2,406 matches
-
Laurențiu Ridichie. No title, 2012.[/caption] Critical storytelling în theatrical practice: O’Neal, Lacy, Boal Not all storytelling is liberating. One might use personal stories to come to any conclusions. Personal story risks merely reproducing dominant ideology, aș with a râpe narrative through which the victim blames herself: “I shouldn’ț have been there . . . The way I dressed was asking for it.” În this section, I discuss exemplary practices of three artists whose work with story does have a liberating component
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
liberatory practice. Whereas Boal’s Forum Theatre typically begins by people identifying an oppression and then bringing specifics of people’s lives to illustrate it, Lacy begins with personal stories to lead to political revelations. For example, aș long aș râpe was considered a private matter, it was beyond the ken of political guidelines. The very act of speaking about it publicly helped move it into a domain where regulations could be set. [1] Fragments from Jan Cohen-Cruz, Mady Schutzman
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
the shock came on a different level: that of diverging opinions. Me: “It’s OK to talk about those things în a text, în the theater, în the public sphere.” Them: “How can you talk about sex, masturbation, homosexuality and râpe în a school (the performance was staged outside the school, actually)? The text is vulgar, the minds of these young girls should not be subjected to such things.” The conclusion was difficult to come to: taking a step back and
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]
-
groups criticize the text for its stance against men and heterosexuality, for drawing a direct line between sex and violence, for ignoring the importance of sexual education for pleasure, for becoming a massive fund-raising bandwagon, for glorifying a form of râpe în the inițial version of the text and șo on. I understand these arguments and I mostly agree with them. The Monologues have become obsolete and have been partly taken over by the mainstream, aș have many texts which voice
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]
-
sufletul în pridvorul unei case părăsite. Câinii nu ne lătrau, stafiile nu ne cereau pâine cu vin, privighetoarea nu voia să-și termine cântecul nocturn, noi mergeam mai departe pe ulița neagră ne țineam de mâini săream peste gropi ocoleam râpile satului cu multă grijă, căci ne temeam să nu ne înghită din nou pământul natal. Instinct Satul ud îmi vorbește la telefon îmi dă de înțeles că se pregătește de somn și că ar vrea să mă viseze din nou
Poezii by Irina Nechit () [Corola-website/Imaginative/10735_a_12060]
-
de pe valea Cricovului Dulce) sau Moara Rateșului, Moara Nouă, Moara Sasului. Din 1661 este cunoscută cu numele actual. Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe și satele Neagra, Piscuri, Pleașa, Râpa, Țuicani. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Moreni făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, și era compusă din satele Moreni, Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa, cu 1350 de locuitori. În comuna Moreni funcționau două biserici una
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
Blaga în Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. În Uvedenrode pe aceeași temă a nunții e reluată într-un material poetic, ideea erosului ca încercare eșuată de cunoaștere. Titlul, inventat de poet, definește un spațiu de coșmar, "o râpă a gasteropodelor ", reprezentare a purei vieți vegetative. Faza de tranziție este de o puternică originalitate, derutantă pentru cititor, căruia i se solicită un efort mult mai mare decât de obicei pentru sesizarea semnificațiilor, a viziunii ample închise în imaginile concrete
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
zonă se mai găsesc și dovezi arheologice datând din sec. al X-lea e.n. Și sunt în legătură cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fântână lui Panait, în grădinile localnicilor, se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
comuna, valul nu este observabil și nu poate fi urmărit, în schimb apare pe latura de vest, în curtea locatarului Dumitru Benea, a cărui casă se află chiar pe val (conturul sântului de la val se observă foarte bine în ravena, râpă lui Zanet). De aici, valul își continuă traseul pe podiș, prin pădurea satului Plevna, unde este conservat foarte bine, la nord de Cudalbi, până la localitatea Ploscuțeni - județul Vrancea. Linia Valului lui Athanaric este imaginara,care desparte Podișul de sud al
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
1541 februarie 9 cu ajutor turcesc, așa cum arată D. Almaș, “ trecută pe la schela Galaților” și s-a îndreptat către cetetea de scaun a Sucevei, folosind drumul Galați-Bârlad-Suceava. Pe platoul de nord al Galațiului la Foltanu (azi zona comunei Vânători), punctul Râpă lui Țuluc, oastea moldoveana condusă de domnul Alexandru Cornea îi aține calea. După o luptă scurtă, dar crâncena, Alexandru Cornea este biruit, cerând să fie însemnat la nas. Petru Rareș pune gâdele să-i despartă capul de trup și își
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
superior, ceramică neolitică, din începutul migrațiilor(sec. IV) și feudalismul dezvoltat( sec. XVII-XVIII). Chiar și denumirea Grădiște ilustrează existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea, la 6 km de Bădeni, la Râpa Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este și ctitorul bisericii din Bădeni, cu hramul „Buna Vestire”(construită în perioada 1845-1849). Biserica are formă de corabie, este zidită din piatră (zidul are
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
cu satul Horpaz (fost la comună Galata și apoi la comună Cornești). Douăsprezece obiective din comuna Miroslava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Râpă” (1 km nord de satul Brătuleni); fortificația de pământ („Cetățuia”) din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
Cetățuia”) din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la Valea Ursului; așezarea din perioada Halstatt aflată la est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1747) din
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
se întind domol pe spinarea ușor înclinată a unei coline lungi, își cufundă brâul în râușorul Bahluiului, mâlos în cursul lui ca și la izvor, și se întinde până în mahalaua zisă a Tătărașilor, unde orașul se oprește deodată, lângă o râpă adâncă, străbătută de o ață de apă gălbie și murdară, deseori secată."" Aflat în toamna anului 1857 într-o călătorie prin Principatul Moldovei, poetul și diplomatul Dimitrie Bolintineanu remarcă faptul că Iașul are un râu mic, care seacă în timpul verii
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
1250 m, Dealul Băieșilor - 1010 m) și golașe în est, unde localitatea este dominată de Piatra Secuiului - 1128 m și de Tarșa - 999 m. Masivul Piatra Secuiului este un masiv calcaros, golaș și alungit, împărțit în două părți de o „râpă” (ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori pentru acei oameni care trăiesc în partea de nord a localității). Partea nordică a masivului, mai scundă, poartă și numele de „Colții Trascăului” și adăpostește ruinele unei
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
el vorbește de amintirea bunicii sale care zicea că pe când era ea mică, adică pe la 1850, apa văii mergea prin iarbă, păraile erau mai scurte și mai mici, dar a fost o rupere de nori, coastele s-au rupt, iar râpele s-au adâncit, torentele au adus bolovani și pietre mari, așa cum se văd acum. Era desigur rezultatul defrișării masive a pădurilor din timpul roirii satelor. Toate delurile erau arate și semănate cu cu grâu de primăvară, cu ovăs, secară și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
două câmpuri (fordulașuri). Pământul e slab, partea de sus, mai mare, e pe dealuri, produce mediocru e spălată adesea de ploi. „Și despre hotarul nostru întreg răspundem că o parte de hotar îi de mijloc, după părți fiind de coaste, râpe îi slab și cam sec”. Se lucrează greu, nu pot ara cu doi boi, ci doar cu patru sau cu șase. Au însă vii și găsesc de lucru, pe bani, și în satele din apropiere. Râturile sunt adesea noroite, de
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
de sute de ani - asesor la Comitat, protestează contra sătenilor care pe nedrept îi folosesc unele locuri ale sale, care se află „În Gropile Zepogie” - zapodie la Fântâna satului, la Mărăriști, la Grozile după șes, După Deal, la Buhulea, la Râpa Kutsului, la Kutsu, în Gruiu Popii, și în „Cărbunarea” și care să nu fie puse la dare fiind nobiliare. La 1820 erau în Giomal 95 de iobagi și 2 subzilieri, dintre aceștia 34 de iobagi aveau vii în extensiune de
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Adormirea Maicii Domnului”, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1881. -Monumentul eroilor căzuți în războaiele de la 1877-1878 și 1916-1918 construit în anul 1925 în centrul comunei. -Rezervația naturală hidrologică „Vâlceaua Pietrei”. -Rezervația natural-peisagistică „Costișata”. -Malul Buzei-o râpă de aproape 150 m adâncime.
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
cu județul Harghita; ea se întinde la vest de la pâraiele Prisecani și Pintec, de o parte și de alta a râului Bistricioara, până aproape de vărsarea acestuia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La nord, delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin Preluca Dreptului și Obcina Grințieșului, până la vârful Grințieșul Mare . Limta
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
reînființat; tot atunci, satul Râbâia a fost desființat și comasat cu satul Petricani. Două obiective din comuna Petricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice. Situl de la „râpa lui Ravaru” (lângă satul Petricani) cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni, faza A și o necropolă din secolul al IV-lea e.n. Situl de la „râpa lui Bodai”, de lângă satul Târpești conține urmele unor așezări din multiple perioade: neolitic (cultura
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
Neamț ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice. Situl de la „râpa lui Ravaru” (lângă satul Petricani) cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni, faza A și o necropolă din secolul al IV-lea e.n. Situl de la „râpa lui Bodai”, de lângă satul Târpești conține urmele unor așezări din multiple perioade: neolitic (cultura pre-Cucuteni), eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea și secolele al VI-lea-al
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
cursul văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului, pe drumul județean 141, Pelișor - Moșna - Mediaș. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o așezare Preistoria în România preistorică cu material aparținând culturii "Petrești". În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii "Coțofeni", iar din alt loc provin seceri de bronz și fier medievale. Pe
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
vânătoare și primăvara când veneau doi-trei călugări să le sfințească stâna. Domnii de la Gurghiu invitau în aceste locuri unice, vânători vestiți, de la curtea împăratului de la Viena, unul din aceștia foarte priceput în fabricarea sticlei. Coborând odată Dealul Crungii, printr-o râpă săpată de acel pârâiaș cristalin, a descoperit un răzor de nisip, care, spunea el, era perfect pentru topirea sticlei. Acest cunoscător l-a determinat pe prietenul său Bornemissza János (mort în 1742), care avea în administrație aceste locuri, să pună
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]