă mai importante decât viața mea. Iar dacă provocarea asta e ceea ce îți dorești pentru a mă lăsa să vorbesc, fie... O să mă lupt cu tine. Nesăbuit! Ai mai fi avut o șansă în pustiu. De pe margini îi privea întreg tribul Omenori. Vocea ly aproape că nu se mai auzea, cu toții așteptau ceea ce avea de spus cel mai deosebit copil care se născuse vreodată în neamul lor. - Mă lași să vorbesc? întrebă Jorlee. - Numai dacă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
luă forma cea mai umilă cu putință. - Știu că ar trebui să-i iau locul, zise tânărul arătând spre corpul neînsuflețit al Preotului care zăcea la picioarele sale. Dar dacă asta e ceea ce îmi oferiți, atunci am să plec în pustiu chiar acum. Fiindcă nu vreau să mai fim robii planetei acesteia. Încercă să-i cuprindă pe toți ai lui cu privirea. Simțea teama, simțea nedumerirea, dar exista acolo în mințile lor, fără îndoială, și speranța. - Zerri m-a învățat că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ia o decizie. Dacă accepta să devină Preot și să-l înlocuiască pe acela al cărui sânge îl vărsase cu doar o zi în urmă, libertatea lui avea să fie îngrădită. Dacă refuza, legea spunea că trebuie să plece în pustiu și să viețuiască singur. Asta nu mai avea nici o importanță, de vreme ce era sigur că ar fi putut supraviețui, iar compania celorlalți nu mai însemna nimic după ce Zerri murise. Atâta doar că s-ar fi simțit cumva neîmplinit. Și așa ai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ce înseamnă numele acela și că, de aceea, este speriată. - Crezi că ar trebui să accept să le devin Preot? Ce se alege atunci de planurile noastre, de... Este timp pentru toate. Nu ești încă pregătit să trăiești singur în pustiu. Eu nu pot fi mereu cu tine... - Dar asta înseamnă că va trebui să fac exact ceea ce credem noi că nu e bine. Mai sunt de rostit încă șase consacrări anul acesta și doi dintre tineri nu au cum să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Ps 27/26,1a): „Domnul este Lumina și Mântuirea mea.” (t.n.) Metaforă luminii, tot o metaforă universală, vorbeste despre Dumnezeu-călăuzitorul. În Biblie, ea are întotdeauna în subtext călăuzirea minunată din vremea exodului, cănd Dumnezeu lumină drumul evreilor noaptea prin pustiu din stâlpul de foc: We YHWH holQk li-penQyhem yÄm"m be-‘ammó: ‘"n"n la-nehoÖam hadderek we-layl"h be-‘ammó: ’Qš l"hem l"-lekeÖ yÄm"m w"-l"yl"h (Ex 13,21): „Domnul mergea înaintea lor, ziua
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tò phÄÎs tò alQthinón, „lumină cea adevărată” (1,9), în raport cu înainte-mergătorul Ioan, cel trimis doar „să dea mărturie despre lumină”; tò ártos ek to¤ ourano¤ tò alQthinón, „pâinea cea adevărată din cer” (6,32), în raport cu mâna primită de evrei în pustiu; hQ ámpelos hQ alQthine, „vită cea adevărată” (15,1) - Hristos că persoana corporativa, în raport cu poporul ales descris adesea în Vechiul Testament că o vie plantata și îngrijita de Dumnezeu 298. Semnificație de bază: vrednic de crezare. 3.2.2.12.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
precum și a deprinderii de determinare a unei poziții geografice (clasa a V-a), poate Începe cu această situație-problemă: „Dacă un cuter pescăresc cere ajutor de la vasul-bază, el trebuie să indice locul de pescuit, sau dacă un avion a observat În pustiu niște călători care așteaptă să le vină cineva În ajutor, el trebuie să indice locul acestora. Cum se poate determina poziția unui punct pe globul pământesc?”. (Okoñ, 1978, p. 128) Adeseori este Însă nevoie să-i determinăm pe elevi să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și așa se întâmplă cu Socrate și cu pustia. Pustia socratică este, în scenariul platonician, afara cetății, așa cum se petrec lucrurile în Republica și Phaidros, așa cum se întâmplă lui Platon însuși când se pune pe sine în și sub condiția pustiului încă de la începutul Legilor (unde Atenianul - un străin!, adică Platon însuși autopus în postura de a-și asuma ieșirea în afara zidurilor cetății, Clinias cretanul și Megillo, lacedemonianul merg, convorbind, în insula Creta de la Cnosos la peștera și templul lui Zeus
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a unei bogății interioare, intolerantă din nevoia de a-și afirma valorile proprii, cum a fost Islamul (deși ar fi aici de făcut niște nuanțe). Istoria a demonstrat că barbaria e pur și simplu setea de a-și impune propriul pustiu interior; este oroarea față de suflet. Trebuie negreșit înlăturată confuzia care se face între barbar și primitiv. Primitivitatea înseamnă primordialitate și este, cum știm toți, și cum de altfel etnologia modernă a arătat, de o mare bogăție sufletească, dar una indistinctă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
rebeliune. Și-atunci era rău, credeam că nu poate fi mai rău, dar azi Îmi dau seama c-ar fi fost mai bine să ne fi omorît atunci pe toți, la noi În casă, decît să ne fi trimis În pustiu, să murim de frig și foame, căci acesta e scopul ce-l urmăresc cei ce ne-au trimis aici. Ar fi fost mai uman. Dar se vede că ne e dat să ne zvîrcolim În spasme, și nu un minut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pînă și În somn. Brazi, păduri Întunecoase, case curate, oameni frumoși, patrie, mi-e dor de voi. De ce sîntem atît de păcătoși și n-avem și noi o patrie care să ne iubească! Pe noi patria ne-a izgonit În pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai departe jidove rătăcitor”, descriere a patriei care Îmi amintește de Patria regizorului și actorului Emir Custurica. CÎnd a fost Întrebat ce e Patria, Custurica a spus că patriotismul e
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]